Autor: Cristian

Debitul Dunării a ajuns, spre finalul lunii septembrie 2026, la unele dintre cele mai scăzute valori din ultimele decenii, pe fondul secetei hidrologice prelungite care afectează România și întreg bazinul fluviului. Autoritățile au impus deja restricții de apă în mai multe localități din Gorj și Dolj, iar la centrala nucleară de la Cernavodă un reactor rămâne oprit din cauza nivelului insuficient al apei.

Cât de jos a ajuns debitul Dunării

Potrivit datelor publicate de Profit.ro, debitul Dunării la Baziaș, punctul de intrare a fluviului în România, era pe 24 septembrie 2026 de aproximativ 1.600 mc/s, cu circa 58% sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 mc/s. Prognozele hidrologilor indicau o scădere suplimentară, până la aproximativ 1.350 mc/s în jurul datei de 30 septembrie.

Datele se confirmă și în prognoza emisă la începutul lunii de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Economedia.ro: pentru intervalul 5–12 septembrie, debitul era estimat să scadă la 1.400 mc/s, iar pentru întreaga lună hidrologii au anticipat valori între 1.400 și 1.800 mc/s — mult sub normalul sezonier.

Situația nu este una izolată: conform Profit.ro, debite reduse se înregistrează pe tot cursul inferior al fluviului, de la Novi Sad și Bezdan, în Serbia (1.100, respectiv 860 mc/s), până în Bulgaria (1.400–1.570 mc/s), semn că seceta hidrologică afectează întregul bazin dunărean, nu doar sectorul românesc.

Restricții de apă în Gorj și Dolj

Pe fondul debitelor reduse ale Dunării și ale afluenților săi, Știrile ProTV relatează, citând Apele Române Jiu, că cinci localități — trei din județul Gorj și două din Dolj — se confruntă cu restricții de apă. În sectorul Filiași–Rovinari, din Gorj, stația de epurare SE Rovinari a intrat în etapa a doua de restricții, în timp ce SE Turceni a fost trecută în faza de alertă-avertizare.

Reprezentanții Apele Române au precizat că, la debitul actual, „Dunărea rămâne la mai puțin de jumătate din debitul caracteristic perioadei”, subliniind caracterul excepțional al situației hidrologice din această toamnă.

Un reactor de la Cernavodă, oprit din cauza secetei

Seceta de pe Dunăre a avut și consecințe directe asupra sistemului energetic național. Potrivit Economica.net, Unitatea 1 a centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (700 MW) a fost oprită preventiv încă din 28 iulie 2026, ca măsură de siguranță impusă de nivelul „fără precedent” de scăzut al Dunării, conform prognozelor INHGA. Decizia a fost luată pentru a menține parametrii de funcționare în limitele de siguranță nucleară.

Conform Profit.ro, reactorul rămânea oprit și la finalul lunii septembrie, centrala funcționând doar parțial de la începutul verii, în timp ce guvernul a alocat în august 12,1 milioane de lei pentru intervenții hidraulice de urgență menite să sprijine aprovizionarea cu apă și funcționarea infrastructurii afectate de secetă.

Ce urmează

Autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor pregătesc măsuri temporare și reversibile — folosirea de pontoane și pompe suplimentare, precum și posibile transferuri controlate de apă dinspre Canalul Dunăre–Marea Neagră — pentru a susține alimentarea cu apă și navigația pe sectoarele cele mai afectate. Apele Române au precizat, într-o analiză mai amplă a situației hidrologice din vara acestui an, că nu există restricții pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populației, cele peste 40 de lacuri de acumulare majore din țară menținând un volum suficient pentru sistemele de distribuție.

Seceta prelungită din 2026 se înscrie într-un tipar mai larg descris și de ANM, care a semnalat în septembrie temperaturi cu până la 7°C peste normalul perioadei și secetă extinsă pe mare parte din teritoriul țării — vezi analiza tele7abc.ro despre vremea neobișnuit de caldă din septembrie 2026. Specialiștii avertizează că fenomenele hidrologice extreme, atât secetele prelungite, cât și viiturile bruște, devin tot mai frecvente, cerând o regândire a modului în care România își gestionează resursele de apă pe termen lung.

Surse: Profit.ro, Știrile ProTV, Economedia.ro, Economica.net.

Articolul Debitul Dunării, la minime istorice în septembrie 2026: restricții de apă în Gorj și Dolj, reactor oprit la Cernavodă apare prima dată în Tele7ABC HD.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026, România trece la ora de iarnă. La ora 04:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 va deveni, de fapt, ora 03:00. Practic, duminică, 25 octombrie, va fi o zi „mai lungă”, cu 25 de ore în loc de 24.

Când se face trecerea la ora de iarnă în 2026

Potrivit reglementărilor europene, schimbarea orei are loc întotdeauna în ultima duminică din luna octombrie. În 2026, aceasta cade pe 25 octombrie, cu o zi mai devreme decât în 2025, când trecerea s-a făcut pe 26 octombrie. Nu este vorba despre o modificare a regulilor, ci doar despre modul în care zilele săptămânii se aliniază în calendar de la un an la altul.

Concret, România revine de la ora de vară (UTC+3) la ora standard a Europei de Est, UTC+2, oră care va rămâne valabilă până în ultima duminică din martie 2027, când ceasurile vor fi din nou date înainte.

Ce spune legislația europeană despre schimbarea orei

Trecerea la ora de iarnă este reglementată la nivelul Uniunii Europene prin Directiva 2000/84/CE, care stabilește că ora de vară se încheie în ultima duminică din octombrie, la ora 01:00 UTC, în toate statele membre, simultan. Aceeași directivă prevede și revenirea la ora de vară, în ultima duminică din luna martie.

Se va renunța vreodată la schimbarea orei?

Deși Comisia Europeană a propus încă din 2018 eliminarea schimbării orei de două ori pe an, statele membre nu au ajuns până acum la un acord privind implementarea unei soluții unitare. Consiliul UE nu a adoptat o decizie finală, iar Comisia a publicat deja calendarul schimbărilor de oră pentru perioada 2027–2031, ceea ce confirmă, cel puțin pe termen scurt, continuarea practicii actuale. Pentru 2027, ora de vară va începe pe 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00.

Cum te poți adapta mai ușor la noul program

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple pentru o tranziție mai lină către noul program, mai ales pentru copii, vârstnici și persoanele cu un somn sensibil:

• Menținerea unui program de somn cât mai regulat în zilele dinaintea și de după schimbarea orei;
• Expunerea la lumină naturală dimineața, pentru a ajuta organismul să se recalibreze mai rapid;
• Așteptări realiste – o ușoară stare de oboseală sau somnolență în primele zile este normală;
• Atenție sporită pentru copii și persoane în vârstă, care se pot adapta mai greu la noul ritm.

Vestea bună este că, spre deosebire de trecerea la ora de vară din primăvară, schimbarea din octombrie aduce o oră în plus de somn pentru cei care nu au obligații de dimineață devreme.

Trecerea la ora de iarnă vine într-o perioadă în care vremea din România se schimbă vizibil, pe fondul temperaturilor ridicate anunțate pentru prognoza ANM pentru luna octombrie 2026, astfel că zilele mai scurte se vor resimți chiar și în contextul unui octombrie mai cald decât media multianuală.

Surse: Alba24.ro, ObservatorNews.ro, StirileProTV.ro.

Articolul Ora de iarnă 2026 în România: pe 25 octombrie se dau ceasurile înapoi cu o oră apare prima dată în Tele7ABC HD.

Prognoza ANM pentru octombrie 2026 indică o evoluție termică peste normalul climatologic al perioadei în cea mai mare parte a României, potrivit celor mai recente actualizări ale Administrației Naționale de Meteorologie. După câteva zile cu valori apropiate de mediile specifice sfârșitului de septembrie, vremea se va încălzi treptat, iar tendința se va menține până spre finalul lunii.

Sfârșitul lunii septembrie: temperaturi normale, dar contraste între regiuni

Pentru intervalul 28 septembrie – 5 octombrie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de normalul perioadei la nivel național, cu valori ușor mai ridicate în vestul țării și ceva mai scăzute în sud-est. În privința precipitațiilor, cantitățile vor fi deficitare în regiunile vestice și centrale, în timp ce în sud-estul țării se așteaptă cantități excedentare față de media multianuală.

5–12 octombrie: primele semnale de încălzire

În a doua săptămână analizată, ANM anticipează temperaturi ușor peste normalul climatologic, cu cele mai vizibile abateri pozitive în vestul și nord-vestul țării. Regimul precipitațiilor rămâne, în general, apropiat de normal, cu un deficit ușor menținut în zonele vestice și centrale.

12–26 octombrie: vremea caldă se extinde la nivel național

Cea mai clară schimbare de tendință este așteptată în intervalul 12–19 octombrie, când temperatura aerului va avea, conform prognozei ANM, „valori în general mai ridicate” decât normalul perioadei, pe întreg teritoriul țării, cu cele mai mari abateri pozitive tot în zonele vestice și nord-vestice. Situația se menține relativ constantă și în intervalul 19–26 octombrie, când temperaturile rămân ușor peste mediile climatologice la nivel național, iar precipitațiile se încadrează în limite normale.

Precipitații: deficit persistent în vest și centru

De-a lungul întregii perioade analizate, regiunile vestice și centrale ale țării tind să înregistreze cantități de precipitații sub media multianuală, spre deosebire de sud-estul țării, unde primele zile din octombrie ar putea aduce cantități mai mari decât normalul perioadei.

Context: un septembrie mai cald decât în mod obișnuit

Tendința de încălzire nu este una izolată. Prognozele publicate la începutul lunii septembrie arătau deja temperaturi peste normalul perioadei pe parcursul a patru săptămâni consecutive, cu abateri pozitive mai accentuate în vestul, sud-vestul și zona montană a țării, în timp ce estul și sud-estul au rămas mai aproape de valorile obișnuite. Spre finalul lunii, instabilitatea atmosferică a adus și episoade de vânt puternic, precum cel descris în articolul despre codul galben de vânt din 28 septembrie 2026, când ANM a avertizat șapte județe cu privire la rafale de până la 75 km/h.

Prognozele meteorologice pe patru săptămâni au un caracter orientativ și pot fi actualizate pe măsură ce se apropie perioada vizată, astfel că cititorii sunt încurajați să urmărească avertizările și buletinele emise de ANM înainte de a-și planifica activități în aer liber.

Articolul Prognoza ANM pentru octombrie 2026: temperaturi peste normalul perioadei în toată România apare prima dată în Tele7ABC HD.

Uniunea Europeană a redeschis, în ultimele zile, disputa privind taxa pe carbon ETS2 — mecanismul care va impune furnizorilor de carburanți și de energie pentru încălzire să plătească pentru emisiile de CO₂, cost transferat ulterior către consumatori. Comisia Europeană ar urma să propună, potrivit unor surse citate de presa internațională, o nouă ajustare a calendarului chiar în această săptămână, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al presiunilor venite din partea mai multor guverne, inclusiv al României.

Ce este ETS2 și de ce contează pentru România

ETS2 este extinderea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) către clădiri, transport rutier și combustibili folosiți pentru încălzire — sectoare care, până acum, nu erau incluse direct în piața de carbon. Practic, furnizorii de combustibili și de gaze naturale vor fi obligați să cumpere certificate pentru CO₂-ul emis, iar costul acestora se reflectă, în mod normal, în prețul final plătit de șoferi și de consumatorii casnici la facturile de încălzire.

Sistemul era programat inițial să intre în vigoare în 2027, însă a fost deja amânat cu un an, până în 2028, după ce mai multe guverne europene au avertizat asupra impactului social al măsurii. Reprezentanți din industria petrolieră au estimat că factura suplimentară s-ar putea traduce printr-o creștere de aproximativ 1 leu pe litru la benzină și motorină, în condițiile în care costul certificatelor de emisii ar fi transferat integral către pompă.

De ce revine subiectul în actualitate acum

Contextul din a doua jumătate a lunii septembrie 2026 a readus tema în prim-plan: prețurile combustibililor au urcat din nou la nivel european, iar mai multe capitale — între care Paris, Roma și Praga — cer fie o nouă amânare, fie o relaxare suplimentară a regulilor, invocând riscul ca furnizorii de gaze naturale lichefiate să redirecționeze livrările către alte piețe dacă standardele europene rămân prea stricte în plină perioadă de tensiuni geopolitice pe piața energiei.

România, alături de alte nouă state UE, cere revizuirea calendarului

România s-a alăturat unui grup de zece state membre — Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Slovacia și România — care au transmis oficial Comisiei Europene solicitarea ca ETS2 „să fie reconsiderat cu atenție” în cadrul revizuirii mai ample a legislației climatice a UE. Mesajul comun al celor zece guverne a fost tranșant: „Cetățenii nu ar trebui să se confrunte cu noi taxe climatice în actualul context economic și geopolitic.”

Grupul cere, pe lângă amânarea sau reconfigurarea ETS2, și alocarea unui număr mai mare de certificate gratuite pentru industrie, precum și condiții mai puțin restrictive pentru acordarea acestora. Cele zece state au, împreună, suficientă putere de vot în Consiliul UE pentru a influența decizional negocierile, ceea ce transformă reforma ETS2 într-unul dintre cele mai disputate dosare europene ale toamnei.

De cealaltă parte, state precum Germania și Suedia susțin implementarea la termen a sistemului, argumentând că acesta accelerează tranziția către surse curate de energie. Totodată, se discută la nivel european și despre un mecanism de diferențiere, prin care economii mai puțin dezvoltate — categorie în care se încadrează și România — ar putea suporta o sarcină financiară mai redusă decât statele membre mai bogate.

Ce ar însemna, concret, pentru consumatorii români

Dacă ETS2 va intra în vigoare fără ajustări suplimentare, efectul resimțit de români ar fi dublu: pe de o parte, o majorare a prețului la pompă, estimată la circa un leu pe litru pentru benzină și motorină; pe de altă parte, o creștere a costurilor cu încălzirea pentru gospodăriile care folosesc gaze naturale sau alți combustibili fosili. Contextul vine după o perioadă în care facturile la energie au fost deja un subiect sensibil — statul a alocat recent peste un miliard de lei pentru compensarea întârzierilor la plata furnizorilor de energie, așa cum am relatat într-un articol anterior.

Reprezentanți ai industriei petroliere susțin că noul mecanism presupune, în esență, transferarea costului certificatelor de emisii în prețul produselor petroliere, cu impact direct asupra costurilor suportate de șoferi. Autoritățile române nu s-au opus principiului reducerii emisiilor, ci calendarului și lipsei unor măsuri compensatorii pentru consumatorii vulnerabili, într-un moment în care inflația și deficitul bugetar rămân, oricum, sub presiune.

Ce urmează

Comisia Europeană este așteptată să prezinte, în perioada imediat următoare, o propunere formală privind viitorul calendar al ETS2. Discuțiile din Consiliul UE și din Parlamentul European vor continua în lunile care urmează, iar poziția finală va depinde de echilibrul dintre statele care cer flexibilitate suplimentară și cele care susțin menținerea angajamentelor climatice asumate. Pentru consumatorii din România, orice decizie va avea efect direct asupra bugetului de transport și încălzire, motiv pentru care subiectul va rămâne unul dintre dosarele economice europene de urmărit în perioada următoare.

Articolul Taxa pe carbon ETS2: UE reia disputa privind amânarea, în timp ce prețurile carburanților ar putea urca cu 1 leu pe litru apare prima dată în Tele7ABC HD.

Ministerul Finanțelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei limita de cheltuieli alocată pentru compensarea facturilor la energie, după ce plățile către furnizori au acumulat întârzieri semnificative în ultimele luni. Anunțul a fost făcut de ministrul Alexandru Nazare, care a recunoscut că statul nu a decontat sumele „în ritmul necesar” și că această situație a pus presiune pe lichiditatea companiilor din energie.

Cum se împarte suma de 1,058 miliarde de lei

Din totalul suplimentat, cea mai mare parte — 1,03 miliarde de lei — merge către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), instituția responsabilă cu decontarea către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în cadrul schemei de compensare-plafonare pentru consumatorii casnici.

Restul sumei, 28,964 milioane de lei, a fost direcționat către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, pentru achitarea drepturilor de transport interurban ale persoanelor cu dizabilități grave, tot pentru a evita acumularea de penalități.

De ce au apărut întârzierile la plata furnizorilor

Potrivit ministrului Nazare, decontările către furnizorii de energie nu s-au făcut la timp, iar obligațiile acumulate au devenit „o problemă pe care statul trebuie să o corecteze”. Întârzierile au afectat direct capacitatea financiară a companiilor din sector, punând presiune pe lichiditatea și pe capacitatea lor de investiții, într-un moment în care furnizorii au încă de recuperat sume importante din perioadele anterioare ale schemei de plafonare-compensare.

Regula de plată se schimbă: de la 40% la 60% avans

Odată cu suplimentarea bugetară, se modifică și mecanismul de plată către furnizori: procentul achitat în avans, la depunerea cererilor de decontare, crește de la 40% la 60%. Pentru cererile care fuseseră deja parțial finanțate cu doar 40%, statul urmează să achite diferența de 20%, după verificarea completă a documentației.

Ce înseamnă pentru consumatori

Pentru gospodăriile care beneficiază de plafonare la facturile de curent și gaze, măsura nu schimbă direct suma pe care o plătesc lunar, însă are un rol important în stabilitatea sistemului: accelerarea plăților către furnizori reduce riscul ca aceștia să întâmpine probleme financiare care ar putea afecta calitatea serviciilor sau chiar aplicarea corectă a schemei de compensare. Cu alte cuvinte, banii suplimentari merg către companiile de energie, nu direct către consumatori, dar mențin funcțională schema din care aceștia beneficiază.

Context: presiune continuă pe sectorul energetic

Suplimentarea vine într-un an în care sectorul energetic românesc a trecut prin mai multe schimbări majore, de la reorganizări industriale — precum preluarea oficială a Azomureș de către Romgaz — până la discuții tot mai frecvente despre viitorul schemei de plafonare a prețurilor la energie, pe fondul inflației care rămâne ridicată în România.

Rămâne de văzut dacă suplimentarea de 1,058 miliarde de lei va fi suficientă pentru a acoperi restanțele acumulate sau dacă vor fi necesare noi alocări bugetare până la finalul anului 2026.

Surse: Profit.ro, DCBusiness.ro, Financiarul.ro.

Articolul Compensare facturi energie: statul alocă 1,058 miliarde de lei după întârzieri la plata furnizorilor apare prima dată în Tele7ABC HD.

Deficitul bugetar al României s-a redus cu aproape 27 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Este cea mai mare ajustare de acest fel din ultimii ani și vine într-un moment în care țara încerca să evite o retrogradare a ratingului de țară.

Cifrele oficiale: de la 86,4 miliarde la 59,4 miliarde de lei

Potrivit anunțului Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei în perioada ianuarie–august 2026, față de 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Practic, o reducere de 26,94 miliarde de lei, adică aproximativ 31% mai puțin decât anul trecut.

Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a scăzut de la 4,51% din PIB (opt luni din 2025) la 2,89% din PIB în 2026, o îmbunătățire de 1,62 puncte procentuale. Ținta anuală asumată de Guvern pentru deficitul bugetar rămâne însă de 6,2% din PIB, ceea ce arată că marja de manevră pentru ultimul trimestru al anului este în continuare strânsă.

De ce a scăzut deficitul: veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile

Explicația oficială ține de raportul dintre venituri și cheltuieli. Veniturile bugetare au urcat la 468,10 miliarde de lei, cu peste 11% mai mult față de anul anterior (circa 48 de miliarde de lei în plus), în timp ce cheltuielile totale ale statului au crescut cu doar puțin peste 4%, până la 527,53 miliarde de lei.

O contribuție importantă a venit din colectarea TVA, care a urcat la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% mai mult decât în 2025 — un semnal că măsurile de conformare fiscală și, posibil, majorările de TVA din ultimul an își arată efectul în încasări.

Unde s-au dus totuși banii în plus

Nu toate categoriile de cheltuieli au evoluat la fel. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, până la 109,04 miliarde de lei, iar cheltuielile cu asistența socială au rămas aproape neschimbate (166,87 miliarde de lei, -0,3%). În schimb, plata dobânzilor la datoria publică a explodat: 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât anul trecut, adică 8,86 miliarde de lei în plus doar din serviciul datoriei. Alte 52,24 miliarde de lei au fost direcționate către proiecte de dezvoltare finanțate din fonduri europene.

Ce spune ministrul de Finanțe

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că îmbunătățirea rămâne fragilă și depinde de disciplina bugetară din lunile următoare: „Fiecare decizie de a cheltui bani publici trebuie cântărită responsabil”, a declarat oficialul, într-un context marcat de presiuni bugetare interne și de factori economici externi.

Ce urmează pentru ultimul trimestru din 2026

Deși trendul de opt luni este pozitiv, distanța până la ținta de 6,2% din PIB asumată pentru întregul an arată că executivul are în continuare spațiu de cheltuială pentru ultimele patru luni, fără a fi nevoie de măsuri suplimentare de austeritate doar pentru încadrarea în țintă. Analiștii vor urmări însă îndeaproape execuția bugetară din trimestrul al patrulea, perioadă în care cheltuielile publice cresc de regulă, pe fondul plăților de sfârșit de an.

Evoluția deficitului este strâns legată și de percepția agențiilor de rating asupra economiei românești, într-un moment în care cursul euro-leu a atins un nivel record, iar România a evitat la limită retrogradarea ratingului de țară. Un deficit mai mic susține, teoretic, un discurs mai stabil față de investitori și agențiile de evaluare financiară.

Surse

Informațiile din acest articol se bazează pe anunțul oficial al Ministerului Finanțelor, preluat de Agenția de presă Rador, precum și pe analiza publicată de Ziare.com.

Articolul Deficitul bugetar scade cu 27 de miliarde de lei în opt luni: România ajunge la 2,89% din PIB apare prima dată în Tele7ABC HD.