Categorie: Din familia Tele7ABC

Știri preluate de pe tele7abc.ro

  • A doua tranșă de vaccin antigripal ajunge în farmacii din 19 octombrie: peste 350.000 de doze

    Ministerul Sănătății anunță a doua tranșă de vaccin antigripal injectabil, care va ajunge în farmaciile din România începând cu săptămâna 19 octombrie 2026. Este vorba despre peste 350.000 de doze suplimentare, menite să acopere cererea rămasă după epuizarea stocului livrat în septembrie.

    Câte doze de vaccin antigripal vin și când

    Potrivit informațiilor centralizate de Agerpres de la Ministerul Sănătății, noua tranșă înseamnă peste 350.000 de doze din vaccinurile injectabile Vaxigrip și Influvac, care vor fi livrate farmaciilor începând din cursul săptămânii viitoare. Un alt produs, cu o alocare suplimentară de aproximativ 250.000 de doze, este așteptat să devină disponibil până la finalul lunii octombrie.

    Decizia vine după ce, potrivit rapoartelor din 15 octombrie, cea mai mare parte a stocului distribuit în septembrie a fost deja folosită, iar în unele farmacii mai erau disponibile doar aproximativ 45.000 de doze.

    Cum ajunge vaccinul antigripal în farmacii

    Farmaciile comandă vaccinul direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit de distribuție a medicamentelor. Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) a colaborat cu cei trei producători implicați pentru a coordona livrările, iar Ministerul Sănătății precizează că alocarea pentru sezonul 2026-2027 este mai mare decât cea din sezonul anterior.

    Ce alte vaccinuri antigripale sunt disponibile

    Pentru sezonul 2026-2027 sunt autorizate și prezente pe piața din România patru vaccinuri antigripale. Pe lângă cele două produse injectabile aflate acum în a doua tranșă de livrare, Fluenz — vaccinul sub formă de spray nazal, destinat copiilor și adolescenților — și Efluelda — recomandat persoanelor de peste 60 de ani — se găsesc în stoc suficient atât în farmacii, cât și la distribuitori, conform Ministerului Sănătății.

    Câți români s-au vaccinat până acum

    Conform datelor centralizate la 11 octombrie 2026, aproximativ 256.000 de persoane își făcuseră deja vaccinul antigripal în România. Ministerul Sănătății susține că alocarea totală de doze pentru acest sezon este suficientă pentru a permite vaccinarea tuturor celor care își doresc protecție împotriva gripei.

    De ce contează această tranșă suplimentară

    Vaccinarea antigripală rămâne principala măsură de prevenție recomandată de medici înaintea sezonului rece, mai ales pentru persoanele vârstnice, cele cu afecțiuni cronice și personalul medical. Suplimentarea stocului, la doar câteva săptămâni după prima distribuție, arată o cerere ridicată în rândul populației și reflectă strategia autorităților de a evita perioadele în care vaccinul lipsește din farmacii, în plin sezon de răceli și gripă.

    Pentru alte măsuri simple de protecție împotriva gripei, pe lângă vaccinare, puteți citi și ghidul Tele7ABC despre cum se previne gripa.

    Surse

    • Agerpres — Ministerul Sănătății: A doua tranșă de vaccin antigripal injectabil, distribuită începând de săptămâna viitoare (16 octombrie 2026)
    • Ministerul Sănătății — comunicat privind alocarea de vaccinuri antigripale pentru sezonul 2026-2027
    • Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) — coordonarea livrărilor cu producătorii

    Articolul A doua tranșă de vaccin antigripal ajunge în farmacii din 19 octombrie: peste 350.000 de doze apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/a-doua-transa-de-vaccin-antigripal-ajunge-in-farmacii-din-19-octombrie-peste-350-000-de-doze/

  • Magistrala 6 spre Otopeni: Guvernul suplimentează fondul de exproprieri, lucrările întârzie până în 2028

    Guvernul a majorat, printr-o hotărâre adoptată pe 9 octombrie 2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie, suma alocată despăgubirilor pentru proprietarii ale căror terenuri și imobile sunt expropriate pentru Magistrala 6 de metrou, linia care va lega Gara de Nord de Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni. Decizia vine în contextul în care lucrările la M6 sunt deja întârziate cu aproximativ doi ani față de termenul inițial.

    Ce prevede hotărârea de guvern pentru exproprierile Magistralei 6 Otopeni

    Potrivit actului normativ HG nr. 810/2026, apărut în Monitorul Oficial nr. 863 din 15 octombrie 2026, Executivul a suplimentat cu aproape 250.000 de lei suma aprobată inițial pentru despăgubirile justificate datorate proprietarilor afectați de exproprierile de pe coridorul Magistralei 6, pe tronsonul dintre stația 1 Mai și Aeroportul Otopeni. Documentul modifică Anexa 2 a Hotărârii de Guvern nr. 496/2017, actul care a declanșat procedura de expropriere pentru acest proiect.

    Conform informațiilor publicate anterior de Ministerul Transporturilor, suma alocată inițial pentru despăgubiri era de puțin peste 1,12 milioane de lei; după suplimentare, fondul ajunge la circa 1,37 milioane de lei. Diferența este motivată de faptul că noile documentații cadastrale și rapoartele de evaluare pentru mai multe proprietăți de pe traseu au arătat suprafețe efectiv necesare expropierii diferite de estimările anterioare, iar o proprietate suplimentară a fost introdusă în lista celor care urmează să fie despăgubite.

    De ce cresc, din nou, sumele pentru despăgubiri

    Exproprierile pentru Magistrala 6 au fost demarate în etape succesive, pe măsură ce Metrorex și proiectanții au actualizat traseul exact al stațiilor și al galeriilor subterane. Fiecare rectificare a documentației cadastrale poate schimba suprafața reținută pentru utilitate publică la o parcelă, ceea ce impune, la rândul său, o nouă hotărâre de guvern pentru a actualiza cuantumul despăgubirilor — exact mecanismul prin care a fost adoptată și HG nr. 810/2026.

    Stadiul lucrărilor: termenul de finalizare, împins spre 2028

    Dincolo de capitolul despăgubirilor, proiectul Magistralei 6 rămâne sub semnul întârzierilor. Linia, lungă de peste 14 kilometri și cu 12 stații, trebuia inițial finalizată cu aproape doi ani mai devreme decât noul orizont anunțat de Metrorex, care vizează acum finalul anului 2028. Printre cauzele invocate se numără rețele de utilități subterane care nu au fost semnalate corect în planurile inițiale și care au fost descoperite abia în timpul excavațiilor, întârzieri în livrarea utilajelor de forare, precum și necesitatea reproiectării puțurilor de acces de la stația Aeroportul Otopeni.

    Secțiunea 1 a Magistralei 6, care leagă stația 1 Mai de Gara Băneasa, este cea mai avansată din punct de vedere al lucrărilor de structură, Metrorex estimând că acestea vor atinge un grad ridicat de finalizare până la finalul lui 2026. Stațiile Băneasa și Aeroportul Otopeni rămân, însă, printre cele mai complicate puncte ale șantierului.

    Ce înseamnă proiectul pentru bucureșteni

    Magistrala 6 este proiectul de infrastructură menit să ofere Capitalei o legătură directă, pe sub pământ, între centrul orașului și Aeroportul Otopeni, reducând dependența de traficul rutier de pe DN1 și de pe centura Bucureștiului. Până la finalizarea liniei, locuitorii din zonele afectate de șantier — 1 Mai, Expoziției, Romexpo, Băneasa — vor continua să resimtă restricțiile de trafic generate de lucrările subterane, în timp ce proprietarii aflați pe traseul exproprierilor vor primi despăgubirile actualizate prin noile hotărâri de guvern, pe măsură ce documentațiile tehnice sunt finalizate.

    Proiectul se adaugă listei de lucrări majore de infrastructură care au afectat traficul din Capitală în ultimii ani, alături de alte intervenții precum reparația planșeului din Piața Unirii, un alt șantier care a schimbat temporar fluxul circulației în zona centrală a Bucureștiului.

    Surse

    • Digi24 — informații despre suplimentarea fondului de despăgubiri pentru exproprierile Magistralei 6
    • Ghidul Legal — sinteza actelor normative publicate în Monitorul Oficial din 15 octombrie 2026, inclusiv HG nr. 810/2026
    • Europa FM — stadiul lucrărilor și noul termen de finalizare a Magistralei 6, 2028

    Articolul Magistrala 6 spre Otopeni: Guvernul suplimentează fondul de exproprieri, lucrările întârzie până în 2028 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/magistrala-6-spre-otopeni-guvernul-suplimenteaza-fondul-de-exproprieri-lucrarile-intarzie-pana-in-2028/

  • Proiectul FOTOGEOGRAFICA, 30 de ani de excelență fotografică

    Proiectul FOTOGEOGRAFICA, 30 de ani de excelență fotografică

    Ediția aniversară XXX a Salonului Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA s-a desfășurat miercuri, 14 octombrie, în prestigiosul spațiu al Galeriilor S1 din Palatul Parlamentului, reunind personalități ale vieții academice, culturale și publice, fotografi consacrați, elevi, studenți și iubitori ai imaginii într-un eveniment dedicat celor trei decenii de excelență fotografică și promovării identității vizuale românești.

    Deschiderea oficială, moderată de jurnalista Mihaela Crăciun (TVR), a fost precedată de proiecția filmului aniversar dedicat istoriei FOTOGEOGRAFICA, un parcurs emblematic început în mediul studențesc și transformat, de-a lungul anilor, într-un reper al fotografiei, educației și culturii din România.

    În cadrul ceremoniei au adresat alocuțiuni invitați de marcă, printre care prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Președinte al României în perioada 1996-2000, Silvia-Monica Dinică, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prof. univ. dr. Matei Gheboianu, Decanul Facultății de Istorie a Universității din București, Cristian Lascu, explorator, cercetător și Președinte de Onoare al Juriului FOTOGEOGRAFICA, Mihai Moldovan, Director al Casei de Cultură a Studenților București, Laurențiu-Gabriel Dincă, Președintele Uniunii Studenților din România, George Boroghina, Vicepreședinte al Uniunii Studenților din România, Robert Barnov, Vicepreședinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

    Un moment deosebit al serii l-a constituit intervenția lui Paul Bordaș, inițiatorul FOTOGEOGRAFICA și fondatorul programului România Student Tour, omul care a transformat un proiect studențesc într-un fenomen cultural și educațional de anvergură națională, inspirând generații întregi să descopere și să promoveze România prin fotografie.

    În cadrul evenimentului a fost lansat oficial și Catalogul FOTOGEOGRAFICA 2026, care reunește fotografiile premiate și cele mai valoroase imagini ale actualei ediții.

     

    Punctul central al serii l-a reprezentat festivitatea de premiere a laureaților FOTOGEOGRAFICA 2026 (https://www.fotogeografica.ro/castigatori-si-galerie-2026/).

    SECȚIUNEA PATRIMONIU CULTURAL

    Categoria Elevi – Studenți

    Locul III: Andrei Cosmin Irimia – „Ritmuri rurale”, Dărmănești, județul Suceava;

    Locul II: Alexandra Grigore – „Meserie”, Bucovina;

    Locul I: Adrian Marius Achirei – „Tabăra de colinde”, Mănăstirea Oașa, județul Alba.

    Categoria Open

    Locul III: Romulus Holhoș – „Iubire pură”, Glod, județul Maramureș;

    Locul II: Daniela Urs – „Legături strămoșești”, Ieud, județul Maramureș;

    Locul I: Mariana Scubli – „Ruga”, Poienile de sub Munte, județul Maramureș.

    SECȚIUNEA PEISAJ NATURAL

    Categoria Elevi – Studenți

    Locul III: Matei Mărăcineanu – „Razele Dimineții”, Șirnea, județul Brașov;

    Locul II: Vlad Koblicica – „Creste înzăpezite”, Baia Sprie, județul Maramureș;

    Locul I: Matei Mărăcineanu – „Transition”, Baia Sprie, județul Maramureș.

     Categoria Open

    Locul III: Bogdan Pencea – „Dual”, Padiș, județul Bihor;

    Locul II: Bogdan Pencea – „Foc”, Pâclele Mari, județul Buzău;

    Locul I: Nemet-Deak Endre Robert – „Veghea dinaintea zorilor”, Munții Harghita-Mădăraș, județul Harghita.

    SECȚIUNEA WILDLIFE

    Categoria Elevi – Studenți

    Locul III: Andrei Andriași – „Tiny Splendor”, Sfântu Gheorghe, județul Tulcea;

    Locul II: Vladimir Mașnitz – „La marginea luminii”, Lacul Morii;

    Locul I: Matei Mărăcineanu – „Held In Light”, Chiajna.

     Categoria Open

    Locul III: Daniela Urs – „Instinct”, Tăureni, județul Mureș;

    Locul II: Andrei Mureșan – „Iazul aprins”, Iernut, județul Mureș;

    Locul I: Huszar Szilamer – „Gammarus”, Șugaș Băi, județul Covasna.

    Evenimentul s-a încheiat cu fotografia oficială a ediției aniversare FOTOGEOGRAFICA 30, reunind invitații de onoare, laureații, membrii juriului, partenerii și organizatorii, urmată de vizitarea expoziției și întâlniri cu autorii lucrărilor selectate.

    Proiectul FOTOGEOGRAFICA este realizat de Casa de Cultură a Studenților București, sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

    Parteneri onorifici: Societatea de Geografie din România, Universitatea din București, Repatriot, Zitec, InformArt, Facultatea de Geografie-Universtatea Bucuresti, CCMESI, ACDB, Fundația Național ”Niște Țărani”, Țuca Zbârcea & Asociații, FAN Courier, Contrast, Revista Fotografia, Cercetași Romaniei, București Fm, Native Advertising, Basilica, CL.Sf. Nicolae – Cercetașii României.

    La împlinirea a 30 de ediții, FOTOGEOGRAFICA reconfirmă rolul său de platformă națională pentru promovarea fotografiei, educației, patrimoniului și valorilor culturale românești, continuând să inspire noi generații să descopere și să promoveze România prin puterea imaginii.

    Detalii:   www.fotogeografica.ro, www.ccs.ro. https://www.facebook.com/Fotogeografica

     

    Articolul Proiectul FOTOGEOGRAFICA, 30 de ani de excelență fotografică apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/proiectul-fotogeografica-30-de-ani-de-excelenta-fotografica/

  • AnimaWings: zborurile rămân suspendate până pe 15 noiembrie, după ce Tribunalul a respins cererea de insolvență

    AnimaWings a anunțat joi, 15 octombrie 2026, că cele zboruri suspendate ale companiei rămân oprite până pe 15 noiembrie inclusiv, cu o zi după ce Tribunalul București a respins cererea prin care operatorul își propunea deschiderea procedurii de insolvență. Decizia prelungește cu încă o lună o situație care afectează deja mii de pasageri din România, potrivit informațiilor publicate de Capital.ro și Profit.ro.

    Tribunalul București a respins cererea de insolvență a AnimaWings

    Compania Anima Wings Aviation SA a depus, pe 30 septembrie 2026, o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, la o zi după ce anunțase suspendarea tuturor curselor regulate. Tribunalul București a respins această cerere printr-o hotărâre pronunțată pe 14 octombrie 2026, instanța separând cererea companiei de cele depuse de creditori. Potrivit Economedia.ro, printre creditorii menționați în dosar se numără Banca Transilvania, ROMATSA și operatorii mai multor aeroporturi regionale (Oradea, Suceava, Brașov-Ghimbav, Craiova, Sibiu, Arad, Timișoara), alături de firme de compensare a pasagerilor și persoane fizice. Cererile creditorilor vor fi analizate separat, la un termen fixat pentru 11 noiembrie 2026, iar hotărârea de respingere a cererii companiei poate fi contestată în termen de șapte zile de la comunicare.

    De ce a cerut AnimaWings insolvența

    Reprezentanții companiei au explicat că dificultățile financiare au fost generate de defecțiuni tehnice repetate la o parte din flotă, care au redus numărul de aeronave disponibile pentru operare. AnimaWings a mai invocat un context economic dificil, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea politică și creșterea costurilor cu combustibilul. Compania a precizat că decizia de a opri zborurile a fost una proprie, nu o măsură impusă de firmele care îi dau în leasing aeronavele, și că nu are datorii restante la plata ratelor de leasing. Directorul general, Marius Pandel, a numit decizia de suspendare „dificilă, dar necesară” pentru protejarea afacerii și restructurarea obligațiilor financiare.

    Ce se întâmplă cu pasagerii și biletele la zborurile AnimaWings

    Pentru cursele anulate, pasagerii au dreptul, potrivit regulilor europene privind transportul aerian, să aleagă între rambursarea integrală a biletului, redirecționarea către destinație cât mai rapid posibil sau o călătorie la o dată ulterioară convenabilă. Rambursările trebuie efectuate în termen de șapte zile, iar un voucher poate înlocui banii doar dacă pasagerul este de acord. În funcție de situație, călătorii mai pot avea dreptul la mese, băuturi și, dacă plecarea este reprogramată pentru ziua următoare, cazare și transport la și de la aeroport.

    Compensațiile pentru întârzieri de cel puțin trei ore sau pentru anulări pot ajunge la 250, 400 sau 600 de euro, în funcție de distanța zborului, însă nu se aplică de regulă în cazul unor circumstanțe excepționale sau al anulărilor comunicate cu cel puțin 14 zile înainte. AnimaWings recomandă pasagerilor să verifice statusul zborurilor în secțiunea „Rezervarea mea” de pe site-ul companiei și să păstreze toate documentele legate de rezervare și anulare. Dacă procedura de insolvență s-ar deschide totuși în urma contestațiilor, cererile pentru zborurile din trecut ar urma să fie depuse ca în orice altă procedură de insolvență, la termenul stabilit de instanță.

    O companie sub presiune de câteva luni

    Suspendarea zborurilor AnimaWings a început pe 29-30 septembrie, odată cu retragerea din operare a aeronavelor Airbus A220-300, din cauza problemelor tehnice repetate, extinsă apoi la întreaga flotă. Platforma AirAdvisor, citată de Profit.ro, raportează o creștere spectaculoasă a litigiilor în care compania este parte: de la doar două dosare în instanță în 2023, la peste 6.400 în 2026, aproximativ 3.100 dintre ele depuse doar în luna septembrie. Compania Christian Tour, aflată sub aceiași acționari, și-a mutat deja zborurile charter la alți operatori, iar Aeroportul Cluj a anunțat anularea rutelor Cluj–Frankfurt și Cluj–Viena. În aprilie 2026, BT Asset Management, Winners Holding Investments și EVERGENT Investments au achiziționat 50% din companie, frații Pandel păstrându-și pachetul rămas de acțiuni.

    Perturbările din transportul aerian survin într-un an dificil pentru turismul românesc, care, potrivit cifrelor Eurostat analizate recent de Tele7ABC, s-a redus cu 6,7% în 2026, în timp ce media europeană a înregistrat creșteri. Pasagerii care au bilete cumpărate la AnimaWings pentru perioada următoare sunt sfătuiți să urmărească anunțurile oficiale ale companiei până la termenul din 11 noiembrie, când instanța va analiza și cererile depuse de creditori.

    Articolul AnimaWings: zborurile rămân suspendate până pe 15 noiembrie, după ce Tribunalul a respins cererea de insolvență apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/animawings-zborurile-raman-suspendate-pana-pe-15-noiembrie-dupa-ce-tribunalul-a-respins-cererea-de-insolventa/

  • Tanc petrolier în flăcări în Marea Neagră, lângă Sulina: șapte marinari dispăruți

    Un tanc petrolier în Marea Neagră a izbucnit în flăcări joi dimineață, 15 octombrie 2026, în apele teritoriale ale României, la aproximativ 13 mile marine sud-est de Sulina. Potrivit Autorității Navale Române, cinci membri ai echipajului au fost salvați, în timp ce șapte persoane sunt în continuare date disparute. Incidentul vine la doar o zi după un alt caz similar, petrecut tot în zona românească a Mării Negre, și ridică din nou suspiciunea unui atac cu drone asupra navelor civile.

    Ce s-a întâmplat în dimineața de 15 octombrie

    Incendiul a fost semnalat în jurul orei 7:00, la bordul navei Wine Trader, aflată sub pavilionul San Marino. Conform site-ului de urmărire a traficului naval VesselFinder, vasul este clasificat drept tanc chimic, dar autoritățile române au precizat că, la momentul incidentului, nava nu transporta marfă.

    Imediat după semnalarea incendiului, a fost declanșată o operațiune de căutare și salvare, la care participă o navă și un elicopter ale autorităților române. Cinci dintre membrii echipajului au fost găsiți și salvați, însă căutările pentru celelalte șapte persoane continuau la ora redactării acestei știri.

    Reacția autorităților de la București

    Președintele Nicușor Dan a declarat că România dorește să adune toate datele disponibile despre ceea ce s-a întâmplat și a precizat că „va exista cu siguranță o reacție” din partea statului român. Șeful statului a discutat telefonic cu premierul Bulgariei, cele două părți urmând să se întâlnească în aceeași zi cu secretarul general NATO, Mark Rutte, pentru a coordona un răspuns comun.

    Ministrul Apărării, Radu Miruță, a calificat incidentul drept unul grav, întrucât s-a produs în apele teritoriale ale României, și a confirmat că este în curs o anchetă pentru a stabili „dacă nava a fost lovită de o dronă sau nu”. România și Bulgaria ar putea propune, la summitul european de toamnă, măsuri suplimentare pentru Marea Neagră, printre care echipe de securitate adiționale și un centru de protecție civilă.

    Al doilea incident în două zile: precedentul tancului Yara J

    Cazul de joi vine după ce, cu o zi mai înainte, miercuri, 14 octombrie, România ancheta un posibil atac cu drone asupra tancului Yara J, aflat sub pavilionul Comore. În acel caz, echipajul a reușit să stingă singur incendiul, înainte de sosirea echipelor de salvare. Despre acel episod, președintele Nicușor Dan a discutat și cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, pe tema siguranței navigației în Marea Neagră — subiect pe care Tele7ABC l-a relatat în detaliu.

    Context: valul de atacuri cu drone din Marea Neagră

    Dronele suspectate a fi rusești au lovit mai multe nave în largul României și Bulgariei, într-o creștere bruscă a atacurilor din ultimele săptămâni. Potrivit camerei de navigație turce IMEAK, citată de Al Jazeera și Euronews, cel puțin 163 de nave civile și comerciale au fost afectate în Marea Neagră în primele opt luni ale anului 2026.

    Doar cu două zile înainte, marți, 13 octombrie, atacuri cu drone au scufundat două nave în zona economică exclusivă a Bulgariei: nava HS Dignity, sub pavilion din Guineea-Bissau, lovită de o rachetă militară — patru dintre marinari fiind salvați — și nava Chelsea-3, deținută de interese ucrainene și aflată sub pavilion maltez. În total, 11 marinari au fost raportați dispăruți în acel incident, iar cinci au fost salvați.

    Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că Rusia este probabil responsabilă pentru atacurile asupra a patru nave într-o singură săptămână, dintre care două s-au scufundat, dar a precizat că acest lucru nu poate fi dovedit momentan. Oficialul bulgar a convocat ambasadoarea Rusiei la Sofia, care a răspuns că nu are informații din partea Ministerului rus al Apărării, fără a exclude „o provocare a unei terțe părți”.

    Strategia de securitate a Uniunii Europene pentru Marea Neagră, prezentată în mai 2025, descrie regiunea drept „ținta principală a acțiunilor hibride”, potrivit șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Documentul prevede înființarea unui centru maritim de securitate pentru coordonarea pazei de coastă și analiza senzorilor de pe fundul mării.

    Ce urmează

    Operațiunea de căutare a celor șapte marinari dispăruți de pe tancul Wine Trader continuă, iar ancheta privind cauza incendiului — posibil atac cu drone — este în desfășurare. România, Bulgaria și aliații NATO urmează să discute, în zilele următoare, măsuri de supraveghere și răspuns antidronă pentru rutele comerciale din Marea Neagră, pe fondul unui risc tot mai ridicat pentru navigația civilă în regiune.

    Surse: Euronews, Al Jazeera, Sofia Globe.

    Articolul Tanc petrolier în flăcări în Marea Neagră, lângă Sulina: șapte marinari dispăruți apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/tanc-petrolier-in-flacari-in-marea-neagra-langa-sulina-sapte-marinari-disparuti/

  • Consiliul European de toamnă, 15-16 octombrie 2026: liderii UE discută reducerea bugetului cu 8%, Ucraina și securitatea

    Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pe 15 și 16 octombrie 2026 pentru Consiliul European de toamnă, o întâlnire în care pe agendă se află reducerea viitorului buget multianual al UE, situația din Ucraina, securitatea europeană, migrația și extinderea blocului comunitar. Summit-ul este condus de președintele Consiliului European, Antonio Costa, în contextul în care Irlanda deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.

    Ce se discută la Consiliul European din octombrie 2026

    Potrivit documentelor oficiale ale Consiliului European și relatărilor Agerpres, reuniunea de la Bruxelles tratează șase teme majore: cadrul financiar multianual 2028-2034, competitivitatea economică și prețurile la energie, sprijinul pentru Ucraina, securitatea și apărarea europeană, migrația și extinderea UE, plus o discuție despre evoluțiile din Orientul Mijlociu.

    Bugetul UE pe termen lung, redus cu 8%

    Cel mai disputat punct de pe agendă este bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Președinția irlandeză a propus, pe 10 octombrie 2026, o reducere de aproximativ 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene din iulie 2025, de la circa 2.000 de miliarde de euro la aproximativ 1.600 de miliarde de euro. Antonio Costa și-a exprimat speranța că un acord politic poate fi atins până la finalul anului 2026.

    Taberele sunt împărțite: Germania, Olanda și statele nordice susțin limitarea cheltuielilor comune, în timp ce Spania, Italia și Polonia cer un buget mai generos. Discuțiile de la Bruxelles urmează să stabilească direcția negocierilor pentru lunile următoare.

    Ucraina și securitatea europeană

    Liderii europeni reconfirmă Ucraina drept o prioritate a Uniunii, cu accent pe protejarea infrastructurii critice ucrainene înaintea iernii și pe evaluarea progreselor pe calea aderării la UE. Pe capitolul securitate și apărare, discuțiile vizează conduita tot mai agresivă a Rusiei, inclusiv atacurile hibride din Europa, precum și reducerea lacunelor critice de capabilități militare ale blocului comunitar.

    Tema securității regionale vine la doar o zi după ce președintele Nicușor Dan a discutat cu omologul său bulgar despre siguranța navigației în Marea Neagră, pe fondul unui atac cu drone semnalat în zonă — context care arată de ce apărarea rămâne un subiect sensibil pentru statele riverane, inclusiv România (detalii despre discuția privind siguranța navigației în Marea Neagră).

    Migrație și extinderea Uniunii Europene

    Pe tema migrației, Antonio Costa susține că abordarea actuală a UE funcționează, invocând o scădere semnificativă și de durată a migrației ilegale, dar cere în continuare vigilență și solidaritate în gestionarea crizelor. La capitolul extindere, liderii discută despre comunicarea Comisiei Europene din 6 octombrie 2026, „Pregătirea pentru o Uniune extinsă”, care propune garanții sectoriale mai solide și o nouă clauză de salvgardare instituțională pentru viitoarele tratate de adeziune. Este analizat și stadiul tratatului de aderare al Muntenegrului, cu obiectivul finalizării negocierilor până la sfârșitul anului 2026.

    De ce contează acest summit pentru România

    Ca stat membru UE, România participă la reuniune, iar rezultatele negocierilor privind bugetul multianual 2028-2034 vor influența direct fondurile europene disponibile pentru țara noastră în deceniul următor. Discuțiile despre prețurile la energie și despre reducerea dependenței de combustibilii fosili au, de asemenea, relevanță directă pentru economia românească, într-un moment în care inflația și costurile energetice rămân teme sensibile pentru populație.

    Articol bazat pe informații oficiale ale Consiliului European și pe relatări Agerpres; cifrele privind propunerea de reducere a bugetului au fost confirmate independent de publicații internaționale precum Reuters (citată de Agerpres) și alte agenții de presă europene.

    Articolul Consiliul European de toamnă, 15-16 octombrie 2026: liderii UE discută reducerea bugetului cu 8%, Ucraina și securitatea apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/consiliul-european-de-toamna-15-16-octombrie-2026-liderii-ue-discuta-reducerea-bugetului-cu-8-ucraina-si-securitatea/

  • Proteste în sectorul energetic: ce cer sindicatele de la Guvern

    Angajați din sectorul energetic au ieșit în stradă pe 8 octombrie 2026, în cadrul unor proteste ale energeticienilor organizate simultan la București, Iași și Constanța. Sindicatele afiliate Federației Naționale a Energeticienilor din România (FNER) au cerut Guvernului reluarea negocierilor salariale și eliminarea restricțiilor care, spun ei, blochează în prezent negocierile colective la nivel de companie.

    La București, în jur de 500 de angajați s-au adunat în fața Ministerului Energiei. În paralel, Sindicatul Energia Iași a protestat în incinta companiei între orele 15:00 și 17:00, iar Sindicatul Termocentrale Constanța și-a început acțiunea la ora 15:30. Sindicate din Botoșani și Bacău au transmis mesaje de solidaritate, fără să participe direct la acțiunile de joi, iar sindicatul din Ploiești urma să decidă ulterior dacă se alătură calendarului de proteste.

    Ce cer sindicaliștii de la Guvern

    Potrivit FNER, protestele au venit după ce federația a trimis mai multe solicitări către Guvern și ministerele implicate, fără un răspuns concret. Președintele FNER, Cristian Popescu, a explicat că organizația a încercat mai întâi dialogul direct cu autoritățile:

    „Am ales dialogul, am transmis adrese, am solicitat întâlniri”, a declarat Cristian Popescu, președintele FNER, adăugând că membrii sindicatelor afiliate „au decis acum că este momentul să trecem la acțiuni de protest”.

    Principalele revendicări transmise Guvernului sunt:

    • ridicarea restricțiilor privind majorarea cheltuielilor salariale în companiile din energie;
    • posibilitatea reală de a negocia salariile în funcție de situația financiară a fiecărei companii;
    • un cadru funcțional pentru negocierile colective, astfel încât drepturile salariale să poată fi discutate efectiv la nivel de companie.

    Sindicatul precizează că nu cere beneficii suplimentare, ci păstrarea drepturilor salariale existente și protejarea puterii de cumpărare a angajaților din sector, pe fondul restricțiilor actuale privind negocierea colectivă.

    Un prim pas într-o campanie mai amplă

    FNER a prezentat acțiunile de pe 8 octombrie drept doar prima etapă a unei campanii de presiune asupra autorităților. Federația a precizat că deciziile privind continuarea sau extinderea protestelor vor depinde de răspunsurile pe care Guvernul și ministerele de resort le vor da revendicărilor privind majorările salariale și negocierile colective. Până în prezent, nu a fost făcut public niciun răspuns oficial din partea Guvernului la cererile sindicatelor din energie.

    Contextul: presiunea pe salarii, pe fondul inflației

    Protestele energeticienilor vin într-un moment în care puterea de cumpărare a românilor este sub presiune: inflația a urcat la 6,6% în septembrie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În același timp, Guvernul a prelungit, printr-o decizie oficială, măsurile de siguranță pe piața energiei electrice până pe 30 octombrie 2026, într-un sector care se confruntă simultan cu tensiuni privind prețurile și cu nemulțumiri salariale în rândul angajaților.

    Sindicatele din energie nu sunt singurele care au organizat acțiuni de protest în această perioadă: mai multe federații din sectorul public au anunțat sau organizat acțiuni similare legate de salarii, pe fondul discuțiilor privind bugetul pentru anul următor.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Cugetliber.ro și Capital.ro.

    Articolul Proteste în sectorul energetic: ce cer sindicatele de la Guvern apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/proteste-in-sectorul-energetic-ce-cer-sindicatele-de-la-guvern/

  • Dreptul la însoțitor la naștere: Camera Deputaților a adoptat legea

    Camera Deputaților a adoptat, miercuri, 14 octombrie 2026, în calitate de for decizional, legea prin care femeile însărcinate obțin dreptul la un însoțitor la naștere. Votul a fost unanim, 262 pentru și niciun vot împotrivă, potrivit inițiatoarei proiectului. Legea mai are nevoie doar de promulgare pentru a intra în vigoare.

    Ce prevede legea dreptului la însoțitor la naștere

    Potrivit textului adoptat, citat de Agerpres, fiecare femeie însărcinată are dreptul de a fi însoțită, la cerere, de o persoană aleasă de ea pe tot parcursul travaliului, al nașterii și al transferului dintre secțiile unității medicale. Persoana aleasă trebuie să respecte regulile de igienă, cele epidemiologice și condițiile de siguranță medicală stabilite de spital.

    Legea introduce și alte garanții pentru pacientele din maternități:

    • dreptul la demnitate și la viață privată pe durata sarcinii, travaliului, nașterii și până la externare;
    • obligația spitalelor publice și private de a asigura separarea vizuală și auditivă a sălilor de travaliu, pentru protecția intimității;
    • dreptul nou-născutului de a rămâne alături de mamă imediat după naștere și pe durata internării, cu excepția unor motive medicale, epidemiologice, de siguranță sau de forță majoră, justificate și documentate;
    • obligația maternităților de a organiza îngrijirea postnatală astfel încât să susțină contactul precoce mamă-copil, inițierea alăptării și internarea în aceeași cameră, în condiții de siguranță.

    Restrângerea acestor drepturi este permisă, conform legii, doar în situații obiective, justificate medical sau epidemiologic, legate de siguranța femeii, a nou-născutului, a personalului medical sau a altor paciente internate.

    Cine a inițiat proiectul

    Proiectul a fost inițiat de senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu, care a precizat, potrivit Redactia.ro, că „nicio mamă din România nu mai trebuie să nască singură” și că, după promulgare, „nicio maternitate nu o va mai putea refuza din comoditate sau din lipsă de spațiu”. Inițiatoarea a mai spus că proiectul a apărut din relatările unor femei despre experiențe neplăcute trăite în saloanele de naștere, unde partenerii erau nevoiți să așteapte pe hol.

    Vot unanim în Camera Deputaților

    Proiectul de lege privind dreptul la însoțitor la naștere fusese adoptat anterior și de Senat, Camera Deputaților fiind for decizional. Potrivit Redactia.ro și Romania TV, legea a trecut cu 262 de voturi pentru și niciunul împotrivă, fiind susținută de toate partidele parlamentare. Inițiatoarea a subliniat că sprijinul transpartinic arată că „demnitatea unei femei care naște nu are culoare politică”.

    Următorul pas este promulgarea de către președintele României, Nicușor Dan, după care legea va fi publicată în Monitorul Oficial și va putea fi aplicată de toate maternitățile din țară, publice și private.

    Ce se schimbă pentru maternitățile din România

    În prezent, posibilitatea de a avea un însoțitor în sala de naștere depinde, în multe spitale, de regulamentul intern al fiecărei unități medicale, de spațiul disponibil sau de dotările secției de obstetrică-ginecologie. Noua lege transformă acest drept într-o obligație legală uniformă, valabilă în toate maternitățile publice și private, indiferent de regulile interne ale spitalului.

    Pentru detalii despre drepturile pe care pacienții le au deja în unitățile medicale publice, inclusiv la internare și pe durata tratamentului, poți citi și ghidul tele7abc despre drepturile pacienților în spitalele publice.

    Ce rămâne neclar

    Niciuna dintre sursele citate nu precizează o dată exactă pentru promulgare sau pentru publicarea legii în Monitorul Oficial, așa că momentul din care spitalele vor fi obligate efectiv să aplice noile reguli nu este încă stabilit. Tele7abc.ro va urmări evoluția acestui dosar legislativ.

    Surse

    Informațiile din acest articol au la bază relatările Agerpres, Redactia.ro și Romania TV, publicate pe 14 octombrie 2026.

    Articolul Dreptul la însoțitor la naștere: Camera Deputaților a adoptat legea apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/dreptul-la-insotitor-la-nastere-camera-deputatilor-a-adoptat-legea/

  • Atac cu drone în Marea Neagră: Nicușor Dan discută cu Iliana Iotova despre siguranța navigației

    Un nou atac cu drone în Marea Neagră a dus la scufundarea unei nave comerciale în apropierea coastei bulgare, iar o a doua navă a fost avariată și a luat foc. Incidentul de marți, 13 octombrie 2026, este al doilea de acest fel în decurs de o săptămână, iar președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri, 14 octombrie, o convorbire telefonică cu omoloaga sa bulgară, Iliana Iotova, pe tema siguranței navigației în zonă.

    Atac cu drone în Marea Neagră: ce s-a întâmplat pe 13 octombrie

    Potrivit premierului bulgar Rumen Radev, citat de Reuters, două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. Nava general cargo Chelsea 3, aflată sub pavilion maltez și deținută de interese ucrainene, ar fi fost lovită de trei drone la circa 33 de kilometri de coastă, în timp ce naviga din Turcia spre Moldova. Autoritatea regională de la Varna a confirmat că o dronă aeriană a lovit o navă la circa 15 mile marine de localitatea Biala, nava rămânând ușor înclinată.

    Despre cea de-a doua navă, cea care s-a scufundat, Radev nu a oferit detalii suplimentare, însă Reuters a relatat că 11 marinari ar fi dați dispăruți. Versiunile privind numărul victimelor diferă: Radev a declarat că cei 15 membri ai echipajului navei Chelsea 3 (7 ucraineni și 8 azeri) au fost salvați, cinci dintre ei primind îngrijiri medicale, fără răniți grav, iar un membru al echipajului de pe nava scufundată ar fi fost, de asemenea, recuperat. Autoritatea de la Varna a transmis că toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați la Varna la bordul unei nave a Poliției de Frontieră bulgare, fără victime conform informațiilor preliminare.

    Cine este suspectat de atac

    Radev a declarat că nu există până acum dovezi clare privind autorii atacului, dar a precizat că rezultatul avantajează Federația Rusă și că va convoca ambasadorul Rusiei la Sofia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat atacurile și a anunțat că Alianța își va ajusta postura de apărare și descurajare în zonă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit incidentele „un nou front de escaladare” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cerând tragerea la răspundere a celor responsabili. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că atacul arată „disprețul deliberat al Moscovei” pentru viețile civililor.

    Convorbirea dintre președinții României și Bulgariei

    Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, Nicușor Dan a avut, în după-amiaza zilei de 14 octombrie, o convorbire telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, pe agenda discuției fiind atacurile asupra navelor din Marea Neagră și siguranța navigației maritime în regiune. Convorbirea vine după ce Bulgaria a anunțat, pe 7 octombrie, că invită România și Turcia la consultări privind protecția navelor comerciale, în urma unei reuniuni a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională de la Sofia.

    Al doilea atac în decurs de o săptămână

    Incidentul de marți nu este izolat. Pe 6 octombrie, două nave comerciale, Alfa Watan (pavilion Togo) și Able (pavilion Palau), ambele deținute de armatori turci, au fost atacate cu drone aeriene și maritime la circa 70 de mile marine de coasta Bulgariei. Alfa Watan a suferit avarii structurale majore și s-a scufundat la scurt timp, autoritățile bulgare suspendând căutările celor zece membri sirieni ai echipajului după ce nu au fost găsiți supraviețuitori. Nava Able a luat foc, cei 18 membri ai echipajului fiind evacuați, doi dintre ei rănindu-se grav. Atacul din 6 octombrie a venit la o zi după ce nava Royad Mammadov s-a scufundat, tot în urma unui atac cu drone, în zona economică exclusivă a României — incident pe care Ucraina l-a atribuit Rusiei.

    Context: o toamnă tensionată în Marea Neagră

    Seria de incidente nu a început în octombrie. În noaptea de 5 spre 6 iunie 2026, patru drone navale ucrainene au explodat în interiorul și în apropierea portului Constanța, una dintre ele la dana 78. Potrivit explicațiilor oficiale de la acel moment, Ucraina ar fi pierdut controlul dronelor în timpul unei misiuni în Marea Neagră, iar acestea s-ar fi autodetonat după ce au devenit necontrolabile. Nu au fost raportate victime, iar Nicușor Dan a declarat atunci că Rusia este responsabilă „pentru că este agresorul”, anunțând o investigație ale cărei rezultate urmau să fie prezentate în 7-10 zile și ridicarea subiectului la o reuniune NATO programată pentru 10 iunie.

    Instabilitatea din Marea Neagră are implicații directe și pentru rutele comerciale și energetice din regiune, inclusiv pentru aprovizionarea cu petrol și gaze către terminalele din Constanța — un motiv pentru care autoritățile române au prelungit în această toamnă măsurile de siguranță pe piața energiei cel puțin până la finalul lunii octombrie.

    Ce urmează

    Bulgaria a anunțat că va cere aliaților NATO sprijin suplimentar pentru supraveghere aeriană și maritimă și pentru sisteme anti-drone, pentru consolidarea apărării de coastă. Pentru moment, nu a fost precizată o dată exactă pentru consultările trilaterale România–Bulgaria–Turcia anunțate pe 7 octombrie, iar originea dronelor folosite în atacurile din 6 și 13 octombrie nu a fost stabilită oficial de autoritățile bulgare.

    Surse: Rador/Agerpres, Reuters (via HotNews.ro), Euronews.ro.

    Articolul Atac cu drone în Marea Neagră: Nicușor Dan discută cu Iliana Iotova despre siguranța navigației apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/atac-cu-drone-in-marea-neagra-nicusor-dan-discuta-cu-iliana-iotova-despre-siguranta-navigatiei/

  • Inflația a urcat la 6,6% în septembrie 2026: ce prețuri cresc cel mai mult în România

    Rata anuală a inflației în septembrie 2026 a urcat la 6,6%, față de 6,2% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Este primul salt al prețurilor după trei luni consecutive de deflație, iar cele mai mari scumpiri se văd la chirii, carburanți și servicii, care afectează direct bugetul românilor.

    Inflația în septembrie 2026: cifrele oficiale ale INS

    Conform INS, rata anuală a inflației a ajuns la 6,6% (6,61% neajustat) în septembrie 2026 față de septembrie 2025, în creștere de la 6,2% înregistrat în august. Comparativ cu luna precedentă, indicele prețurilor de consum a crescut cu aproximativ 0,77%, iar pe primele nouă luni ale anului prețurile au urcat cumulat cu 5,4% față de decembrie 2025. Media ultimelor 12 luni se situează la 9,2% față de intervalul anterior similar.

    Instituția precizează că reluarea creșterii inflației vine după trei luni în care România a înregistrat deflație, iar evoluția este influențată și de ieșirea din calcul a efectelor plafonării prețurilor la energie electrică, aplicată prin OUG nr. 6/2025, precum și de eliminarea plafonării la gaze naturale pentru consumatorii casnici, începând cu 1 aprilie 2026, înlocuită cu un nou mecanism de protecție prin OUG 12/2026.

    Pe categorii: servicii, mărfuri nealimentare și alimente

    Defalcat pe mari categorii, cea mai mare creștere anuală s-a înregistrat la servicii, cu 11,12%, urmată de mărfurile nealimentare, cu 7,06%, în timp ce prețurile la alimente au avansat cu 3%.

    Ce prețuri s-au scumpit cel mai mult

    Cele mai importante majorări de preț față de septembrie 2025 au fost înregistrate la:

    chirii — plus 39,46%; motorină — plus 37,61%; benzină — plus 28,42%; apă, canalizare și salubritate — plus 14,11%; abonamente TV — plus 14,02%; cafea — plus 13,78%; energie termică — plus 10,70%; ouă — plus 10,84%; carne de vită — plus 8,5%; ulei de gătit — plus 7,62%; lapte de vacă — plus 7,56%.

    Energia electrică a crescut, în schimb, cu doar 1,35% în termeni anuali, pe fondul ieșirii din calcul a efectului plafonării aplicate anterior, iar gazele naturale s-au scumpit cu 4,63% față de septembrie anul trecut.

    Produse care s-au ieftinit

    Nu toate produsele s-au scumpit. INS a consemnat scăderi notabile la fructe proaspete (minus 16,69%), cartofi (minus 3,64%), mălai (minus 3,42%), făină (minus 3,23%) și zahăr (minus 1,67%).

    Ce înseamnă pentru românii obișnuiți

    Pentru un consumator obișnuit, datele arată că cea mai mare presiune asupra bugetului lunar vine din zona locuințelor și a transportului: o chirie cu aproape 40% mai scumpă decât acum un an, combinată cu carburanți cu peste 28-37% mai scumpi, cântărește semnificativ mai mult decât variațiile de la raft, unde unele alimente de bază chiar s-au ieftinit.

    Evoluția confirmă, de altfel, avertismentul transmis de Banca Națională a României încă de la începutul lunii octombrie, atunci când BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% și a anticipat că inflația va crește din nou până la finalul anului 2026.

    Articol realizat pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și preluate de Bursa.ro, DailyBusiness.ro și Antena3.ro.

    Articolul Inflația a urcat la 6,6% în septembrie 2026: ce prețuri cresc cel mai mult în România apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/inflatia-a-urcat-la-66-in-septembrie-2026-ce-preturi-cresc-cel-mai-mult-in-romania/