Autor: Cristian

  • Yamaha DX7: sintetizatorul care a definit sunetul muzicii pop din anii ’80

    Dacă ați crescut ascultând radioul la finalul anilor ’80, probabil ați auzit Yamaha DX7 fără să-i cunoașteți numele. Sunetul acela cristalin de „pian electric”, prezent în mii de balade pop, și linia de bas sintetică din hiturile synth-pop ale epocii, vin aproape mereu din același instrument: sintetizatorul digital care a schimbat definitiv felul în care suna muzica pop.

    Ce a fost Yamaha DX7 și de ce a fost revoluționar

    Lansat de Yamaha în 1983, Yamaha DX7 a fost primul sintetizator digital produs la scară mare care a ajuns un succes comercial uriaș, cu sute de mii de unități vândute în toată lumea. Până la el, sintetizatoarele analogice (Moog, ARP, Roland) generau sunetul prin oscilatoare și filtre fizice, scumpe și greu de reprodus identic de la un instrument la altul. DX7 a mutat totul în lumea digitală, folosind un microprocesor pentru a calcula forma de undă, lucru care i-a dat un sunet limpede, strălucitor și ușor de reprodus identic pe scenă.

    De la Stanford la Yamaha: nașterea sintezei FM

    Tehnologia din spatele DX7 se numește sinteza FM (frequency modulation) și a fost descoperită, nu inventată pentru muzică, de muzicologul și cercetătorul John Chowning la Universitatea Stanford, în anii ’70. Yamaha a licențiat algoritmul și l-a transformat într-un produs accesibil muzicienilor, ambalat într-o claviatură cu ecran LCD și butoane digitale, radical diferită de panourile pline de butoane rotative ale sintetizatoarelor analogice.

    Hiturile care au consacrat sunetul Yamaha DX7

    Patch-ul presetat numit „E.PIANO 1”, un sunet strălucitor de pian electric, a devenit probabil cel mai folosit timbru din istoria muzicii pop: apare în balade și hituri radio ale anilor ’80 semnate de artiști internaționali de top, de la Whitney Houston la Phil Collins. În paralel, linia de bas digitală, ascuțită, a definit și sunetul synth-pop-ului nordic și britanic, inclusiv al trupelor care au făcut înconjurul lumii cu hituri electronice minimaliste. Practic, dacă un cântec din anii ’80 are un sunet de pian „de sticlă” sau un bas sintetic foarte precis, există șanse mari să fi fost cântat la un DX7.

    Ecoul synth-pop-ului cu Yamaha DX7 în România anilor ’80

    În România comunistă, accesul direct la instrumente occidentale precum DX7 era aproape imposibil din cauza embargourilor și a prețului de import. Totuși, sunetul lui a ajuns indirect la publicul român prin radio și prin televiziunile captate din afara frontierei: piesele synth-pop occidentale difuzate ocazional purtau deja semnătura sonoră a sintetizatoarelor digitale japoneze. Unii muzicieni din formațiile de muzică ușoară românească au încercat să imite acest sunet cu echipamentele disponibile, adesea sovietice sau est-germane, mult mai limitate tehnologic, dar la fel de prețuite pe scenele de festival de la noi.

    De ce sunetul Yamaha DX7 se mai aude și astăzi

    Chiar dacă a fost lansat cu peste patru decenii în urmă, sunetul DX7 nu a dispărut. Producători moderni și pasionați de muzică retro folosesc astăzi variante software (plugin-uri) care recreează fidel sinteza FM originală, iar valul de nostalgie pentru sunetul anilor ’80 a readus instrumentul în atenția publicului larg. Pentru generația care a crescut cu radiocasetofonul și cu hiturile occidentale prinse pe unde scurte, sunetul lui Yamaha DX7 rămâne, fără să fie mereu recunoscut ca atare, una dintre cele mai familiare amprente sonore ale epocii.

    Surse:

    The post Yamaha DX7: sintetizatorul care a definit sunetul muzicii pop din anii ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/yamaha-dx7-sintetizatorul-care-a-definit-sunetul-muzicii-pop-din-anii-80/

  • Black Friday 2026: ANPC avertizează asupra falsei urgențe și anunță amenzi de peste 3,8 milioane de lei

    Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis un avertisment oficial înaintea sezonului Black Friday 2026, atrăgând atenția asupra tehnicilor de vânzare care creează o falsă senzație de urgență și care pot determina cumpărătorii grăbiți să facă achiziții neavantajoase. Avertismentul vine după ce, doar în prima săptămână de reduceri, inspectorii ANPC au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane de lei în urma controalelor efectuate la nivel național.

    Ce înseamnă „falsa urgență” în reclamele de Black Friday 2026

    Potrivit unui mesaj oficial al ANPC transmis pe 22 octombrie 2026, formulările de tipul „Doar astăzi!”, „Ultima șansă!” sau „Doar 3 bucăți disponibile!” sunt menite să grăbească decizia de cumpărare, fără ca oferta respectivă să fie neapărat avantajoasă. Instituția precizează că o reducere limitată în timp nu este automat și o ofertă bună, iar crearea artificială a unui sentiment de urgență poate fi considerată practică comercială înșelătoare.

    Avertismentul a venit într-un context în care marii retaileri români au pornit campaniile de reduceri la date diferite: Flanco a început pe 22 octombrie, Altex pe 29 octombrie, iar eMAG a organizat ediția sa de Black Friday pe 6 noiembrie, cea mai timpurie din istoria companiei. Unele promoții, precum cele de la Auchan, se întind până spre finalul lunii noiembrie.

    Controale ANPC de Black Friday 2026: 838 de amenzi în cinci zile

    Rezultatele controalelor desfășurate de ANPC între 2 și 6 noiembrie 2026 arată amploarea verificărilor din perioada reducerilor. Inspectorii au controlat peste 1.500 de operatori economici din toată țara, pe segmentul vânzării de produse alimentare, produse nealimentare și prestări de servicii.

    În urma acțiunilor de control au fost aplicate 838 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 3,8 milioane de lei, și 642 de avertismente. Valoarea totală a produselor verificate a trecut de 7,4 milioane de lei. Printre măsurile luate de inspectori se numără retragerea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme, în valoare de peste 630.000 de lei, retragerea temporară a unor produse de peste un milion de lei și suspendarea activității pentru 14 operatori, până la remedierea deficiențelor constatate.

    Cele mai frecvente nereguli găsite de inspectori

    • Informații incomplete despre perioadele promoționale și produse promovate care, de fapt, nu erau disponibile în stoc;
    • Prețuri afișate la raft diferite de cele de pe bonul fiscal și nerespectarea regulilor privind reducerile calculate față de prețul de referință;
    • Informații obligatorii lipsă pentru produsele textile și de încălțăminte;
    • Jucării și decorațiuni festive fără etichetare în limba română sau fără marcaj CE;
    • Probleme de temperatură de depozitare și trasabilitate la produse alimentare, precum și condiții de igienă deficitare în unele spații comerciale.

    Ce drepturi au consumatorii când fac cumpărături de Black Friday

    Dincolo de controalele instituției, ANPC reamintește consumatorilor câteva drepturi esențiale valabile și în perioada reducerilor.

    Dreptul de retragere din contract, în 14 zile

    Pentru cumpărăturile făcute online, consumatorii au, în general, dreptul de a se retrage din contract în termen de 14 zile de la primirea produsului, fără a fi nevoie să justifice decizia, cu unele excepții prevăzute de lege (de exemplu produse personalizate sau perisabile).

    Garanția legală de conformitate, chiar și la produsele reduse

    Produsele noi beneficiază de o garanție legală de conformitate de doi ani, indiferent de mărimea discountului aplicat. De asemenea, conform legislației în vigoare (HG 947/2000), reducerea afișată trebuie calculată față de cel mai mic preț practicat de comerciant în ultimele 30 de zile, cu excepția produselor perisabile sau a reducerilor progresive aplicate în cadrul aceleiași campanii.

    Recomandările ANPC pentru cumpărături sigure de Black Friday 2026

    • Stabiliți dinainte un buget și o listă clară de produse, pentru a evita achizițiile impulsive;
    • Verificați istoricul prețului produsului și comparați oferta cu prețurile altor comercianți;
    • Calculați costul total al achiziției, incluzând taxele de livrare, comisioanele și costurile de finanțare în rate;
    • Verificați datele de identificare ale vânzătorului, mai ales pe platformele de tip marketplace, unde produsul poate fi vândut de un terț;
    • Fiți atenți la recomandările făcute de influenceri, care pot fi, de fapt, conținut publicitar plătit și ar trebui etichetat ca atare;
    • În caz de probleme, contactați mai întâi comerciantul, apoi, dacă este necesar, depuneți o plângere prin portalul ANPC (eservicii.anpc.ro), păstrând factura, confirmarea comenzii și capturi de ecran ale ofertei.

    Pentru perioada ianuarie–septembrie 2026, ANPC a înregistrat 71.803 de plângeri ale consumatorilor, față de 67.276 în aceeași perioadă din 2025, și a aplicat 56.112 de amenzi, în valoare totală de aproximativ 276,8 milioane de lei. Avertismentele de Black Friday se adaugă astfel unui an în care numărul reclamațiilor consumatorilor a continuat să crească, pe fondul presiunii prețurilor asupra bugetelor românilor — un context descris și de evoluția recentă a inflației, care a urcat la 6,9% în octombrie 2026.

    Articolul Black Friday 2026: ANPC avertizează asupra falsei urgențe și anunță amenzi de peste 3,8 milioane de lei apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/black-friday-2026-anpc-avertizeaza-asupra-falsei-urgente-si-anunta-amenzi-de-peste-38-milioane-de-lei/

  • Supertramp: trupa britanică care a vizitat România comunistă

    Puțini ascultători români știu că Supertramp, una dintre cele mai influente trupe de rock britanic ale anilor ’70 și ’80, are o legătură directă și neobișnuită cu România: liderul ei, Roger Hodgson, a vizitat țara noastră în plină epocă comunistă, cu mult înainte ca muzica lor să poată fi ascultată liber la noi. Povestea trupei formate la Londra, drumul ei spre consacrare mondială și acel episod românesc sunt firul pe care îl urmărim mai jos.

    Cum s-a născut Supertramp

    Trupa a fost formată la Londra în 1969-1970, în jurul a doi muzicieni care aveau să devină nucleul ei creativ pentru următoarele decenii: Rick Davies (voce, claviaturi) și Roger Hodgson (voce, claviaturi, chitară). Inițial, formația s-a numit „Daddy”, dar pentru a evita confuzia cu o altă trupă, Daddy Longlegs, membrii au decis schimbarea numelui în ianuarie 1970, la sugestia chitaristului Richard Palmer. Noul nume, Supertramp, a fost inspirat de autobiografia scriitorului britanic W. H. Davies, The Autobiography of a Super-Tramp.

    Primele două albume, Supertramp (1970) și Indelibly Stamped (1971), nu au adus succesul comercial scontat, iar trupa a trecut prin numeroase schimbări de componență înainte de a-și găsi formula câștigătoare.

    Consacrarea: „Crime of the Century” (1974)

    Albumul Crime of the Century, lansat în 1974, a fost momentul de cotitură. A urcat pe locul 4 în Marea Britanie și Canada și pe locul 38 în Statele Unite, confirmând stilul care avea să devină marca Supertramp: un amestec rafinat de rock progresiv și pop, cu claviaturi proeminente și armonii vocale elaborate. Componența de atunci, rămasă „clasică” pentru fanii trupei, îi includea pe Rick Davies și Roger Hodgson alături de Dougie Thomson (bas), Bob Siebenberg (baterie) și John Helliwell (saxofon și instrumente de suflat din lemn) — sonoritatea de saxofon a lui Helliwell avea să definească, de altfel, multe dintre hiturile ulterioare ale formației.

    „Breakfast in America” și „The Logical Song”: apogeul anilor ’80

    Dacă Crime of the Century a adus consacrarea critică, albumul Breakfast in America (1979) a fost explozia comercială. A ajuns pe locul 1 în Statele Unite și Canada și pe locul 3 în Marea Britanie, a fost certificat disc de diamant în Canada și a vândut, alături de restul discografiei trupei, peste 60 de milioane de exemplare la nivel mondial. Din el s-au extras patru single-uri de succes, cel mai cunoscut fiind „The Logical Song”.

    Povestea melodiei „The Logical Song”

    Piesa a fost scrisă de Roger Hodgson la Los Angeles, la începutul anului 1978, chiar înainte ca trupa să intre în studio pentru a înregistra Breakfast in America. Hodgson a descris-o drept profund autobiografică: versurile vorbesc despre un copil sensibil trimis la un internat britanic după divorțul părinților, la 12 ani, și despre criza de identitate provocată de un sistem educațional rigid — o temă pe care Hodgson o mai abordase în „School”, de pe Crime of the Century. La înregistrare, Hodgson a dictat practic fiecare parte instrumentală, inclusiv fill-urile de tobe, iar John Helliwell a adăugat celebrul solo de saxofon și un oftat care a devenit una dintre cele mai recognoscibile semnături sonore ale trupei. Lansată în vara anului 1979, piesa a fost numită de Rolling Stone „o mică bijuterie”, a ajuns în top 10 în SUA și Marea Britanie, pe locul 1 în Canada timp de două săptămâni, a câștigat un Grammy pentru inginerie de sunet și un premiu Ivor Novello, iar Paul McCartney a inclus-o printre single-urile sale preferate din 1979.

    Roger Hodgson în România comunistă, 1985

    Aici intervine episodul puțin cunoscut al poveștii: în plină eră Ceaușescu, Roger Hodgson a petrecut două săptămâni în România, în 1985, însoțind un prieten care voia să-și revadă locul natal. Într-un interviu acordat presei românești înaintea unui concert la Bucuresti, Hodgson a povestit că acea vizită l-a marcat profund: a fost impresionat de tristețea românilor și de frica cu care trăiau zi de zi, într-o țară lipsită, spunea el, de orice speranță în libertate. Muzica lui Supertramp circula atunci în România aproape exclusiv pe căi informale — casete copiate, unde radio captate cu dificultate — într-un contrast izbitor cu propria experiență a lui Hodgson din țara care produsese acele piese.

    Avea să se întoarcă abia în noiembrie 2019, pentru primul său concert vreodată în România, pe scena Sălii Radio din București, în cadrul turneului Breakfast in America — Anniversary World Tour, de această dată într-o țară liberă, pe care spunea că este curios să o vadă schimbată.

    Despărțirea, reunirile și moartea lui Rick Davies

    Roger Hodgson a părăsit Supertramp în 1983 pentru a-și construi o carieră solo, iar Rick Davies a continuat să conducă trupa, lansând albume până în 1988, după care formația s-a dezmembrat practic. Cei doi s-au reunit pe scenă pentru un singur concert, în 1993, însă drumurile lor au rămas separate: Davies a reînființat Supertramp fără Hodgson în 1996, cu albumele Some Things Never Change (1997) și Slow Motion (2002), și a mai turneat cu trupa între 2010 și 2011, ultimul concert fiind la Madrid, pe 15 noiembrie 2012. Un turneu european programat pentru 2015 a fost anulat din cauza tratamentului lui Davies pentru cancer. Rick Davies a murit pe 6 septembrie 2025, la 81 de ani, închizând astfel capitolul activ al uneia dintre cele mai importante trupe de rock progresiv-pop ale anilor ’70-’80.

    Ecoul Supertramp în România de azi

    La peste cincizeci de ani de la înființare, Supertramp rămâne un reper pentru generația care a crescut cu rock-ul melodic al anilor ’70-’80, iar piese precum „The Logical Song”, „Breakfast in America” sau „Give a Little Bit” continuă să apară pe posturile de radio și pe playlisturile dedicate muzicii retro, inclusiv în România — țara pe care liderul trupei a cunoscut-o, cu mult timp în urmă, din cu totul alt motiv decât muzica.

    The post Supertramp: trupa britanică care a vizitat România comunistă appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/supertramp-trupa-britanica-care-a-vizitat-romania-comunista/

  • România pregătește prima infrastructură națională de inteligență artificială pentru date confidențiale

    O infrastructură națională de inteligență artificială dedicată procesării datelor confidențiale este pregătită de România — primul proiect de acest tip din țară. Proiectul, numit informal și „Romanian AI Factory”, este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și ar putea deveni operațional în 2027, potrivit declarațiilor făcute de conducerea institutului la un forum dedicat digitalizării din sectorul financiar.

    Ce este infrastructura națională de inteligență artificială și cine o construiește

    Anunțul a fost făcut de Adrian Victor Vevera, directorul general al ICI București, în cadrul forumului „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) împreună cu Institutul de Studii Financiare. Potrivit acestuia, proiectul este deja semnat și face parte dintr-o rețea europeană de infrastructuri de inteligență artificială.

    „Proiectul este deja semnat și lucrăm la el. Sperăm ca anul viitor să avem totul finalizat”, a declarat Vevera, citat de Agerpres și de publicațiile economedia.ro și business24.ro.

    Din consorțiul care dezvoltă infrastructura face parte și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, alături de alți parteneri neprecizați în prezentare. ICI București este entitatea-host a proiectului la nivel național.

    De ce are nevoie România de o infrastructură proprie pentru date confidențiale

    Scopul declarat al infrastructurii este să permită procesarea datelor sensibile într-un mediu controlat, în România, reducând dependența de soluțiile externe și susținând astfel suveranitatea digitală a datelor administrației publice și ale companiilor românești. Vevera a subliniat că securitatea cibernetică este un element central al proiectului, având în vedere natura confidențială a informațiilor care vor fi procesate.

    Infrastructura este menită să sprijină în același timp cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, formarea de specialiști și dezvoltarea de aplicații AI care să poată fi folosite atât în mediul economic, cât și în administrația publică.

    Limitele inteligenței artificiale, în viziunea specialiștilor prezenți la forum

    Directorul ICI București a atras atenția că inteligența artificială trebuie să rămână un instrument de sprijin, nu un factor decizional autonom: deciziile finale trebuie să rămână umane, iar agenții AI autonomi ar trebui să dispună de un mecanism de „stop de urgență”.

    Un punct de vedere similar a venit din partea mediului academic. Mihnea Alexandru Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnica București, a afirmat că sistemele de inteligență artificială nu sunt încă suficient de mature pentru a lua decizii independente în procese cu grad ridicat de risc, motiv pentru care a insistat pe importanța gândirii critice în educație.

    La rândul său, Paul Barangă, directorul Direcției de Supraveghere Integrată din cadrul ASF, a explicat că instituția folosește deja inteligența artificială în activitatea curentă de supraveghere: unele instrumente analizează datele raportate de entitățile supravegheate și detectează comportamente neobișnuite pe piață, în timp ce altele se află încă în fază de testare.

    Ce urmează pentru proiectul Romanian AI Factory

    Pentru moment, nu au fost făcute publice detalii legate de bugetul total al proiectului, sursele exacte de finanțare europeană sau componentele tehnice ale infrastructurii. Oficialii ICI București au precizat doar că obiectivul este ca infrastructura națională de inteligență artificială să fie finalizată și funcțională anul viitor, în 2027.

    Subiectul vine la câteva zile după ce o statistică prezentată public arăta că 7 din 10 români folosesc deja zilnic instrumente de inteligență artificială, semn că adopția acestor tehnologii în România a devansat deja infrastructura publică dedicată lor. Puteți citi mai multe despre acest subiect în articolul Românii și inteligența artificială: 7 din 10 o folosesc zilnic în 2026.

    Surse: Economedia.ro, Business24.ro, Agerpres.

    Articolul România pregătește prima infrastructură națională de inteligență artificială pentru date confidențiale apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-pregateste-prima-infrastructura-nationala-de-inteligenta-artificiala-pentru-date-confidentiale/

  • Compact: povestea trupei rock din Cluj care a sfidat cenzura în România anilor ’80

    Printre trupele care au definit rockul românesc în plină eră comunistă, trupa Compact ocupă un loc aparte: s-a născut la Cluj, la finalul anilor ’70, într-o perioadă în care a cânta rock ‘n’ roll însemna automat să fii privit cu suspiciune de autorități. Patru decenii și mai bine mai târziu, Compact rămâne una dintre puținele formații românești de rock care au supraviețuit cenzurii, Revoluției și tranziției, cântând aceleași hituri pe scene uriașe, de la Costinești la Arenele Romane.

    Originile trupei Compact: Clujul de la finalul anilor ’70

    Povestea trupei Compact începe la Cluj, acolo unde basistul Teo Peter și Costi Cămărășan pun bazele proiectului, alături de Marius Luca, Cornel Moldovan și Balasz Laszlo. Unele materiale de presă plasează momentul fondării în 1977, altele în 1978-1979 – diferențele vin din felul în care fiecare sursă socotește „nașterea” trupei, de la primele repetiții la primul concert oficial. Curând, formula se completează cu Paul Ciuci și Ladislau Balazs, veniți din trupa Telegraf, iar Ciuci avea să devină vocea cea mai asociată cu numele Compact în deceniile următoare.

    Primele ocazii importante de a cânta în fața unui public numeros au venit, povestește Ciuci într-un interviu pentru Adevărul, la Costinești, stațiunea tineretului de pe litoral. Acolo, trupa avea să revină an de an, transformând stagiunea de vară într-un adevărat „examen” muzical.

    „Fata din vis”, albumul care a trecut de un milion de exemplare

    Anii 1983-1988 sunt considerați perioada de glorie a trupei. Compact devine cunoscută în toată țara, chiar dacă veniturile rămân modeste: Paul Ciuci povestește că Electrecord le-a plătit 3.000 de lei pentru albumul „Fata din vis”, sumă împărțită în patru, iar discul a trecut, în timp, de un milion de exemplare vândute. Alte piese precum „Cântec pentru prieteni”, „Trenul pierdut”, „O noapte și-o zi” sau „Mă voi întoarce” au devenit, rând pe rând, hituri fredonate la radio și la discotecile de cartier.

    Curios este chiar episodul din spatele piesei „Cântec pentru prieteni”: inițial scrisă ca un cântec despre Costinești, melodia a fost redenumită în grabă, chiar înainte de înregistrarea pentru Radio România, pentru că versurile nu erau finalizate la timp.

    Rock sub supravegherea Securității

    A cânta muzică rock în România comunistă nu era lipsit de riscuri. Paul Ciuci povestește că trupa „avea securiști pe urme”, cu care, în timp, membrii au ajuns chiar să se împrietenească. Cenzura funcționa pe principii adesea absurde: la un spectacol de la Teatrul Național cu tema unei „seri chinezești”, un cenzor i-a întrebat de ce o sărbătoare chinezească ar trebui să conteze atât de mult.

    Tunsul forțat de la Câmpia Turzii

    Unul dintre cele mai cunoscute episoade din biografia trupei s-a petrecut în 1982, când membrii Compact au fost opriți de miliția din zona Câmpiei Turzii și tunși forțat, din cauza părului lung – considerat, la vremea respectivă, un semn de rebeliune occidentală incompatibil cu normele regimului.

    Trupa a mai trecut și printr-o interdicție de trei luni, singurul episod pe care Ciuci îl numește „disidența” formației: membrii nu s-au prezentat la un concert, fiind prinși băuți lângă un lac. Pentru asta, timp de trei luni, Compact nu a mai putut cânta în public, iar fiecare membru primea, ca artist liber-profesionist, un salariu de stat de 50 de lei.

    Compact pe scenele mari: de la Turda la Scorpions

    În 1979, Compact a cântat pe un stadion din Turda, alături de Holograf și Iris – un moment simbolic pentru rockul românesc al epocii, care arată cât de strâns legate erau traseele acestor trupe. Mai târziu, Compact a deschis și un concert al nemților de la Scorpions, iar solistul Klaus Meine le-ar fi spus membrilor români că, deși nu înțelegea versurile, îi plăcea muzica – o recunoaștere neobișnuită pentru o trupă din spatele Cortinei de Fier.

    De la comunism la nostalgie: o trupă care nu s-a oprit

    Teo Peter, unul dintre fondatori, a murit în 2004, dar trupa a continuat să cânte și să aniverseze deceniile de activitate pe scene mari din București. În 2019, Compact a marcat 40 de ani de existență printr-un concert aniversar la Arenele Romane, care a coincis și cu comemorarea a 15 ani de la pierderea lui Teo Peter. În 2025, formația a sărbătorit, în același loc, 45 de ani de activitate, organizat de KIMARO Entertainment, dovadă că hiturile din anii ’80 încă umplu sălile.

    Astăzi, povestea trupei Compact se citește ca o bucată din istoria recentă a României: muzică rock cântată cu frică de Securitate, dar și cu încăpățânarea de a continua, generație după generație, exact genul de poveste care explică de ce muzica retro anilor ’80-’90 continuă să umple sălile și festivalurile din România de azi.

    The post Compact: povestea trupei rock din Cluj care a sfidat cenzura în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/compact-povestea-trupei-rock-din-cluj-care-a-sfidat-cenzura-in-romania-anilor-80/

  • ANM: cod galben de vânt și cod portocaliu la munte, 13-15 noiembrie 2026

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă atenționare de vreme rea, valabilă de vineri, 13 noiembrie, de la ora 10:00, până duminică, 15 noiembrie, la ora 10:00. Pe fondul acestei avertizări, România se află sub cod galben de vânt și ploi în cea mai mare parte a teritoriului, iar la munte este în vigoare cod portocaliu, cu rafale ce pot depăși 120 km/h. Meteorologii anunță, de asemenea, ninsori și un strat de zăpadă la altitudine, urmate de o răcire accentuată și de minime negative în weekend.

    Cod galben de vânt și ploi, în aproape toată țara

    Potrivit atenționării ANM, în ziua de vineri, 13 noiembrie, între orele 10:00 și 21:00, este în vigoare cod galben de intensificări ale vântului în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, nord-estul și estul Munteniei și sud-vestul Olteniei, cu rafale de 50-70 km/h. În aceeași perioadă, un cod galben de ploi abundente este valabil în Carpații Occidentali, în vestul Carpaților Meridionali și în nordul Carpaților Orientali, unde se pot acumula 20-30 l/mp pe intervale scurte sau cumulat, iar local peste 35-45 l/mp.

    La nivel național, vineri sunt estimate rafale generale de 50-65 km/h, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, de 15-25 l/mp, cu valori de 30-35 l/mp la munte și în Muntenia. Ploile vor fi moderate cantitativ în vestul, nord-vestul și centrul țării, iar în sudul regiunilor averse vor fi posibile în noaptea de vineri spre sâmbătă, local cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.

    Cod portocaliu la munte: rafale de peste 120 km/h

    Zona montană este vizată vineri, între orele 10:00 și 21:00, de cod portocaliu de vânt puternic, cu intensificări de 90-120 km/h, iar la altitudini mari rafalele pot ajunge la 120-140 km/h. ANM precizează că, în restul intervalului de valabilitate a atenționării, vântul va avea rafale de peste 90 km/h la munte, fenomen care impune prudență pentru cei care plănuiesc drumeții sau deplasări în zonele înalte în acest weekend.

    Ninsori și strat de zăpadă în Carpați

    În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, meteorologii anunță lapoviță și ninsoare, care se vor instala inițial în Carpații Orientali de nord și se vor extinde apoi în restul zonei montane, cu un strat de zăpadă de 5-10 cm. Mai târziu în noapte, fenomenul de lapoviță și ninsoare este posibil și în estul și sud-estul Transilvaniei, semn că iarna își face simțită prezența în Carpați încă din acest weekend.

    Răcire accentuată și ger până duminică

    După episodul de vânt și precipitații, vremea se va răci simțitor. Sâmbătă, 14 noiembrie, temperaturile maxime vor fi, în general, între 6 și 11 grade Celsius, cu mult sub valorile din zilele precedente. În dimineața zilei de duminică, 15 noiembrie, minimele vor fi negative pe cea mai mare parte a teritoriului, iar în estul Transilvaniei ger poate ajunge la aproximativ -10 grade Celsius.

    Recomandări pentru șoferi și pentru cei care merg la munte

    Având în vedere rafalele puternice anunțate la munte și posibilitatea formării unui strat de zăpadă, autoritățile și specialiștii recomandă în general, în astfel de situații, evitarea deplasărilor pe trasee montane neamenajate, verificarea din timp a anvelopelor de iarnă pentru cei care circulă în zone înalte și informarea constantă cu buletinele meteo oficiale ale ANM pe durata weekendului. Pentru o imagine de ansamblu asupra evoluției vremii în perioada următoare, poate fi consultată și prognoza ANM pe 4 săptămâni, până pe 7 decembrie 2026.

    Articol realizat pe baza informațiilor meteorologice confirmate de zch.ro și tribunasnm.ro, ambele citând atenționările oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

    Articolul ANM: cod galben de vânt și cod portocaliu la munte, 13-15 noiembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/anm-cod-galben-de-vant-si-cod-portocaliu-la-munte-13-15-noiembrie-2026/

  • Boombox-ul, radiocasetofonul gigant care a cucerit strada anilor ’80

    Înainte de căști fără fir sau boxe bluetooth de buzunar, strada anilor ’80 avea un singur simbol al muzicii ascultate în comun: boombox-ul, radiocasetofonul portabil gigant, dus pe umăr sau ținut cu ambele mâini, care transforma orice colț de bloc sau parc într-un mic ring de dans. Zgomotos, greu de cărat și aproape întotdeauna prea tare, boombox-ul a devenit în câțiva ani un simbol de statut pentru tineretul occidental și, cu întârziere și pe căi mai complicate, a ajuns și în România comunistă, unde un radiocasetofon occidental valora cât o mică avere.

    De la „Radiorecorder” olandez la gigantul japonez

    Povestea boombox-ului începe, surprinzător, în Olanda. Compania Philips, cea care a inventat caseta audio compactă, a lansat în 1966 primul „Radiorecorder”, un aparat capabil să înregistreze direct emisiuni de radio pe casetă, fără cabluri sau microfon extern. Ideea a fost rapid preluată în Japonia, unde firme precum Crown, Matsushita (viitorul Panasonic) și Aiwa au scos primele modele proprii încă din 1967. În anii ’70, piața a fost invadată de branduri japoneze — Sony, Hitachi, Toshiba, JVC, Mitsubishi, Sanyo, Sharp — care au cucerit rapid și piața europeană, în timp ce în Statele Unite producători ca Panasonic, General Electric și Marantz își construiau propriile variante. Chiar și țările din blocul comunist, inclusiv Uniunea Sovietică și Germania de Est, au produs propriile radiocasetofoane portabile, de obicei sub licență sau în versiuni simplificate.

    Cursa pentru bas: de ce au crescut dimensiunile

    Cererea tinerilor pentru un bas cât mai puternic a împins producătorii spre difuzoare tot mai mari și carcase tot mai voluminoase — unele modele ajungând la dimensiunea unui geamantan mic. Rezultatul a fost un aparat care nu doar reda muzică, ci o impunea întregului cartier.

    Boombox-ul, simbolul statutului de pe trotuar

    La mijlocul anilor ’80, boombox-ul devenise un adevărat obiect de statut: doar în Statele Unite s-au vândut, în 1986, peste 20 de milioane de unități. Modelele de top veneau cu două casetofoane (pentru copiat casete pe loc, de la prieteni), egalizator grafic, reducere de zgomot Dolby, iar spre finalul deceniului, și cu player de CD încorporat. Pentru cei care nu-și permiteau variantele scumpe, un radiocasetofon mai modest era, oricum, suficient pentru a avea muzică „la purtător” — lucru de neconceput cu doar un deceniu în urmă.

    Boombox-ul și nașterea culturii hip-hop

    Dincolo de statut, boombox-ul a avut un rol esențial în nașterea hip-hop-ului american. Fab Five Freddy, unul dintre pionierii mișcării, îl descrie drept „instrumental” pentru răspândirea noului gen muzical: pe stradă, în parcuri sau în stațiile de metrou din New York, boombox-ul era sursa de sunet pentru breakdance și pentru primele „battle”-uri de MC-i. Modele precum JVC RC-M90 sau Sharp GF-777 au ajuns „regi” ai acestei scene stradale. Imaginea a rămas fixată în cultura populară prin personajul Radio Raheem, din filmul „Do the Right Thing” (1989) al lui Spike Lee, și prin scena în care John Cusack ține un Sharp GF-7600 deasupra capului, în „Say Anything…”, din același an — o scenă refăcută decenii mai târziu și în „Ready Player One”.

    Cum a ajuns boombox-ul în România anilor ’80

    În România comunistă, un radiocasetofon occidental, fie el Sharp, Sony sau Grundig, era un obiect de lux aproape inaccesibil pe cale oficială. Cele mai multe ajungeau prin rude plecate la muncă în străinătate, prin marinari și șoferi de tir care treceau frontiera, sau prin piața neagră de la frontiera cu Iugoslavia și Ungaria, unde se făcea troc pe țigări, cafea sau blugi. Un boombox adus astfel devenea rapid centrul vieții sociale dintr-un bloc sau dintr-o curte: de la el se copiau casete „la cerere”, se organizau mici petreceri improvizate, iar duminica, în parcuri, muzica occidentală prinsă pe unde scurte sau de pe casete piratate răsuna pentru câteva ore libere de cenzura programelor oficiale. Chiar și o imitație mai modestă, produsă în blocul comunist, era privită cu admirație față de un radiocasetofon „de fier”, fără pretenții de bas sau funcții suplimentare.

    Declinul: Walkman-ul și interdicțiile din spațiile publice

    Spre finalul anilor ’80, apariția Walkman-ului, mult mai ușor și mai discret, a început să mute obiceiurile de ascultare spre experiența individuală, cu căști, în locul sunetului comun, dat cu volum maxim. În paralel, tot mai multe orașe occidentale au introdus reglementări care interziceau folosirea boombox-urilor în spații publice, iar costurile reduse ale playerelor de CD portabile au grăbit retragerea boombox-ului de pe stradă. În Statele Unite, vânzările de radiocasetofoane fără CD player scăzuseră, până în 2003, la doar circa 329.000 de unități anual — o fracțiune din gloria de mijloc de anii ’80.

    De ce renasc boombox-urile și astăzi

    Patru decenii mai târziu, boombox-ul a devenit obiect de colecție: exemplare vintage se vând pentru sute sau chiar mii de euro, iar unul dintre aparatele lui Fab Five Freddy se află expus la muzeul Smithsonian, din Washington. Nostalgia pentru epoca lui a dus și la apariția unor variante moderne, cu Bluetooth și baterii reîncărcabile, dar care păstrează forma clasică, pătrată, cu mânerul generos. Rămâne, totuși, un singur lucru pe care nicio versiune actuală nu-l poate reproduce întocmai: sunetul comun, nefiltrat de căști, care transforma odată orice trotuar într-o mică scenă de cartier.

    Surse: Wikipedia – Boombox, NPR – A Eulogy For The Boombox, Vice România – Pirateria muzicală în România anilor ’90.

    The post Boombox-ul, radiocasetofonul gigant care a cucerit strada anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/boombox-ul-radiocasetofonul-gigant-care-a-cucerit-strada-anilor-80/

  • Guvernul deblochează concursurile pentru lector universitar și șef de lucrări, pentru anul universitar 2026-2027

    Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 12 noiembrie 2026, o ordonanță de urgență care deschide calea concursurilor pentru lector universitar și pentru funcția de șef de lucrări în anul universitar 2026-2027. Decizia vine după aproape un an în care universitățile de stat au putut organiza concursuri de angajare doar pentru posturile de asistent universitar, în timp ce restul carierei didactice din învățământul superior a rămas blocat.

    Ce prevede noua ordonanță de urgență

    Potrivit informațiilor publicate joi de Guvern și reluate de presa de specialitate, actul normativ „creează cadrul legal pentru organizarea, în anul universitar 2026-2027, a concursurilor” pentru posturile de lector universitar și șef de lucrări. Cele două titluri corespund, în fapt, aceluiași nivel de carieră didactică, denumirea de „șef de lucrări” fiind folosită cu precădere în domeniile tehnice.

    Ordonanța menține, în același timp, posibilitatea organizării examenelor de promovare în cariera didactică din universități, o facilitate introdusă încă din primăvară. Guvernul precizează însă că deblocarea concursurilor „nu înseamnă că toate posturile vacante vor fi ocupate automat”: fiecare universitate trebuie să decidă ce posturi scoate la concurs și să respecte procedurile legale în vigoare.

    De la asistent universitar la lector și șef de lucrări

    Blocajul angajărilor pe posturi didactice din universități a fost impus prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care a suspendat, pentru tot anul 2026, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din instituțiile publice, cu anumite excepții. O primă relaxare a venit în aprilie 2026, prin OUG nr. 28/2026, care a scos de sub incidența restricției posturile didactice vacante din învățământul preuniversitar de stat, posturile de asistent universitar și promovările în universități.

    Ordonanța adoptată acum de Guvern extinde această excepție și la posturile de lector universitar și șef de lucrări, nivelul imediat următor în cariera didactică universitară, la care, în anul universitar trecut, nu se puteau organiza concursuri noi.

    De ce a fost nevoie de deblocare: argumentul Ministerului Educației

    Ministerul Educației și Cercetării, inițiatorul proiectului, a motivat necesitatea actului prin riscul ca universitățile să rămână fără suficient personal didactic calificat pentru a respecta standardele de calitate ale ARACIS și angajamentele asumate la nivel european privind învățământul superior. Universitățile din consorțiul Universitaria au cerut, în repetate rânduri în ultimele luni, deblocarea concursurilor de angajare, avertizând asupra efectelor blocajului asupra funcționării facultăților.

    Modificare și pentru Fondul de garantare a creanțelor salariale

    Aceeași ordonanță de urgență modifică și legislația privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, un mecanism care acoperă salariile neplătite ale angajaților în cazul insolvenței angajatorului. Potrivit actelor adoptate în ședința de guvern, perioada de sprijin se extinde de la șase luni la un an, iar plafonul de plată per salariat crește de la șase la douăsprezece salarii medii brute pe economie.

    Alte decizii din ședința de guvern de pe 12 noiembrie

    În aceeași ședință, Guvernul a mai aprobat, printre altele, numiri și eliberări de prefecți și subprefecți în mai multe județe, alocarea a 20 de milioane de lei pentru municipiul Râmnicu Vâlcea pentru sezonul de încălzire 2026-2027, suplimentarea cu 3,6 milioane de lei a bugetului Fondului pentru Mediu și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru stadionul din Târgoviște, în valoare de peste 425 de milioane de lei. Executivul a discutat și stadiul proiectului RO Wallet, pentru care versiunea beta este programată pe 22 decembrie 2026, iar lansarea publică pe 14 ianuarie 2027.

    Ce urmează pentru universități

    Deblocarea concursurilor nu are, potrivit Guvernului, o dată fixă de aplicare la nivel național: fiecare universitate va trebui să identifice posturile vacante pe care le poate scoate la concurs, în limita bugetului propriu, și să urmeze procedurile legale pentru organizarea examenelor în cursul anului universitar 2026-2027. Rămâne de văzut câte dintre instituțiile de învățământ superior vor avea resursele necesare pentru a ocupa efectiv posturile de lector universitar și șef de lucrări nou deblocate.

    Surse: institutiilestatului.ro (actele normative adoptate în ședința Guvernului din 12 noiembrie 2026), alba24.ro, edupedu.ro.

    Articolul Guvernul deblochează concursurile pentru lector universitar și șef de lucrări, pentru anul universitar 2026-2027 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/guvernul-deblocheaza-concursurile-pentru-lector-universitar-si-sef-de-lucrari-pentru-anul-universitar-2026-2027/

  • Al Bano și Romina Power și „Felicità”: duo-ul italian care a cucerit România anilor ’80

    Puțini duete muzicale au reușit să devină, pentru publicul român, sinonime cu însăși ideea de muzică italiană de dragoste. Al Bano și Romina Power sunt unul dintre ele. Cu „Felicità”, melodia care a cucerit Europa în 1982, cei doi au ajuns în casele românilor chiar și în plină epocă comunistă, într-un deceniu în care muzica occidentală trecea rar și cu greutate dincolo de Cortina de Fier. Patru decenii mai târziu, Al Bano și Romina Power continuă să vină în concerte la București, iar „Felicità” rămâne unul dintre cele mai recunoscute cântece italiene din memoria colectivă românească.

    De la „Nel sole” la duo-ul italian al cântecului de dragoste

    Albano Carrisi, cunoscut ca Al Bano, și actrița americano-italiană Romina Power s-au cunoscut în 1967, pe platourile de filmare ale peliculei „Nel sole”. S-au căsătorit în 1970, la Cellino San Marco, localitatea natală a lui Al Bano din Puglia, și au lansat în același an primul lor single comun, „Storia di due innamorati”. Abia în 1975 au decis să formeze oficial un duo muzical, odată cu albumul „Atto I”, pornind o carieră care avea să-i transforme în unul dintre cele mai cunoscute cupluri de pe scena pop europeană.

    „Felicità”, melodia care a cucerit Europa în 1982

    În 1982, Al Bano și Romina Power au prezentat la Festivalul de la Sanremo piesa „Felicità”, compusă de Cristiano Minellono, Dario Farina și Gino De Stefani. Melodia a terminat festivalul pe locul al doilea, dar avea să devină, la scurt timp, mult mai mare decât concursul care a lansat-o: a ajuns pe primul loc în clasamentul italian și s-a vândut în peste șase milioane de exemplare în întreaga lume, cu intrări în topurile din Elveția, Spania, Germania de Vest, Belgia, Austria, Franța și Olanda. Refrenul simplu și optimist — „Felicità, è tenersi per mano, andare lontano” — a transformat piesa într-un adevărat imn al iubirii fericite, cântat de atunci la fiecare nuntă și petrecere de familie din Europa.

    Cum a ajuns muzica italiană în România comunistă

    În România anilor ’80, muzica italiană circula relativ mai ușor decât rock-ul american sau pop-ul britanic. Limba, înrudită cu româna, o făcea mai accesibilă, iar Televiziunea Română prelua ocazional imagini de la Festivalul de la Sanremo, în timp ce casetele audio aduse din călătorii sau copiate de la rude din străinătate completau restul. Pe acest fundal, „Felicità” s-a răspândit rapid prin radio și la petreceri, alături de alte hituri italiene ale epocii, ca unul dintre puținele cântece de dragoste occidentale pe care românii le puteau fredona fără să știe o boabă de italiană.

    „Sharazan”, „Ci sarà” și „Nostalgia canaglia”: alte hituri care au definit anii ’80

    „Felicità” nu a fost un fenomen izolat. Cu un an înainte, în 1981, duo-ul obținuse primul mare succes internațional cu „Sharazan”, piesă care le-a deschis drumul spre notorietatea europeană. În 1984, s-au întors la Sanremo cu „Ci sarà”, de pe albumul „Effetto amore”, și au câștigat festivalul cu peste două milioane de voturi. Trei ani mai târziu, în 1987, piesa „Nostalgia canaglia” i-a adus din nou pe locul al treilea la Sanremo, confirmând constanța lor în vârful muzicii italiene de-a lungul unui deceniu întreg.

    „Libertà”, melodia care a prins alt sens în România de la finalul anilor ’80

    Tot în 1987, Al Bano și Romina Power au lansat albumul și piesa „Libertà!”. Într-un interviu acordat presei românești înaintea unui concert la București, Al Bano a povestit că jurnaliști italieni i-au spus, la prima lui vizită în România, de la finalul erei Ceaușescu, că melodia devenise, informal, un fel de coloană sonoră a speranței de schimbare din acele zile tulburi — o amintire pe care artistul o leagă direct de legătura lui emoțională cu publicul român.

    Despărțirea, divorțul și revenirea pe scenă

    După aproape trei decenii de carieră comună, Al Bano și Romina Power s-au separat în 1999, iar divorțul oficial a fost pronunțat în 2012. Pauza din spatele scenei nu a durat, însă, pentru totdeauna: în 2013, cei doi au susținut primul concert comun după șaisprezece ani, la Moscova, iar în anii următori au continuat să cânte împreună la turnee și evenimente speciale, inclusiv o reîntoarcere la Festivalul de la Sanremo, în 2015, de această dată ca invitați ai ediției aniversare.

    Al Bano, povestea unei iubiri pentru România

    Dincolo de muzică, Al Bano a construit în timp o relație personală cu publicul român. A povestit că se simte „ca acasă” în România, că are prieteni apropiați la București și la Arad și că multe cuvinte românești îi sunt familiare prin asemănarea cu dialectul salentin din Puglia. De-a lungul anilor, artistul a revenit constant în concerte la Sala Palatului din București, inclusiv cu un spectacol dedicat împlinirii a 80 de ani, în 2023, iar în 2024 a cântat alături de Romina Power la Festivalul Unforgettable, de la Romexpo.

    De ce „Felicità” încă răsună la petrecerile retro din România

    La petrecerile retro anii ’80-’90, tot mai populare printre tineri în 2026, „Felicità” apare constant alături de hiturile italiene și disco ale epocii. Melodia funcționează ca un fel de reper comun între generații: refrenul ei cald, cântat la unison de Al Bano și Romina Power, nu are nevoie de traducere pentru a transmite ideea simplă de fericire împărtășită. Povestea duo-ului italian rămâne, astfel, un exemplu de muzică ușoară care a reușit să treacă, fredonată, chiar și pe sub Cortina de Fier — și să rămână, patru decenii mai târziu, un refren pe care românii încă îl cunosc pe de rost.

    Surse: Wikipedia – Al Bano and Romina Power, Wikipedia – Felicità, Antena 3 – „Mă simt ca acasă în România”.

    The post Al Bano și Romina Power și „Felicità”: duo-ul italian care a cucerit România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/al-bano-si-romina-power-si-felicita-duo-ul-italian-care-a-cucerit-romania-anilor-80/

  • RO Wallet are calendar oficial de lansare: beta pe 22 decembrie, aplicația publică pe 14 ianuarie 2027

    România are, în sfârșit, un calendar oficial de lansare pentru RO Wallet, aplicația care va ține buletinul, permisul de conducere și alte documente oficiale direct pe telefon. Potrivit unei note discutate în ședința de Guvern din 12 noiembrie 2026, versiunea beta restrânsă va fi disponibilă pe 22 decembrie 2026, iar lansarea publică, pentru toți românii, este programată pentru 14 ianuarie 2027.

    Calendarul oficial de lansare RO Wallet

    Potrivit notei de guvern privind „RO Wallet în România – Portofelul european pentru identitate digitală”, proiectul urmează trei etape:

    • 22 decembrie 2026: certificarea versiunii RO Wallet v1 și lansarea unei versiuni beta pentru un grup restrâns de utilizatori.
    • 14 ianuarie 2027: lansarea oficială și publică a aplicației, gratuită, disponibilă pe Google Play și App Store, cu primele funcții active.
    • Din februarie 2027: extindere graduală, cu noi atestate electronice, semnătură electronică calificată și integrare cu alte platforme și servicii digitale.

    Aplicația a fost dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Prima versiune, pentru iOS și Android, a fost prezentată deja la evenimentul Launchpad al Comisiei Europene, pe 29-30 octombrie 2026, iar la începutul lunii noiembrie a fost pus în funcțiune și un mediu de testare pentru operatorii economici, conform notei de guvern reluate de Stiripesurse.ro.

    Ce documente vor putea fi stocate în aplicație

    La lansare, RO Wallet va permite accesarea și prezentarea datelor de identificare personală, folosirea permisului de conducere digital, prezentarea informațiilor de domiciliu și reședință, precum și verificarea de vârstă în mediul digital. Potrivit MAI, citat de SpotMedia.ro, aplicația va putea stoca în timp și diplome, alte calificări, precum și documente medicale, cum ar fi cardul de sănătate, pe măsură ce proiectul se extinde.

    Documentele adăugate în RO Wallet vor avea recunoaștere legală și vor putea fi folosite nu doar în România, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, în cadrul sistemului european de identitate digitală.

    Cum funcționează verificarea și protecția datelor

    Potrivit explicațiilor MAI reluate de Mobilissimo.ro, utilizatorii își verifică identitatea printr-un proces de înrolare securizat, folosind cartea electronică de identitate (CEI). Instituțiile care au emis documentele le pot adăuga apoi în portofelul digital, iar fiecare utilizator decide ce informații transmite și cui.

    De exemplu, la o verificare de vârstă, aplicația poate transmite doar un răspuns de tip „da” sau „nu”, fără să dezvăluie și alte date din buletin. Datele personale vor rămâne stocate pe infrastructura națională, iar folosirea RO Wallet este voluntară: documentele fizice își păstrează valabilitatea și nimeni nu este obligat să treacă la varianta digitală.

    De ce este obligatoriu pentru România

    RO Wallet nu este un proiect opțional pentru statul român, ci o obligație legală. Toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să pună la dispoziția cetățenilor un portofel european de identitate digitală, interoperabil la nivelul UE, în baza Regulamentului (UE) 2024/1183, termenul-limită fiind luna decembrie 2026. Pentru a respecta calendarul european, Guvernul a decis să adapteze pentru România soluția open-source dezvoltată de Germania pentru propriul portofel de identitate digitală, documentația tehnică a proiectului fiind deja publicată.

    Ce urmează după lansare

    Din februarie 2027, potrivit notei de guvern, RO Wallet ar trebui să se extindă cu noi tipuri de atestate electronice și cu semnătura electronică calificată, utilă pentru semnarea documentelor oficiale direct din telefon. Rămâne de văzut dacă termenele din 22 decembrie 2026 și 14 ianuarie 2027 vor fi respectate, având în vedere că un prim termen de testare, estimat inițial pentru toamna 2026, a fost deja depășit de câteva ori de la anunțul proiectului.

    Tele7ABC a mai scris despre acest proiect în articolul RO Wallet România: portofelul digital al românilor e online, dar aplicația vine abia în 2027, publicat în luna septembrie, când aplicația era încă în fază de testare a interoperabilității.

    Surse: nota de Guvern reluată de Stiripesurse.ro, Mobilissimo.ro, SpotMedia.ro.

    Articolul RO Wallet are calendar oficial de lansare: beta pe 22 decembrie, aplicația publică pe 14 ianuarie 2027 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/ro-wallet-are-calendar-oficial-de-lansare-beta-pe-22-decembrie-aplicatia-publica-pe-14-ianuarie-2027/