A-ha și synth-pop-ul scandinav: povestea „Take On Me” și ecoul ei în România anilor ’80

În 1985, un trio venit din Oslo reușea ceva ce puțini artiști scandinavi reușiseră până atunci: să urce pe primul loc în topul american Billboard Hot 100. a-ha, formată din Morten Harket, Magne Furuholmen și Paul Waaktaar-Savoy, a devenit peste noapte simbolul unui nou val sonor – synth-pop-ul nordic – iar piesa „Take On Me” s-a transformat într-un fenomen cultural care avea să traverseze și Cortina de Fier, ajungând, cu întârziere și pe căi ocolite, și la urechile tinerilor din România anilor ’80.

Oslo, 1982: nașterea unei trupe care avea să cucerească MTV

Povestea a-ha începe la începutul anilor ’80, când Paul Waaktaar-Savoy și Magne Furuholmen, foști colegi într-o trupă punk-rock norvegiană, decid să încerce norocul în Marea Britanie. Li se alătură Morten Harket, un vocalist cu un registru vocal impresionant, iar în 1982 trio-ul se stabilește la Londra, hotărât să cucerească piața muzicală occidentală. Anii care au urmat au fost marcați de refuzuri repetate din partea caselor de discuri, de lipsuri materiale și de nenumărate rescrieri ale unei melodii pe care o purtau cu ei încă din Norvegia, sub numele provizoriu „Lesson One”.

„Take On Me” și videoclipul care a schimbat regulile jocului

Lansată pentru prima dată în 1984, piesa nu a atras atenția publicului decât după ce a fost reînregistrată și însoțită de un videoclip revoluționar pentru acea vreme. Relansată în 1985, „Take On Me” a urcat pe locul 1 în Billboard Hot 100 și a devenit una dintre cele mai difuzate piese ale erei MTV, contribuind decisiv la impunerea synth-pop-ului ca gen dominant al deceniului.

Animația rotoscopică semnată Steve Barron

Ceea ce a transformat cu adevărat piesa într-un fenomen a fost videoclipul regizat de Steve Barron, care combina imagini live-action cu animație realizată prin tehnica rotoscopiei – desenarea cadru cu cadru peste imagini filmate. Rezultatul, o poveste romantică desfășurată parțial într-o „bandă desenată” animată, a rulat aproape non-stop pe MTV și a câștigat șase premii la MTV Video Music Awards în 1986, rămânând și astăzi unul dintre cele mai influente videoclipuri din istoria televiziunii muzicale.

Albumul „Hunting High and Low” și consacrarea internațională

Piesa a deschis drumul albumului de debut, „Hunting High and Low” (1985), care a inclus și alte hituri precum „The Sun Always Shines on T.V.” sau piesa-titlu, o baladă synth-pop devenită rapid un clasic al genului. Albumul a vândut milioane de exemplare la nivel mondial și a confirmat a-ha ca una dintre puținele trupe scandinave capabile să domine simultan topurile europene și americane, alături de alte nume ale sunetului electronic nordic apărute în anii care au urmat.

Cum a ajuns sunetul a-ha în România anilor ’80

În România comunistă a anilor ’80, muzica occidentală circula anevoios, prin intermediul benzilor de magnetofon copiate la nesfârșit, al emisiunilor radio captate cu greu de posturi occidentale sau al rarelor casete aduse din călătoriile în străinătate. Sunetul synth-pop scandinav, cu texturile sale electronice și vocea distinctă a lui Morten Harket, a pătruns astfel treptat în discotecile improvizate și în cluburile studențești, alături de alte trupe europene de succes precum Modern Talking sau formațiile italo disco. Pentru o generație care nu avea acces la MTV, „Take On Me” a devenit una dintre acele piese recunoscute după primele acorduri de sintetizator, chiar și fără ca ascultătorii să știe neapărat numele trupei care o interpreta.

Moștenirea synth-pop-ului scandinav

Succesul a-ha a demonstrat că sintetizatoarele, atât de asociate până atunci cu scena germană sau britanică, puteau produce un sunet propriu, mai melodic și mai emoțional, care avea să influențeze generații întregi de artiști pop scandinavi. Peste patru decenii de la lansarea „Take On Me”, piesa continuă să fie redescoperită de noi generații, inclusiv grație platformelor de streaming și viralizărilor pe rețelele sociale, dovadă că sunetul synth-pop al anilor ’80 rămâne una dintre cele mai durabile moșteniri muzicale ale deceniului.

Concluzie

Astăzi, „Take On Me” rămâne una dintre acele piese-punte între generații: recunoscută instantaneu de cei care au trăit febra anilor ’80, dar și de tinerii care o descoperă acum prin intermediul internetului, confirmând că un sintetizator bine folosit și o melodie construită cu grijă pot rezista, cu adevărat, testului timpului.

Surse:
Wikipedia – A-ha
Wikipedia – Take On Me
Wikipedia – Hunting High and Low

The post A-ha și synth-pop-ul scandinav: povestea „Take On Me” și ecoul ei în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.