Autor: Cristian

  • Sandra și „Maria Magdalena”: vocea pop germană care a cucerit Cortina de Fier

    Sandra este una dintre vocile pop feminine care au reușit, în anii ’80, să treacă dincolo de Cortina de Fier fără să aibă nevoie de pașaport: „(I’ll Never Be) Maria Magdalena” a ajuns pe locul 1 în topuri în 21 de țări, iar Sandra rămâne, peste patru decenii mai târziu, cea mai bine vândută artistă solo din istoria muzicii pop germane. Povestea ei nu se termină la MTV — se continuă cu nașterea proiectului Enigma și cu drumul întortocheat prin care muzica ei a ajuns, pe casete copiate și prin unde radio greu de prins, și la ascultătorii din România comunistă.

    De la un concurs de talente din Saarbrücken la trupa Arabesque

    Născută Sandra Ann Lauer, pe 18 mai 1962, la Saarbrücken, viitoarea Sandra și-a început cariera la doar 13 ani, când a cerut unui DJ de la un concurs local de talente să îi pună o melodie. Primul single, „Andy, mein Freund”, nu a avut succes, dar artista nu a abandonat scena. În 1979 a devenit vocea trupei disco Arabesque, un grup care a cunoscut un succes surprinzător în Uniunea Sovietică și în Japonia, și care a obținut un hit de top 10 în Germania cu „Marigot Bay”, în 1981. Tot în Arabesque l-a cunoscut pe claviaturistul Michael Cretu, bărbatul care avea să îi devină, câțiva ani mai târziu, atât producător, cât și soț.

    „Maria Magdalena”, piesa care a cucerit 21 de țări

    Cariera solo a Sandrei a explodat în 1985, odată cu lansarea piesei „(I’ll Never Be) Maria Magdalena”, produsă chiar de Michael Cretu. Titlul cu trimitere biblică a stârnit controverse la lansare și a fost interzis pe unele posturi de radio din Germania, dar scandalul nu a făcut altceva decât să alimenteze curiozitatea publicului: piesa a ajuns pe primul loc în topuri în 21 de țări și în top 10 în alte cinci. Albumul The Long Play, lansat în același an, s-a clasat pe locul 12 în Germania și pe locul 2 în Suedia.

    „In the Heat of the Night” și scena de la Tokyo Music Festival

    Tot în 1985 a venit și „In the Heat of the Night”, piesă care a ajuns pe locul 2 în Germania și care i-a adus Sandrei locul doi la Festivalul Muzical de la Tokyo, din 1986. Două ani mai târziu, „Everlasting Love” a devenit un nou hit de top 10 în țările de limbă germană și un succes de top 20 la nivel internațional, consolidând imaginea unei artiste capabile să livreze, hit după hit, formula synth-pop melodramatic specifică deceniului.

    Mariajul cu Michael Cretu și nașterea proiectului Enigma

    Sandra și Michael Cretu s-au căsătorit în ianuarie 1988, după ani în care el i-a produs aproape toate hiturile. Colaborarea lor avea să ia, în 1990, o formă neașteptată: Cretu a lansat proiectul Enigma, care combina chant gregorian cu beat-uri electronice, iar Sandra a împrumutat vocea pentru piese care au devenit fenomene globale, printre care „Sadeness (Part I)”, numărul 1 mondial în 1990, și „Return to Innocence”, hit internațional în 1993. Cei doi au divorțat în 2007, dar colaborarea muzicală din anii ’80-’90 a rămas unul dintre cele mai influente parteneriate ale pop-ului german.

    Cum ajungea Sandra în România anilor ’80-’90

    În România comunistă, muzica occidentală nu avea acces liber pe posturile oficiale de radio și televiziune, așa că hituri ca „Maria Magdalena” sau „In the Heat of the Night” circulau mai ales pe unde prinse cu greu de la posturi străine și pe casete audio copiate și recopiate de la un magnetofon la altul, până când sunetul se degrada aproape complet. Sunetul synth-pop produs de Michael Cretu, limpede și dansant, se potrivea perfect discotecilor improvizate din casele de cultură și din stațiunile de pe litoral, unde tinerii ascultau, pe rând, aceleași casete aduse clandestin din Occident. Faptul că trupa Arabesque, proiectul anterior al Sandrei, avusese deja un public fidel în Uniunea Sovietică, a ajutat muzica ei să circule relativ ușor și în restul blocului estic, inclusiv în România.

    Peste 33 de milioane de discuri vândute — de ce ascultăm Sandra și astăzi

    Cu vânzări estimate la peste 33 de milioane de discuri, Sandra este considerată cea mai de succes artistă solo din muzica pop germană, fiind creditată, în unele piețe, cu vânzări mai mari decât Madonna. A primit un World Music Award pentru cea mai bine vândută artistă germană în 1990 și patru nominalizări la Echo Music Prize. A continuat să înregistreze muzică și după 2000, inclusiv un hit de top 5 în Elveția alături de DJ BoBo, în 2006. Patru decenii mai târziu, „Maria Magdalena” și „In the Heat of the Night” rămân prezențe constante la petrecerile tematice dedicate anilor ’80, inclusiv în România, unde nostalgia synth-pop-ului german nu a scăzut în intensitate.

    Surse: Wikipedia — Sandra (singer), Wikipedia — Enigma (German band), Wikipedia — Michael Cretu.

    The post Sandra și „Maria Magdalena”: vocea pop germană care a cucerit Cortina de Fier appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/sandra-si-maria-magdalena-vocea-pop-germana-care-a-cucerit-cortina-de-fier/

  • Salariul minim net scade cu 83 de lei în 2027, din cauza scutirii de taxe care expiră

    Salariul minim net va scădea cu 83 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, chiar dacă salariul minim brut rămâne la 4.325 de lei, nivelul în vigoare de la 1 iulie 2026. Motivul nu este o decizie politică, ci expirarea, la 31 decembrie, a scutirii de taxe aplicate unei părți din venitul minim pe economie — o facilitate fiscală care, dacă nu este prelungită, reduce automat suma pe care angajații o încasează efectiv în cont.

    De ce scade salariul minim net, dacă brutul rămâne 4.325 de lei

    În prima jumătate a anului 2026, 300 de lei din salariul minim brut au fost scutiți de impozitul pe venit și de contribuțiile sociale. În a doua jumătate a anului, suma scutită a fost redusă la 200 de lei. Facilitatea se aplică doar în anumite condiții, printre care un salariu de bază egal cu nivelul minim pe economie și un plafon de venit, potrivit unei analize publicate de undelucram.ro.

    Scutirea de taxe pentru 200 de lei expiră pe 31 decembrie

    Dacă facilitatea nu este prelungită, salariul minim net scade de la 2.699 de lei la 2.616 de lei, o diferență de 83 de lei pe lună. Măsura a fost prelungită de fiecare dată începând din 2024, însă, cel puțin până la jumătatea lunii noiembrie 2026, Guvernul nu anunțase o nouă prelungire pentru anul viitor.

    Câți angajați sunt afectați de scăderea salariului minim net

    La 30 septembrie 2026, aproximativ 715.000 de angajați cu normă întreagă câștigau exact 4.325 de lei brut, salariul minim pe economie. Potrivit datelor Inspecției Muncii, citate de Blocul Național Sindical (BNS), aproape 1,4 milioane de angajați cu normă întreagă câștigau salariul minim sau cel mult 75 de lei peste acest nivel — cifre care arată câți oameni ar fi afectați direct de o eventuală neprelungire a scutirii.

    Ce se întâmplă cu salariul minim brut în 2027

    Partea de salariu brut este deja clarificată. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat, sâmbătă, 24 octombrie 2026, la Alba Iulia, că salariul minim brut rămâne la 4.325 de lei și de la 1 ianuarie 2027, conform anunțului relatat anterior de Tele7ABC. O eventuală majorare va fi discutată abia după ce Ministerul Muncii primește datele oficiale de la Institutul Național de Statistică (INS), pe baza unei formule legale care ține cont de productivitate și de evoluția macroeconomică. Sindicatele cer o creștere de 675 de lei, care ar duce salariul minim brut la 5.000 de lei, în timp ce patronatele susțin un interval de cel puțin 12 luni între două majorări consecutive.

    Ce urmează: Consiliul Național Tripartit se reunește în noiembrie

    Premierul Luca Niculescu a declarat că Consiliul Național Tripartit — organismul de dialog social în care sunt reprezentate Guvernul, sindicatele și patronatele — se va întruni în luna noiembrie, iar valoarea finală a salariului minim pentru 2027, inclusiv soarta scutirii de taxe pentru cei 200 de lei, ar trebui clarificată până la finalul lunii.

    Până la o decizie oficială, angajații cu venituri la nivelul minim pe economie rămân într-o situație neclară: pot încasa, din ianuarie, fie aceiași 2.699 de lei net ca în prezent, dacă scutirea este prelungită, fie 2.616 de lei, dacă facilitatea fiscală expiră fără înlocuire.

    Articolul Salariul minim net scade cu 83 de lei în 2027, din cauza scutirii de taxe care expiră apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/salariul-minim-net-scade-cu-83-de-lei-in-2027-din-cauza-scutirii-de-taxe-care-expira/

  • Iris: povestea trupei care a scris istoria rock-ului românesc

    Printre formațiile care au definit rock-ul românesc dinainte și după 1989, trupa Iris ocupă un loc aparte. Înființată la mijlocul anilor ’70, Iris a traversat cenzura comunistă, schimbări de componență care au influențat și alte trupe mari ale scenei autohtone, și a rămas, peste cinci decenii mai târziu, una dintre cele mai ascultate formații rock din România.

    Nașterea trupei Iris, la mijlocul anilor ’70

    Iris a fost fondată în 1975, la București, de trei muzicieni: Ioan „Nelu” Dumitrescu (baterie), Ion „Nuțu” Olteanu (chitară, voce) și Emil Lechințeanu (bas). În primii ani de activitate, componența s-a schimbat frecvent — prin trupă au trecut chitariști și vocaliști precum Sorin Chifiriuc sau Lucian Chivu — într-o perioadă în care rock-ul românesc trebuia să supraviețuiască între cenzura oficială și lipsa instrumentelor și echipamentelor occidentale.

    Cristi Minculescu, vocea care a definit Iris

    Cea mai importantă schimbare de lineup pentru trupa Iris a venit odată cu intrarea lui Cristian „Cristi” Minculescu la microfon, în 1980. După câteva reveniri și plecări în primii ani, Minculescu s-a stabilit definitiv ca solist vocal în 1985 și a rămas, pentru următoarele decenii, vocea pe care publicul a asociat-o automat cu numele trupei — alături de chitaristul Valter Popa (din 1986) și basistul Doru „Boro” Borobeică.

    Dan Bittman la Iris: un an care a schimbat două trupe

    Puțini fani știu că, înainte să devină vocea Holograf, Dan Bittman a cântat chiar la Iris. Bittman a fost solistul trupei în 1984–1985, înainte de a pleca spre Holograf, unde avea să rămână liderul vocal până astăzi. Episodul e un exemplu tipic pentru felul în care muzicienii scenei rock românești din anii ’80 circulau între formații, construind practic o rețea de trupe care se influențau și se completau reciproc.

    Albumele Iris I și Iris II: rock românesc sub lupa cenzurii

    Primul album de studio, Iris I, a apărut în 1984 la Electrecord și a inclus piese ca „Doar pentru voi”, „Trenul fără naș” și „Pe ape”. A urmat, în 1987, Iris II, cu „Strada ta”, „În parc” și „Zi și noapte” — un album a cărui copertă, inspirată vizual de imaginea lui Angus Young de la AC/DC, a fost privită ca o critică voalată la adresa regimului comunist, într-o perioadă în care orice gest de nonconformism artistic era riscant. În 1988 a apărut Nu te opri, cu „Floare de iris” și „Uită tot ce-a fost”, iar Iris IV a fost înregistrat chiar în decembrie 1989, în zilele căderii regimului, cu piese precum „De ce oare ai plecat?” și „Rock and roll”.

    De la Electrecord la scena occidentală

    După 1990, trupa a început să concerteze și în afara țării. În 1992, la Cannes, Iris a obținut locul doi în secțiunea rock a unui festival internațional și a apărut pe MTV — un moment de vizibilitate rar pentru o formație venită dintr-o țară care, cu doar câțiva ani în urmă, ținea muzica rock la limita legalității.

    Consacrarea: turnee, premii și un loc în istoria muzicii românești

    Anul 1992 a mai adus un concert aniversar la București, la care au participat în jur de 10.000 de oameni — o dovadă a loialității publicului format în anii de cenzură. În 2006, Iris a primit premiul pentru cea mai bună trupă rock la MTV Romanian Music Awards, iar un an mai târziu, în 2007, președintele Traian Băsescu i-a omagiat pentru 30 de ani de contribuție la cultura românească. În 2009, discografia trupei a fost reeditată integral într-un set de 21 de CD-uri, intitulat „Integrala Iris”, iar în 2012 un nou concert aniversar a avut loc în Piața Constituției din București.

    De ce ascultăm Iris și astăzi

    Peste 50 de ani de la înființare, cântece ca „Strada ta” sau „Floare de iris” continuă să fie prezente pe scenele de nostalgie și la posturile de radio dedicate muzicii românești de dinainte de ’90. Povestea trupei Iris rămâne una dintre cele mai bune ilustrări ale felului în care rock-ul românesc a supraviețuit cenzurii, schimbărilor de componență și trecerii timpului, lăsând în urmă un catalog de cântece care încă definesc o epocă.

    Surse: Wikipedia — Iris (Romanian band), Adevărul — interviu Cristi Minculescu, Evenimentul Zilei — Iris ne strigă în noapte.

    The post Iris: povestea trupei care a scris istoria rock-ului românesc appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/iris-povestea-trupei-care-a-scris-istoria-rock-ului-romanesc/

  • Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB: Finanțele pregătesc bugetul pe 2027 printr-o platformă digitală

    Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în primele nouă luni din 2026, însă Ministerul Finanțelor avertizează că bugetul pe 2027 nu va aduce relaxare fiscală, ci reguli mai stricte de alocare a banilor publici. Potrivit datelor oficiale prezentate de ministrul Alexandru Nazare, execuția bugetară de până acum arată o reducere a deficitului, dar și presiuni importante din dobânzi, obligații restante și fonduri europene care nu au fost încă validate.

    Deficitul bugetar, în scădere în primele nouă luni din 2026

    Conform cifrelor comunicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în primele nouă luni din 2026. Este o scădere importantă față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul se situa la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB — o reducere de peste 24 de miliarde de lei.

    Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Încasările din TVA au urcat cu 24,8%, iar contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de anul precedent.

    Investițiile publice, susținute masiv de fonduri europene

    Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Peste 70% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene, iar veniturile legate de UE au crescut cu 39,8%, în timp ce plățile pentru proiecte PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

    România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, legați de cererile de plată 5 și 6. Ministrul Nazare a atras atenția că bugetul pe 2026 a fost construit pe premisa încasării integrale a sumelor PNRR programate pentru acest an, iar dacă Comisia Europeană nu validează unele sume, cheltuielile corespunzătoare ar putea cădea în sarcina bugetului național. De aceea, ministerele au fost solicitate să verifice stadiul real al fiecărei investiții, obligațiile contractuale și sursele efective de finanțare.

    Dobânzile și obligațiile restante presează bugetul

    Plățile de dobânzi au atins 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în 2025. La acestea se adaugă obligații exigibile de peste 13 miliarde de lei, scadente în 2026, nevoi de finanțare în sănătate și decontări din schema de compensare a prețurilor la energie. Nazare a precizat că aceste obligații trebuie acoperite fără asumarea unor cheltuieli noi, nefinanțate.

    Bugetul pe 2027, construit printr-o platformă digitală

    Discuțiile pentru bugetul pe 2027 au început oficial pe 5 noiembrie 2026, iar ministrul Finanțelor a descris procesul ca pe „o nouă paradigmă în gestionarea sustenabilă a finanțelor publice”, în care deciziile se vor baza pe date complete, cheltuieli justificate și resurse reale.

    Pentru prima dată, bugetul este construit integral într-o aplicație electronică — eBuget NG (BugetNG), platformă finanțată prin PNRR și aflată în dezvoltare din 2021. Potrivit lui Nazare, aplicația a fost finalizată pe 31 august 2026, iar prin ea vor fi gestionate atât construcția bugetului pe 2027, cât și estimările pentru 2028-2030, precum și operațiunile bugetare din cursul anului.

    Până pe 4 noiembrie, 49 din cele 56 de ordonatoare principale de credite finanțate integral de la bugetul de stat își depuseseră propunerile de plafoane de cheltuieli. Celelalte șapte instituții au avut termen până luni, 9 noiembrie, pentru a transmite propunerile, iar până pe 11 noiembrie toate instituțiile au trebuit să verifice și să completeze datele pentru fiecare sursă de finanțare. Ministerul Finanțelor va compara aceste solicitări cu veniturile estimate și va propune un plafon pentru fiecare instituție, plafoane care vor fi aprobate apoi de Guvern. Nazare a subliniat clar că „solicitările introduse în platformă nu reprezintă automat alocări aprobate”.

    „Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”

    Acesta este principiul pe care ministrul Finanțelor spune că se va baza construcția bugetului pe 2027. Potrivit lui Nazare, anul viitor va fi unul de ajustare fiscală, nu de creșteri ample ale alocărilor, iar bugetul trebuie să cuprindă toate angajamentele existente, cererile de indexare, investițiile în curs și angajamentele de apărare din programul SAFE.

    Ministrul a identificat trei dificultăți principale pentru anul viitor: dependența de validarea fondurilor PNRR de către Comisia Europeană, creșterea costurilor cu dobânzile și obligațiile deja asumate, care limitează spațiul pentru cheltuieli noi. El a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar face împrumuturile mai costisitoare, atât pentru statul român, cât și pentru companii — context în care deficitele mai mici nu creează, în opinia sa, spațiu pentru relaxarea politicii bugetare, mai degrabă dimpotrivă.

    Agențiile de rating vor analiza atât execuția bugetară din 2026, cât și construcția bugetului pe 2027 atunci când vor reevalua România la începutul anului viitor. Dacă țintele de deficit asumate sunt respectate, perspectiva de rating ar putea trece, în timp, de la negativă la stabilă — un obiectiv pe care Ministerul Finanțelor îl leagă direct de disciplina bugetară cerută ministerelor în aceste zile.

    Presiunea costurilor rămâne, de altfel, resimțită și de populație: inflația a urcat la 6,9% în octombrie 2026, cu carburanții și chiriile în topul scumpirilor, un context economic pe care Ministerul Finanțelor îl ia în calcul în construcția bugetului pentru anul viitor.

    Articolul Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB: Finanțele pregătesc bugetul pe 2027 printr-o platformă digitală apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/deficitul-bugetar-scade-la-381-din-pib-finantele-pregatesc-bugetul-pe-2027-printr-o-platforma-digitala/

  • Festivalul de la Sanremo: povestea concursului care a lansat muzica pop italiană

    Pentru milioane de telespectatori italieni, luna februarie înseamnă un singur lucru: Festivalul de la Sanremo. Dincolo de paiete, orchestră și maratonul de cinci seri la Teatro Ariston, concursul a fost de fapt motorul care a dat lumii „Volare”, „L’Italiano” și cariera Laurei Pausini — și, lucru mai puțin cunoscut, chiar formatul care a inspirat Eurovisionul. Ecoul lui a ajuns, pe căi ocolite, și în România anilor ’80, într-o vreme în care muzica occidentală era privită cu suspiciune de regim.

    O scenă liguriană care avea să schimbe muzica europeană

    Totul a început în 1951, la Casino di Sanremo, dintr-o idee a directorului de la Rai, Amilcare Rambaldi: un concurs de compoziție în care melodiile erau interpretate de câțiva cântăreți de casă ai postului public italian. Prima ediție a fost câștigată de Nilla Pizzi, cu „Grazie dei fiori”, iar formatul s-a schimbat rapid — compozitorii au cedat locul vedetelor, iar concursul a devenit, în câțiva ani, cea mai urmărită emisiune muzicală din Italia. Din 1977, scena s-a mutat la Teatro Ariston, locul cu care festivalul este asociat și astăzi.

    De la Teatro Ariston la Eurovision: un format exportat în toată Europa

    Puțini știu că Festivalul de la Sanremo este, indirect, bunicul Eurovisionului. Elvețianul Marcel Bezençon, unul dintre părinții Uniunii Europene de Radiodifuziune, a asistat la o ediție de la mijlocul anilor ’50 și a propus un concurs asemănător, pan-european, transmis simultan în mai multe țări — ideea care a devenit, în 1956, Eurovision Song Contest. Formula „orchestră live plus concurs cu jurizare” s-a răspândit apoi și în blocul comunist, sub alte denumiri și alte reguli de cenzură.

    Legătura cu Mamaia și Cerbul de Aur

    În România, Festivalul de la Mamaia (lansat în 1963) și Cerbul de Aur de la Brașov au împrumutat exact această rețetă italiană: orchestră simfonică pe scenă, concurenți veniți din toată țara și, uneori, invitați străini care aduceau cu ei un strop din atmosfera de la Sanremo. Nu întâmplător, artiști care au trecut prin Cerbul de Aur — printre care și italianul Toto Cutugno — au vorbit despre asemănarea dintre cele două competiții.

    Hiturile de la Sanremo care au trecut Cortina de Fier

    Lista cântecelor lansate sau consacrate la Sanremo și care au devenit, cu timpul, coloana sonoră a unei generații de români este impresionantă. Domenico Modugno a câștigat ediția din 1958 cu „Nel blu dipinto di blu”, cunoscută lumii întregi drept „Volare”. Toto Cutugno a câștigat festivalul în 1980 cu „Solo noi”, iar trei ani mai târziu a concurat cu „L’Italiano” — piesă care, fără să ia trofeul, a devenit unul dintre cele mai recunoscute cântece italiene din istorie. Eros Ramazzotti a câștigat secțiunea „Nou Talente” în 1984 cu „Terra promessa”, iar Laura Pausini a repetat performanța în 1993 cu „La solitudine”. Mina, Gianni Morandi, Albano Carrisi și Zucchero au trecut, la rândul lor, pe aceeași scenă de-a lungul deceniilor.

    Cum ajungea muzica italiană în România comunistă

    Televiziunea italiană nu putea fi recepționată pe teritoriul românesc, așa că piesele de la Sanremo circulau pe căi mai puțin oficiale: discuri de vinil aduse din călătoriile rare peste graniță, casete audio copiate la nesfârșit de la un magnetofon la altul și emisiuni de radio occidentale care transmiteau, printre altele, și topuri muzicale italiene. Pentru mulți ascultători din România anilor ’80, Sanremo nu era un festival pe care îl urmăreau la televizor, ci un izvor îndepărtat de unde „se scurgeau” hituri care ajungeau, cu întârziere, în discotecile de cartier și pe benzile de magnetofon.

    Pippo Baudo, vocea festivalului timp de patru decenii

    Niciun nume nu este mai legat de istoria recentă a concursului decât cel al prezentatorului Pippo Baudo, care a moderat ediții ale Sanremo-ului în șase decenii diferite, un record pentru televiziunea italiană. Sub bagheta lui, festivalul a trecut de la o emisiune de radio ascultată cu sufletul la gură la un eveniment-maraton transmis timp de o săptămână pe Rai 1, cu audiențe de zeci de milioane de telespectatori în fiecare seară.

    Sanremo astăzi: o tradiție care rezistă televiziunii digitale

    Peste șapte decenii de la prima ediție, Festivalul de la Sanremo rămâne cel mai important eveniment muzical al televiziunii italiene și principalul loc de unde Italia își alege, de cele mai multe ori, reprezentantul la Eurovision. Pentru publicul român format pe muzica anilor ’80-’90, numele legate de acest festival — de la „Volare” la „L’Italiano” — au rămas parte din memoria colectivă a unei epoci în care muzica occidentală se asculta, de multe ori, pe sub tejghea.

    Surse: Sanremo Music Festival – Wikipedia, Eurovision.tv, Rai.it.

    The post Festivalul de la Sanremo: povestea concursului care a lansat muzica pop italiană appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/festivalul-de-la-sanremo-povestea-concursului-care-a-lansat-muzica-pop-italiana/

  • Vremea în România: contrast termic de 20 de grade până pe 18 noiembrie 2026

    Vremea în România trece printr-un contrast termic neobișnuit pentru luna noiembrie: după un vârf de căldură de până la 27°C înregistrat vineri, 13 noiembrie, țara a fost acoperită duminică, 15 noiembrie, de o masă de aer polar care a împins temperaturile sub 7°C în majoritatea regiunilor. Diferența de temperatură de la o zi la alta a ajuns, pe alocuri, la 15-20 de grade, potrivit prognozelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) citate de news18.ro și de Romania TV.

    Vremea în România: contrastul termic de la 27°C la sub 7°C în doar trei zile

    Joi, 12 noiembrie, vremea a început să se încălzească peste normalul perioadei, cu maxime de peste 20°C în sudul țării. Vârful valului de căldură a fost atins vineri, 13 noiembrie, când termometrele au arătat 13-23°C la nivel național, iar în Oltenia și Muntenia s-au înregistrat local 25-27°C.

    Schimbarea a venit rapid: în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, un front atmosferic rece a adus aer polar peste toată țara, iar temperaturile au scăzut cu 10-15 grade față de ziua precedentă. Sâmbătă, 14 noiembrie, maximele s-au situat între 7°C și 13°C, iar la București, unde vineri se atinseseră aproape 25°C, mercurul termometrelor nu a trecut de 10°C. Duminică, 15 noiembrie, a fost cea mai rece zi a intervalului, cu maxime de doar 5-11°C la nivel național și valori de cel mult 7°C în Capitală.

    Zonele cu risc de vreme severă: ninsori și vânt de 100 km/h la munte

    Contrastul dintre masa de aer cald și cea polară a generat, potrivit meteorologilor, condiții pentru averse torențiale și descărcări electrice de tip vară, în ciuda perioadei din an. Cele mai mari cantități de precipitații s-au semnalat în vestul, sud-vestul și zonele deluroase și montane ale țării, unde ploaia s-a transformat în lapoviță și ninsoare la altitudini mari.

    La munte, rafalele de vânt au atins până la 100 km/h, suficient pentru a provoca viscolire a zăpezii proaspăt depuse pe culmile înalte. Avertismentul vine după ce, cu doar câteva zile înainte, ANM emisese deja cod galben de vânt și cod portocaliu la munte pentru intervalul 13-15 noiembrie, semn că instabilitatea atmosferică din aceste zile nu este un fenomen izolat, ci o tendință care s-a manifestat pe mai multe planuri — temperatură, vânt și precipitații.

    Ce arată datele pe regiuni

    În noaptea de 15 noiembrie, cerul a fost în general senin, cu ceață sau nori stratiformi izolat în sud, iar minimele au scăzut până la -10…-8°C în depresiunile din estul Transilvaniei, cu ger. Ziua, maximele s-au situat între 6°C (estul Transilvaniei) și 13°C (Crișana și sudul Munteniei). Vântul a avut rafale de 50-70 km/h în zonele înalte ale Carpaților Meridionali și de Curbură, iar în Banat și Moldova s-au semnalat intensificări temporare de 45-50 km/h.

    Ce urmează: încălzire ușoară și revenirea ploilor de la 16 noiembrie

    Potrivit prognozei ANM, luni, 16 noiembrie, vremea se va încălzi ușor și gradual, dar atmosfera va rămâne instabilă, cu ploi care se extind pe arii tot mai largi la începutul săptămânii. Maximele vor varia între 7°C (Oltenia și nord-vestul Munteniei) și 15°C (Crișana), iar cantitățile de precipitații vor fi de 2-10 l/mp, izolat 15-20 l/mp în Carpații Occidentali, cu rafale de 60-80 km/h la altitudine.

    Marți, 17 noiembrie, temperaturile vor continua să crească peste normalul perioadei, cu maxime de până la 19°C în Câmpia Dunării, în timp ce miercuri, 18 noiembrie, cerul va fi predominant noros, cu ploi pe arii extinse, descărcări electrice posibile și lapoviță sau ninsoare la munte, unde cantitățile de apă pot trece de 15-20 l/mp.

    Context: o toamnă cu fenomene meteo extreme repetate

    Episodul actual se adaugă unui șir de evenimente meteo neobișnuite semnalate în ultimele zile, de la codul galben de ceață emis pe 11 noiembrie, cu vizibilitate redusă în șase județe, până la actualul contrast termic de aproape 20 de grade în numai câteva zile. Specialiștii recomandă persoanelor care călătoresc la munte sau pe șosele afectate de vânt și precipitații să urmărească avertizările actualizate ale ANM și să evite deplasările în zonele cu risc de viscolire sau vizibilitate redusă.

    Articolul Vremea în România: contrast termic de 20 de grade până pe 18 noiembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/vremea-in-romania-contrast-termic-de-20-de-grade-pana-pe-18-noiembrie-2026/

  • Spice Girls și fenomenul „girl power”: cum a ajuns pop-ul feminin britanic în România anilor ’90

    La mijlocul anilor ’90, Spice Girls au transformat pop-ul feminin într-un fenomen global, iar lozinca „girl power” a ajuns, în timp, și pe buzele adolescentelor din România, chiar dacă drumul muzicii lor spre România a fost mai întortocheat decât și-ar imagina cineva astăzi. Povestea arată cum ajungea, de fapt, muzica occidentală la tineri într-o țară aflată abia la începutul televiziunii prin cablu și al radiourilor private.

    Fenomenul Spice Girls: de la „Wannabe” la supremația „girl power”

    Formația britanică, alcătuită din Mel B, Mel C, Emma Bunton, Geri Halliwell și Victoria Adams (viitoarea Beckham), a debutat în vara anului 1996 cu single-ul „Wannabe”, lansat pe 20 iulie. Piesa a vândut peste 1,2 milioane de copii doar în Marea Britanie, a stat șapte săptămâni pe locul 1 în topurile britanice și a ajuns pe prima poziție în alte 31 de țări, un record recunoscut oficial de Guinness World Records ca fiind cel mai bine vândut single al unui grup feminin în Marea Britanie.

    Succesul Spice Girls nu a fost doar muzical. „Girl power” a devenit, pentru o generație întreagă de fete adolescente din Occident, un fel de manifest al independenței și al prieteniei feminine – un mesaj care avea să găsească ecou și dincolo de Europa de Vest, inclusiv în estul abia ieșit din comunism.

    Cum ajungea muzica Spice Girls în România anilor ’90

    Spre deosebire de Occident, unde MTV difuza non-stop videoclipurile trupei, România anilor ’90 nu avea încă un canal MTV local – acesta avea să apară abia în 2002, ca al zecelea canal regional MTV din Europa și al doilea din Europa de Est, după Polonia, lansat printr-un concert al lui Enrique Iglesias pe Stadionul Lia Manoliu. Până atunci, tinerii români trebuiau să fie mai creativi.

    Radio Pro FM și emisiunile muzicale de la televiziunile private

    Pro FM, lansat în 1996, și emisiunile muzicale de la Pro TV sau Antena 1 au fost printre primele canale prin care hiturile Spice Girls au ajuns la publicul tânăr din România, alături de posturi de radio locale care începeau să preia playlisturile occidentale.

    Caseta audio și televiziunea prin cablu, fereastra spre pop-ul occidental

    Rețelele de cablu, apărute haotic în marile orașe încă din primii ani ’90, aduceau uneori și semnalul MTV Europe, versiunea pan-europeană a canalului, prinsă prin satelit de operatorii locali cu mult înainte de lansarea unui MTV românesc dedicat. Pentru cei care nu aveau acces la cablu, caseta audio înregistrată de la radio sau copiată de la un prieten rămânea principala metodă prin care albumul „Spice” circula din cameră în cameră.

    En Vogue, TLC și valul american de girl groups

    Spice Girls nu au fost singurul fenomen de acest tip al deceniului. În Statele Unite, formații precum En Vogue și TLC construiau un sunet R&B-pop la fel de influent, care ajungea în România prin aceleași canale neoficiale – emisiuni de muzică, radio și casete multiplicate. Diferența de stil – synth-pop britanic versus R&B american – a oferit tinerilor români din anii ’90 o paletă surprinzător de variată de „girl power” occidental, cu mult înainte ca termenul să devină de uz comun.

    Ce a lăsat în urmă girl power-ul generației ’90 din România

    Dincolo de hituri și coafuri platforme, fenomenul Spice Girls a marcat o schimbare de atitudine: pentru prima dată, un grup muzical feminin vorbea direct adolescentelor din România despre prietenie, independență și încredere în sine, într-un limbaj pop ușor de asimilat. Ecoul acelei perioade se simte și astăzi, de la petrecerile tematice retro până la playlisturile nostalgice care readuc „Wannabe” în fiecare vară.

    Surse

    The post Spice Girls și fenomenul „girl power”: cum a ajuns pop-ul feminin britanic în România anilor ’90 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/spice-girls-si-fenomenul-girl-power-cum-a-ajuns-pop-ul-feminin-britanic-in-romania-anilor-90/

  • Prețul carburanților a scăzut din nou în România: motorina rămâne sub plafon până la 31 ianuarie 2027

    Prețul carburanților a continuat să scadă în România sâmbătă, 14 noiembrie 2026, pe fondul prelungirii reducerii de acciză la motorină și al unei relaxări a cotațiilor petrolului pe piețele internaționale. Potrivit datelor Peco Online, citate de WOWbiz.ro, benzina s-a ieftinit cu până la 15 bani pe litru, iar motorina cu până la 5 bani pe litru, față de ziua precedentă.

    Cât costă benzina și motorina astăzi, 14 noiembrie 2026

    Cel mai mic preț la nivel național a fost înregistrat la o benzinărie din Eforie Nord, pe DN 39: 9,43 lei/litru la benzină (cu 16 bani mai puțin decât anterior) și 10,59 lei/litru la motorină (cu 6 bani mai puțin).

    În București, comparativ cu joi, 12 noiembrie, cel mai mic preț la benzină a scăzut de la 9,63 la 9,48 lei/litru, în timp ce alte stații practică 9,49, 9,51 sau 9,54 lei/litru. La motorină, cea mai mică valoare a ajuns la 10,67 lei/litru, de la 10,72 lei/litru cu două zile în urmă. Unele benzinării din Capitală au păstrat însă prețurile neschimbate, la 9,69 lei/litru pentru benzină și 10,78 lei/litru pentru motorină.

    Prețuri în marile orașe din țară

    La Timișoara, benzina a scăzut la 9,46 lei/litru (de la 9,61 lei), cea mai mică valoare înregistrată între marile orașe, iar motorina a ajuns la 10,64 lei/litru (de la 10,69 lei). La Cluj-Napoca, Iași și Constanța, cel mai mic preț la benzină este de 9,48 lei/litru (de la 9,63 lei), în timp ce motorina costă 10,67 lei/litru în toate cele trei orașe, cu scăderi de 2, respectiv 5 bani pe litru față de ziua anterioară.

    De ce s-au ieftinit carburanții: acciza la motorină, prelungită până în 2027

    Principalul motiv al scăderii prețului la pompă rămâne decizia Guvernului de a prelungi, cu încă trei luni, plafonarea accizei la motorina standard. Potrivit anunțului făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, și relatat de Spotmedia.ro, măsura se aplică între 1 noiembrie 2026 și 1 februarie 2027 și presupune o reducere de 701,07 lei la 1.000 de litri, echivalentul a aproximativ 0,85 lei pe litru cu TVA inclus. Ministerul Finanțelor menține astfel acciza redusă la motorină cu 25%, măsură valabilă până la 31 ianuarie 2027, alături de plafonarea adaosului comercial al distribuitorilor.

    Potrivit calculelor Guvernului, fără această măsură, prețul motorinei ar fi urcat de la 10,90 lei la 11,75 lei pe litru, pe baza prețului mediu din 12 octombrie 2026, în condițiile pieței de la acel moment. Practic, un plin de 50 de litri ar costa cu aproximativ 42 de lei mai mult în absența reducerii de acciză.

    Contextul internațional: piața petrolului se relaxează

    Pe lângă măsura fiscală internă, ieftinirea carburanților este influențată și de evoluțiile de pe piețele externe. Potrivit WOWbiz.ro, decizia țărilor din G7 de a elibera rezerve strategice de petrol a contribuit la o scădere de până la 4% a cotațiilor pe piața europeană în ultima perioadă, ceea ce a permis majorității rețelelor de distribuție să reducă prețurile la pompă, chiar dacă nu toate stațiile au operat modificări, în funcție de stocurile și politicile comerciale proprii.

    Ce înseamnă pentru români

    Carburanții s-au numărat printre principalii factori care au dus la creșterea inflației la 6,9% în octombrie 2026, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. O eventuală continuare a trendului de ieftinire la pompă, susținută de măsura fiscală valabilă până la începutul anului 2027, ar putea atenua, cel puțin parțial, presiunea asupra coșului de cumpărături al românilor în lunile următoare, mai ales la capitolul transport.

    Prețurile afișate la stațiile de alimentare pot varia în continuare de la o benzinărie la alta, în funcție de locație, rețea și momentul actualizării, iar evoluția lor va continua să fie influențată de deciziile fiscale ale Guvernului și de cotațiile internaționale ale petrolului.

    Articolul Prețul carburanților a scăzut din nou în România: motorina rămâne sub plafon până la 31 ianuarie 2027 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/pretul-carburantilor-a-scazut-din-nou-in-romania-motorina-ramane-sub-plafon-pana-la-31-ianuarie-2027/

  • Lunaparcurile de altădată: muzica disco care anima bâlciurile din România

    Pentru generațiile care au crescut în România anilor ’80 și ’90, un sunet rămâne lipit de amintirea verii: muzica răsunând din boxele hârâite ale lunaparcurilor și bâlciurilor de cartier. Între mirosul de vată de zahăr și scârțâitul caruselului, difuzoarele porneau hiturile occidentale la fel de sigur cum le porneau și discotecile — doar că aici intrarea era liberă, muzica se asculta în picioare, și publicul avea de la trei la nouăzeci de ani.

    Bâlciul de altădată: prima „discotecă” fără bilet

    Înainte ca discotecile de cartier să devină moda tineretului, lunaparcurile și bâlciurile sezoniere erau, pentru mulți copii din România socialistă, primul loc în care muzica se asculta tare, în public, fără supraveghere strictă. Nu exista un DJ propriu-zis, nici un regulament scris despre ce se putea pune, dar administratorii caruselurilor și ai roților mari știau exact ce atrăgea lumea: un ritm vesel, ușor de fredonat, care să se audă de la o stradă distanță și să te facă să te apropii de lumini.

    Orga de bâlci, strămoșul boxelor disco

    Multă vreme, sunetul specific al bâlciurilor românești a fost dat de orga mecanică de bâlci, un instrument cu cilindri și fișe perforate care reproducea melodii populare și marșuri vesele. Pe măsură ce anii ’70 și ’80 au adus magnetofoane, casetofoane și primele instalații de sonorizare portabile, orga mecanică a fost treptat înlocuită de casete audio și boxe electrice — iar repertoriul s-a schimbat radical, de la marșuri la muzică disco și pop occidental.

    Cum au ajuns hiturile occidentale în lunaparcurile românești

    La fel ca în discotecile de cartier sau la nunțile de la sate, administratorii de lunaparcuri aveau acces, prin cunoștințe, rude din străinătate sau schimburi informale de casete, la muzică pe care televiziunea și radioul oficial rareori o difuzau integral. Așa se explică de ce, la roata mare sau la carusel, se puteau auzi fragmente din piese disco și synth-pop occidentale alături de muzică populară și ușoară românească — un mixaj neoficial, dar extrem de eficient, care transforma o simplă atracție mecanică într-un mic spectacol sonor.

    Caruselul, roata mare și bucla muzicală fără sfârșit

    Fiecare atracție avea, informal, „melodia ei”. Caruselul pentru copii mergea de obicei pe ritmuri vesele și repetitive, potrivite pentru învârtirile scurte, în timp ce roata mare, cu tururile ei mai lungi, permitea difuzarea unor piese întregi. Casetele se reascultau ore în șir, până când banda se uza vizibil — un detaliu pe care mulți dintre cei care au crescut în preajma unui lunaparc îl rețin și acum, alături de scârțâitul metalic al structurilor și mirosul de ulei de motor.

    Lunaparcurile de cartier versus marile parcuri de distracții

    În marile orașe, lunaparcurile mici de cartier sau cele instalate temporar cu ocazia sărbătorilor coexistau cu parcuri de distracții permanente, amplasate de obicei în parcurile centrale. Acestea din urmă aveau instalații de sonorizare mai bune și, uneori, chiar difuzoare dedicate pentru muzică de fundal pe tot parcursul zilei, nu doar lângă atracții. Diferența se simțea și în repertoriu: parcurile mari, vizitate de mai multă lume și aflate sub o atenție administrativă mai mare, rămâneau de regulă mai conservatoare în alegerea pieselor, în timp ce bâlciurile mobile de cartier erau mai permisive și mai imprevizibile.

    De ce ne amintim cu nostalgie sunetul lunaparcurilor

    Nostalgia pentru lunaparcurile de altădată nu vine doar din imaginile cu lumini colorate și vată de zahăr, ci și din combinația ei sonoră unică: o piesă disco occidentală, auzită pentru câteva secunde printre scârțâitul caruselului și vocile copiilor, rămâne în memorie exact pentru că nu putea fi ascultată complet și repede cerea reîntoarcerea. Era muzică „furată” din treacăt, la fel ca cea prinsă pe un radio cu unde scurte, iar asta îi dădea o valoare aparte.

    Astăzi, când tot mai multe evenimente și festivaluri retro recreează estetica anilor ’80-’90, sunetul lunaparcurilor rămâne un detaliu adesea trecut cu vederea, dar esențial pentru oricine vrea să înțeleagă cum se trăia, de fapt, copilăria și adolescența într-un oraș românesc de provincie sau de la bloc, într-o seară de vară cu bâlci în cartier.

    The post Lunaparcurile de altădată: muzica disco care anima bâlciurile din România appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/lunaparcurile-de-altadata-muzica-disco-care-anima-balciurile-din-romania/

  • Ziua Mondială a Diabetului 2026: INSP avertizează că peste 40% dintre bolnavi nu sunt diagnosticați în România

    De Ziua Mondială a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis un avertisment: peste 40% dintre persoanele care trăiesc cu diabet nediagnosticat în România nu știu că suferă de această boală, ceea ce întârzie tratamentul și crește riscul complicațiilor.

    Potrivit comunicatului INSP, modelul de screening testat în cadrul proiectului JACARDI a evaluat peste 3.000 de persoane fără simptome, în șase comunități-pilot, cu implicarea asistenților medicali comunitari. Rezultatele confirmă o problemă cunoscută la nivel internațional: o parte importantă dintre cazurile de diabet de tip 2 rămân nedescoperite ani la rând, până la apariția complicațiilor.

    Ce arată datele INSP despre diabetul nediagnosticat

    Institutul atrage atenția că diabetul de tip 1 se poate dezvolta la orice vârstă și este, de multe ori, omis sau diagnosticat greșit la adulți, nu doar la copii și tineri, cum se crede în general. INSP recomandă prezentarea la medic atunci când apar simptome specifice, fără a aștepta un control de rutină.

    Simptomele care necesită evaluare medicală

    • Sete excesivă, care determină consumul unei cantități mari de lichide;
    • Urinare frecventă, inclusiv drumuri repetate la toaletă, ziua și noaptea;
    • Oboseală inexplicabilă, care persistă fără un motiv clar;
    • Vedere încețoșată, cu dificultăți de focalizare.

    INSP precizează că aceste semne nu confirmă, de la sine, un diagnostic de diabet, dar reprezintă un motiv suficient pentru a merge la medicul de familie și a cere investigații. Persoanele asigurate și cele neasigurate au acces la consultații preventive pentru depistarea bolii.

    Risc crescut de infecții la persoanele cu diabet

    Institutul mai avertizează că persoanele cu diabet au un risc mai mare de infecții respiratorii, gripă, pneumonie, infecții urinare și ale pielii, iar unele dintre acestea pot fi mai severe sau pot necesita o perioadă mai lungă de recuperare. Vindecarea rănilor și refacerea după o boală pot dura, de asemenea, mai mult timp. INSP recomandă vaccinarea, disponibilă gratuit pe bază de prescripție medicală, împotriva gripei, infecțiilor pneumococice, hepatitei B și a difteriei, tetanosului și tusei convulsive.

    Câți români trăiesc cu diabet, potrivit CNAS și IDF

    Dincolo de datele INSP, imaginea de ansamblu este completată de alte două surse oficiale. Potrivit Federației Internaționale de Diabet (IDF), aproximativ 21,4% dintre persoanele cu diabet cu vârste între 20 și 79 de ani nu sunt diagnosticate, ceea ce înseamnă peste 280.000 de adulți din România care trăiesc, în prezent, cu boala fără să știe.

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) raportează, pentru 2025, un total de 1.381.461 de persoane înregistrate cu diabet în România, cu 151.490 mai multe decât în 2023. În același interval, au fost realizate 370.778 de consultații preventive, dintre care 5.042 pentru persoane cu vârste între 18 și 39 de ani aflate la risc crescut, și 79.445 de dozări HbA1c în cadrul Programului Național de Diabet.

    Un alt indicator îngrijorător ține de internările care ar putea fi evitate printr-un diagnostic și un tratament la timp: în 2023, România a înregistrat 228 de astfel de internări pentru diabet la 100.000 de locuitori, față de o medie de 111 în țările OECD, aproape dublu.

    Ce cere Forumul Român de Diabet

    Prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat, cu ocazia publicării Barometrului datelor privind diabetul zaharat în România (ediția 2026), că mulți pacienți „trăiesc cu diabet fără să știe că au diabet” și ajung la tratament abia după apariția complicațiilor. Specialistul a subliniat și nevoia unui studiu epidemiologic național care să arate dimensiunea reală a bolii în România.

    Forumul Român de Diabet cere aplicarea integrală a Legii nr. 249/2020, privind prevenția și depistarea precoce a diabetului, și propune înființarea unui Registru Național de Diabet, formarea de echipe medicale multidisciplinare, acces mai bun la tratamente și la tehnologii de monitorizare, educație terapeutică pentru pacienți și simplificarea procedurilor administrative.

    Recomandările autorităților, de Ziua Mondială a Diabetului

    Tema stabilită de Federația Internațională de Diabet pentru 2026-2027 este „Acțiune timpurie în diabet”, cu accent pe diagnosticarea precoce și prevenirea complicațiilor. INSP recomandă persoanelor care observă simptomele descrise mai sus să se prezinte la medicul de familie, să beneficieze de consultațiile preventive disponibile gratuit și, în cazul unui diagnostic confirmat, să mențină accesul constant la servicii medicale și la tratamentul recomandat.

    Pentru persoanele care urmează deja un tratament cronic, accesul la medicamente compensate rămâne un subiect de interes direct — lista medicamentelor compensate se extinde cu încă 50 de tratamente noi, posibil începând din decembrie 2026, potrivit anunțurilor recente ale autorităților.

    Surse: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Federația Internațională de Diabet (IDF) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), citate de agenția de presă News.ro și de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

    Articolul Ziua Mondială a Diabetului 2026: INSP avertizează că peste 40% dintre bolnavi nu sunt diagnosticați în România apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/ziua-mondiala-a-diabetului-2026-insp-avertizeaza-ca-peste-40-dintre-bolnavi-nu-sunt-diagnosticati-in-romania/