Spandau Ballet și „True”: cum a ajuns new romantic-ul britanic în România anilor ’80

Puține trupe au reușit să dea un nume întregii mișcări new romantic de la începutul anilor ’80 la fel de bine cum au făcut-o londonezii Spandau Ballet, prin hitul „True” (1983). Cu sintetizatoare calde, saxofon și o eleganță vestimentară rară pentru rock-ul vremii, piesa a ajuns, pe căi ocolite, și la tinerii din România anilor ’80, pentru care rafinamentul sonor al lui Spandau Ballet însemna un strop de lux occidental interzis de regimul comunist.

Spandau Ballet: de la cluburile new romantic din Londra la topul britanic

Formația s-a născut la Islington, Londra, la finalul anilor ’70, din prietenia dintre frații Gary și Martin Kemp, Tony Hadley (voce), Steve Norman (saxofon) și John Keeble (baterie). Trupa a devenit rapid formația „de casă” a clubului Blitz din Covent Garden, locul de întâlnire al așa-numiților „Blitz Kids” — tinerii care respingeau austeritatea punk-ului în favoarea unei estetici extravagante, machiaj accentuat și haine inspirate din epoci trecute. Prima apariție sub numele Spandau Ballet a avut loc chiar la petrecerea de Crăciun a clubului Blitz, pe 5 decembrie 1979.

Single-ul de debut, „To Cut a Long Story Short” (1980), a urcat pe locul 5 în Marea Britanie, urmat de „Chant No. 1 (I Don’t Need This Pressure On)” (1981), care i-a consacrat drept una dintre vocile de bază ale noului val britanic.

„True” — hitul care a definit anii ’80

Lansat în primăvara lui 1983, single-ul „True” a urcat pe locul 1 în Marea Britanie, unde s-a menținut patru săptămâni, și pe locul 4 în Billboard Hot 100 din Statele Unite, în luna octombrie a aceluiași an — singurul mare succes american al trupei. Piesa a fost certificată Gold, iar mai târziu Platinum, în Marea Britanie. I-a urmat „Gold”, ajuns pe locul 2 în topul britanic, confirmând Spandau Ballet ca una dintre cele mai de succes trupe ale erei new romantic, alături de Duran Duran și Culture Club. În 1985, formația a cântat pe scena Live Aid, la Wembley, alături de elita muzicii pop a momentului.

Cum ajungea new romantic-ul britanic dincolo de Cortina de Fier

În România comunistă a anilor ’80, posturile oficiale de radio și televiziune difuzau un repertoriu strict controlat ideologic, în care eleganța synth-pop a unor trupe precum Spandau Ballet nu avea loc. Totuși, ca și în cazul altor formații occidentale ale epocii, muzica găsea mereu drumuri informale spre publicul tânăr, dornic de altceva decât cântecele patriotice de la Radio România.

Contrabanda muzicală: piloți, marinari și casete copiate

Discurile și casetele cu muzică occidentală ajungeau în România mai ales prin intermediul unor contacte ocazionale — piloți de cursă lungă, marinari, șoferi de taxi sau chelneri care călătoreau sau aveau acces la străini, potrivit unor amintiri publicate de Evenimentul Zilei. „Se făcea rost greu de muzică”, povestea un martor al epocii, iar fiecare disc sau casetă aduse clandestin circulau apoi, recopiate din mână în mână, prin cercuri tot mai largi de liceeni și studenți. Radio Europa Liberă, moștenind spiritul emisiunii „Metronom” a lui Cornel Chiriac din anii ’70, rămânea principala sursă prin care tinerii aflau noutățile muzicale britanice, cu riscul de a fi urmăriți de Securitate pentru simplul gest de a asculta postul.

Petrecerile de apartament și discotecile de cartier

Fără cluburi oficiale care să difuzeze așa ceva, scena muzicală alternativă românească s-a mutat în apartamente și case de cultură: tineri pasionați de muzică — unii dintre ei viitori DJ cunoscuți — plimbau casetele audio și, mai rar, casetele video, de la o petrecere la alta, construind practic primele „discoteci” informale ale țării. Acolo, pentru câteva ore, sunetul rafinat al lui Spandau Ballet sau al altor trupe new romantic devenea coloana sonoră a unei libertăți greu accesibile altfel.

Un stil care a rezistat timpului

Patru decenii mai târziu, „True” continuă să fie una dintre cele mai recognoscibile piese ale anilor ’80, reluată în filme, reclame și liste retro, iar linia ei de bas a fost celebru samplată de PM Dawn în hitul american „Set Adrift on Memory Bliss” (1991). Trupa s-a reunit în 2009 pentru un turneu și albumul „Once More”, iar povestea mișcării new romantic a fost documentată în filmul „Soul Boys of the Western World” (2014). Pentru generația românească care a crescut ascultând-o pe casete uzate sau pe frecvențe greu de prins, Spandau Ballet rămâne sinonimă cu eleganța muzicală a unui deceniu pe care cenzura n-a putut să-l oprească complet.

Surse

uDiscover Music — Spandau Ballet: Artist Page
Wikipedia — True (Spandau Ballet song)
Evenimentul Zilei — Muzica ascultată în perioada ceaușistă, o ilegalitate care îi punea pe jar pe români

The post Spandau Ballet și „True”: cum a ajuns new romantic-ul britanic în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.