Categorie: Din familia Tele7ABC

Știri preluate de pe tele7abc.ro

  • Salariul minim net scade cu 83 de lei în 2027, din cauza scutirii de taxe care expiră

    Salariul minim net va scădea cu 83 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, chiar dacă salariul minim brut rămâne la 4.325 de lei, nivelul în vigoare de la 1 iulie 2026. Motivul nu este o decizie politică, ci expirarea, la 31 decembrie, a scutirii de taxe aplicate unei părți din venitul minim pe economie — o facilitate fiscală care, dacă nu este prelungită, reduce automat suma pe care angajații o încasează efectiv în cont.

    De ce scade salariul minim net, dacă brutul rămâne 4.325 de lei

    În prima jumătate a anului 2026, 300 de lei din salariul minim brut au fost scutiți de impozitul pe venit și de contribuțiile sociale. În a doua jumătate a anului, suma scutită a fost redusă la 200 de lei. Facilitatea se aplică doar în anumite condiții, printre care un salariu de bază egal cu nivelul minim pe economie și un plafon de venit, potrivit unei analize publicate de undelucram.ro.

    Scutirea de taxe pentru 200 de lei expiră pe 31 decembrie

    Dacă facilitatea nu este prelungită, salariul minim net scade de la 2.699 de lei la 2.616 de lei, o diferență de 83 de lei pe lună. Măsura a fost prelungită de fiecare dată începând din 2024, însă, cel puțin până la jumătatea lunii noiembrie 2026, Guvernul nu anunțase o nouă prelungire pentru anul viitor.

    Câți angajați sunt afectați de scăderea salariului minim net

    La 30 septembrie 2026, aproximativ 715.000 de angajați cu normă întreagă câștigau exact 4.325 de lei brut, salariul minim pe economie. Potrivit datelor Inspecției Muncii, citate de Blocul Național Sindical (BNS), aproape 1,4 milioane de angajați cu normă întreagă câștigau salariul minim sau cel mult 75 de lei peste acest nivel — cifre care arată câți oameni ar fi afectați direct de o eventuală neprelungire a scutirii.

    Ce se întâmplă cu salariul minim brut în 2027

    Partea de salariu brut este deja clarificată. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat, sâmbătă, 24 octombrie 2026, la Alba Iulia, că salariul minim brut rămâne la 4.325 de lei și de la 1 ianuarie 2027, conform anunțului relatat anterior de Tele7ABC. O eventuală majorare va fi discutată abia după ce Ministerul Muncii primește datele oficiale de la Institutul Național de Statistică (INS), pe baza unei formule legale care ține cont de productivitate și de evoluția macroeconomică. Sindicatele cer o creștere de 675 de lei, care ar duce salariul minim brut la 5.000 de lei, în timp ce patronatele susțin un interval de cel puțin 12 luni între două majorări consecutive.

    Ce urmează: Consiliul Național Tripartit se reunește în noiembrie

    Premierul Luca Niculescu a declarat că Consiliul Național Tripartit — organismul de dialog social în care sunt reprezentate Guvernul, sindicatele și patronatele — se va întruni în luna noiembrie, iar valoarea finală a salariului minim pentru 2027, inclusiv soarta scutirii de taxe pentru cei 200 de lei, ar trebui clarificată până la finalul lunii.

    Până la o decizie oficială, angajații cu venituri la nivelul minim pe economie rămân într-o situație neclară: pot încasa, din ianuarie, fie aceiași 2.699 de lei net ca în prezent, dacă scutirea este prelungită, fie 2.616 de lei, dacă facilitatea fiscală expiră fără înlocuire.

    Articolul Salariul minim net scade cu 83 de lei în 2027, din cauza scutirii de taxe care expiră apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/salariul-minim-net-scade-cu-83-de-lei-in-2027-din-cauza-scutirii-de-taxe-care-expira/

  • Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB: Finanțele pregătesc bugetul pe 2027 printr-o platformă digitală

    Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în primele nouă luni din 2026, însă Ministerul Finanțelor avertizează că bugetul pe 2027 nu va aduce relaxare fiscală, ci reguli mai stricte de alocare a banilor publici. Potrivit datelor oficiale prezentate de ministrul Alexandru Nazare, execuția bugetară de până acum arată o reducere a deficitului, dar și presiuni importante din dobânzi, obligații restante și fonduri europene care nu au fost încă validate.

    Deficitul bugetar, în scădere în primele nouă luni din 2026

    Conform cifrelor comunicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în primele nouă luni din 2026. Este o scădere importantă față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul se situa la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB — o reducere de peste 24 de miliarde de lei.

    Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Încasările din TVA au urcat cu 24,8%, iar contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de anul precedent.

    Investițiile publice, susținute masiv de fonduri europene

    Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Peste 70% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene, iar veniturile legate de UE au crescut cu 39,8%, în timp ce plățile pentru proiecte PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

    România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, legați de cererile de plată 5 și 6. Ministrul Nazare a atras atenția că bugetul pe 2026 a fost construit pe premisa încasării integrale a sumelor PNRR programate pentru acest an, iar dacă Comisia Europeană nu validează unele sume, cheltuielile corespunzătoare ar putea cădea în sarcina bugetului național. De aceea, ministerele au fost solicitate să verifice stadiul real al fiecărei investiții, obligațiile contractuale și sursele efective de finanțare.

    Dobânzile și obligațiile restante presează bugetul

    Plățile de dobânzi au atins 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în 2025. La acestea se adaugă obligații exigibile de peste 13 miliarde de lei, scadente în 2026, nevoi de finanțare în sănătate și decontări din schema de compensare a prețurilor la energie. Nazare a precizat că aceste obligații trebuie acoperite fără asumarea unor cheltuieli noi, nefinanțate.

    Bugetul pe 2027, construit printr-o platformă digitală

    Discuțiile pentru bugetul pe 2027 au început oficial pe 5 noiembrie 2026, iar ministrul Finanțelor a descris procesul ca pe „o nouă paradigmă în gestionarea sustenabilă a finanțelor publice”, în care deciziile se vor baza pe date complete, cheltuieli justificate și resurse reale.

    Pentru prima dată, bugetul este construit integral într-o aplicație electronică — eBuget NG (BugetNG), platformă finanțată prin PNRR și aflată în dezvoltare din 2021. Potrivit lui Nazare, aplicația a fost finalizată pe 31 august 2026, iar prin ea vor fi gestionate atât construcția bugetului pe 2027, cât și estimările pentru 2028-2030, precum și operațiunile bugetare din cursul anului.

    Până pe 4 noiembrie, 49 din cele 56 de ordonatoare principale de credite finanțate integral de la bugetul de stat își depuseseră propunerile de plafoane de cheltuieli. Celelalte șapte instituții au avut termen până luni, 9 noiembrie, pentru a transmite propunerile, iar până pe 11 noiembrie toate instituțiile au trebuit să verifice și să completeze datele pentru fiecare sursă de finanțare. Ministerul Finanțelor va compara aceste solicitări cu veniturile estimate și va propune un plafon pentru fiecare instituție, plafoane care vor fi aprobate apoi de Guvern. Nazare a subliniat clar că „solicitările introduse în platformă nu reprezintă automat alocări aprobate”.

    „Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”

    Acesta este principiul pe care ministrul Finanțelor spune că se va baza construcția bugetului pe 2027. Potrivit lui Nazare, anul viitor va fi unul de ajustare fiscală, nu de creșteri ample ale alocărilor, iar bugetul trebuie să cuprindă toate angajamentele existente, cererile de indexare, investițiile în curs și angajamentele de apărare din programul SAFE.

    Ministrul a identificat trei dificultăți principale pentru anul viitor: dependența de validarea fondurilor PNRR de către Comisia Europeană, creșterea costurilor cu dobânzile și obligațiile deja asumate, care limitează spațiul pentru cheltuieli noi. El a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar face împrumuturile mai costisitoare, atât pentru statul român, cât și pentru companii — context în care deficitele mai mici nu creează, în opinia sa, spațiu pentru relaxarea politicii bugetare, mai degrabă dimpotrivă.

    Agențiile de rating vor analiza atât execuția bugetară din 2026, cât și construcția bugetului pe 2027 atunci când vor reevalua România la începutul anului viitor. Dacă țintele de deficit asumate sunt respectate, perspectiva de rating ar putea trece, în timp, de la negativă la stabilă — un obiectiv pe care Ministerul Finanțelor îl leagă direct de disciplina bugetară cerută ministerelor în aceste zile.

    Presiunea costurilor rămâne, de altfel, resimțită și de populație: inflația a urcat la 6,9% în octombrie 2026, cu carburanții și chiriile în topul scumpirilor, un context economic pe care Ministerul Finanțelor îl ia în calcul în construcția bugetului pentru anul viitor.

    Articolul Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB: Finanțele pregătesc bugetul pe 2027 printr-o platformă digitală apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/deficitul-bugetar-scade-la-381-din-pib-finantele-pregatesc-bugetul-pe-2027-printr-o-platforma-digitala/

  • Vremea în România: contrast termic de 20 de grade până pe 18 noiembrie 2026

    Vremea în România trece printr-un contrast termic neobișnuit pentru luna noiembrie: după un vârf de căldură de până la 27°C înregistrat vineri, 13 noiembrie, țara a fost acoperită duminică, 15 noiembrie, de o masă de aer polar care a împins temperaturile sub 7°C în majoritatea regiunilor. Diferența de temperatură de la o zi la alta a ajuns, pe alocuri, la 15-20 de grade, potrivit prognozelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) citate de news18.ro și de Romania TV.

    Vremea în România: contrastul termic de la 27°C la sub 7°C în doar trei zile

    Joi, 12 noiembrie, vremea a început să se încălzească peste normalul perioadei, cu maxime de peste 20°C în sudul țării. Vârful valului de căldură a fost atins vineri, 13 noiembrie, când termometrele au arătat 13-23°C la nivel național, iar în Oltenia și Muntenia s-au înregistrat local 25-27°C.

    Schimbarea a venit rapid: în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, un front atmosferic rece a adus aer polar peste toată țara, iar temperaturile au scăzut cu 10-15 grade față de ziua precedentă. Sâmbătă, 14 noiembrie, maximele s-au situat între 7°C și 13°C, iar la București, unde vineri se atinseseră aproape 25°C, mercurul termometrelor nu a trecut de 10°C. Duminică, 15 noiembrie, a fost cea mai rece zi a intervalului, cu maxime de doar 5-11°C la nivel național și valori de cel mult 7°C în Capitală.

    Zonele cu risc de vreme severă: ninsori și vânt de 100 km/h la munte

    Contrastul dintre masa de aer cald și cea polară a generat, potrivit meteorologilor, condiții pentru averse torențiale și descărcări electrice de tip vară, în ciuda perioadei din an. Cele mai mari cantități de precipitații s-au semnalat în vestul, sud-vestul și zonele deluroase și montane ale țării, unde ploaia s-a transformat în lapoviță și ninsoare la altitudini mari.

    La munte, rafalele de vânt au atins până la 100 km/h, suficient pentru a provoca viscolire a zăpezii proaspăt depuse pe culmile înalte. Avertismentul vine după ce, cu doar câteva zile înainte, ANM emisese deja cod galben de vânt și cod portocaliu la munte pentru intervalul 13-15 noiembrie, semn că instabilitatea atmosferică din aceste zile nu este un fenomen izolat, ci o tendință care s-a manifestat pe mai multe planuri — temperatură, vânt și precipitații.

    Ce arată datele pe regiuni

    În noaptea de 15 noiembrie, cerul a fost în general senin, cu ceață sau nori stratiformi izolat în sud, iar minimele au scăzut până la -10…-8°C în depresiunile din estul Transilvaniei, cu ger. Ziua, maximele s-au situat între 6°C (estul Transilvaniei) și 13°C (Crișana și sudul Munteniei). Vântul a avut rafale de 50-70 km/h în zonele înalte ale Carpaților Meridionali și de Curbură, iar în Banat și Moldova s-au semnalat intensificări temporare de 45-50 km/h.

    Ce urmează: încălzire ușoară și revenirea ploilor de la 16 noiembrie

    Potrivit prognozei ANM, luni, 16 noiembrie, vremea se va încălzi ușor și gradual, dar atmosfera va rămâne instabilă, cu ploi care se extind pe arii tot mai largi la începutul săptămânii. Maximele vor varia între 7°C (Oltenia și nord-vestul Munteniei) și 15°C (Crișana), iar cantitățile de precipitații vor fi de 2-10 l/mp, izolat 15-20 l/mp în Carpații Occidentali, cu rafale de 60-80 km/h la altitudine.

    Marți, 17 noiembrie, temperaturile vor continua să crească peste normalul perioadei, cu maxime de până la 19°C în Câmpia Dunării, în timp ce miercuri, 18 noiembrie, cerul va fi predominant noros, cu ploi pe arii extinse, descărcări electrice posibile și lapoviță sau ninsoare la munte, unde cantitățile de apă pot trece de 15-20 l/mp.

    Context: o toamnă cu fenomene meteo extreme repetate

    Episodul actual se adaugă unui șir de evenimente meteo neobișnuite semnalate în ultimele zile, de la codul galben de ceață emis pe 11 noiembrie, cu vizibilitate redusă în șase județe, până la actualul contrast termic de aproape 20 de grade în numai câteva zile. Specialiștii recomandă persoanelor care călătoresc la munte sau pe șosele afectate de vânt și precipitații să urmărească avertizările actualizate ale ANM și să evite deplasările în zonele cu risc de viscolire sau vizibilitate redusă.

    Articolul Vremea în România: contrast termic de 20 de grade până pe 18 noiembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/vremea-in-romania-contrast-termic-de-20-de-grade-pana-pe-18-noiembrie-2026/

  • Prețul carburanților a scăzut din nou în România: motorina rămâne sub plafon până la 31 ianuarie 2027

    Prețul carburanților a continuat să scadă în România sâmbătă, 14 noiembrie 2026, pe fondul prelungirii reducerii de acciză la motorină și al unei relaxări a cotațiilor petrolului pe piețele internaționale. Potrivit datelor Peco Online, citate de WOWbiz.ro, benzina s-a ieftinit cu până la 15 bani pe litru, iar motorina cu până la 5 bani pe litru, față de ziua precedentă.

    Cât costă benzina și motorina astăzi, 14 noiembrie 2026

    Cel mai mic preț la nivel național a fost înregistrat la o benzinărie din Eforie Nord, pe DN 39: 9,43 lei/litru la benzină (cu 16 bani mai puțin decât anterior) și 10,59 lei/litru la motorină (cu 6 bani mai puțin).

    În București, comparativ cu joi, 12 noiembrie, cel mai mic preț la benzină a scăzut de la 9,63 la 9,48 lei/litru, în timp ce alte stații practică 9,49, 9,51 sau 9,54 lei/litru. La motorină, cea mai mică valoare a ajuns la 10,67 lei/litru, de la 10,72 lei/litru cu două zile în urmă. Unele benzinării din Capitală au păstrat însă prețurile neschimbate, la 9,69 lei/litru pentru benzină și 10,78 lei/litru pentru motorină.

    Prețuri în marile orașe din țară

    La Timișoara, benzina a scăzut la 9,46 lei/litru (de la 9,61 lei), cea mai mică valoare înregistrată între marile orașe, iar motorina a ajuns la 10,64 lei/litru (de la 10,69 lei). La Cluj-Napoca, Iași și Constanța, cel mai mic preț la benzină este de 9,48 lei/litru (de la 9,63 lei), în timp ce motorina costă 10,67 lei/litru în toate cele trei orașe, cu scăderi de 2, respectiv 5 bani pe litru față de ziua anterioară.

    De ce s-au ieftinit carburanții: acciza la motorină, prelungită până în 2027

    Principalul motiv al scăderii prețului la pompă rămâne decizia Guvernului de a prelungi, cu încă trei luni, plafonarea accizei la motorina standard. Potrivit anunțului făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, și relatat de Spotmedia.ro, măsura se aplică între 1 noiembrie 2026 și 1 februarie 2027 și presupune o reducere de 701,07 lei la 1.000 de litri, echivalentul a aproximativ 0,85 lei pe litru cu TVA inclus. Ministerul Finanțelor menține astfel acciza redusă la motorină cu 25%, măsură valabilă până la 31 ianuarie 2027, alături de plafonarea adaosului comercial al distribuitorilor.

    Potrivit calculelor Guvernului, fără această măsură, prețul motorinei ar fi urcat de la 10,90 lei la 11,75 lei pe litru, pe baza prețului mediu din 12 octombrie 2026, în condițiile pieței de la acel moment. Practic, un plin de 50 de litri ar costa cu aproximativ 42 de lei mai mult în absența reducerii de acciză.

    Contextul internațional: piața petrolului se relaxează

    Pe lângă măsura fiscală internă, ieftinirea carburanților este influențată și de evoluțiile de pe piețele externe. Potrivit WOWbiz.ro, decizia țărilor din G7 de a elibera rezerve strategice de petrol a contribuit la o scădere de până la 4% a cotațiilor pe piața europeană în ultima perioadă, ceea ce a permis majorității rețelelor de distribuție să reducă prețurile la pompă, chiar dacă nu toate stațiile au operat modificări, în funcție de stocurile și politicile comerciale proprii.

    Ce înseamnă pentru români

    Carburanții s-au numărat printre principalii factori care au dus la creșterea inflației la 6,9% în octombrie 2026, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. O eventuală continuare a trendului de ieftinire la pompă, susținută de măsura fiscală valabilă până la începutul anului 2027, ar putea atenua, cel puțin parțial, presiunea asupra coșului de cumpărături al românilor în lunile următoare, mai ales la capitolul transport.

    Prețurile afișate la stațiile de alimentare pot varia în continuare de la o benzinărie la alta, în funcție de locație, rețea și momentul actualizării, iar evoluția lor va continua să fie influențată de deciziile fiscale ale Guvernului și de cotațiile internaționale ale petrolului.

    Articolul Prețul carburanților a scăzut din nou în România: motorina rămâne sub plafon până la 31 ianuarie 2027 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/pretul-carburantilor-a-scazut-din-nou-in-romania-motorina-ramane-sub-plafon-pana-la-31-ianuarie-2027/

  • Ziua Mondială a Diabetului 2026: INSP avertizează că peste 40% dintre bolnavi nu sunt diagnosticați în România

    De Ziua Mondială a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis un avertisment: peste 40% dintre persoanele care trăiesc cu diabet nediagnosticat în România nu știu că suferă de această boală, ceea ce întârzie tratamentul și crește riscul complicațiilor.

    Potrivit comunicatului INSP, modelul de screening testat în cadrul proiectului JACARDI a evaluat peste 3.000 de persoane fără simptome, în șase comunități-pilot, cu implicarea asistenților medicali comunitari. Rezultatele confirmă o problemă cunoscută la nivel internațional: o parte importantă dintre cazurile de diabet de tip 2 rămân nedescoperite ani la rând, până la apariția complicațiilor.

    Ce arată datele INSP despre diabetul nediagnosticat

    Institutul atrage atenția că diabetul de tip 1 se poate dezvolta la orice vârstă și este, de multe ori, omis sau diagnosticat greșit la adulți, nu doar la copii și tineri, cum se crede în general. INSP recomandă prezentarea la medic atunci când apar simptome specifice, fără a aștepta un control de rutină.

    Simptomele care necesită evaluare medicală

    • Sete excesivă, care determină consumul unei cantități mari de lichide;
    • Urinare frecventă, inclusiv drumuri repetate la toaletă, ziua și noaptea;
    • Oboseală inexplicabilă, care persistă fără un motiv clar;
    • Vedere încețoșată, cu dificultăți de focalizare.

    INSP precizează că aceste semne nu confirmă, de la sine, un diagnostic de diabet, dar reprezintă un motiv suficient pentru a merge la medicul de familie și a cere investigații. Persoanele asigurate și cele neasigurate au acces la consultații preventive pentru depistarea bolii.

    Risc crescut de infecții la persoanele cu diabet

    Institutul mai avertizează că persoanele cu diabet au un risc mai mare de infecții respiratorii, gripă, pneumonie, infecții urinare și ale pielii, iar unele dintre acestea pot fi mai severe sau pot necesita o perioadă mai lungă de recuperare. Vindecarea rănilor și refacerea după o boală pot dura, de asemenea, mai mult timp. INSP recomandă vaccinarea, disponibilă gratuit pe bază de prescripție medicală, împotriva gripei, infecțiilor pneumococice, hepatitei B și a difteriei, tetanosului și tusei convulsive.

    Câți români trăiesc cu diabet, potrivit CNAS și IDF

    Dincolo de datele INSP, imaginea de ansamblu este completată de alte două surse oficiale. Potrivit Federației Internaționale de Diabet (IDF), aproximativ 21,4% dintre persoanele cu diabet cu vârste între 20 și 79 de ani nu sunt diagnosticate, ceea ce înseamnă peste 280.000 de adulți din România care trăiesc, în prezent, cu boala fără să știe.

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) raportează, pentru 2025, un total de 1.381.461 de persoane înregistrate cu diabet în România, cu 151.490 mai multe decât în 2023. În același interval, au fost realizate 370.778 de consultații preventive, dintre care 5.042 pentru persoane cu vârste între 18 și 39 de ani aflate la risc crescut, și 79.445 de dozări HbA1c în cadrul Programului Național de Diabet.

    Un alt indicator îngrijorător ține de internările care ar putea fi evitate printr-un diagnostic și un tratament la timp: în 2023, România a înregistrat 228 de astfel de internări pentru diabet la 100.000 de locuitori, față de o medie de 111 în țările OECD, aproape dublu.

    Ce cere Forumul Român de Diabet

    Prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat, cu ocazia publicării Barometrului datelor privind diabetul zaharat în România (ediția 2026), că mulți pacienți „trăiesc cu diabet fără să știe că au diabet” și ajung la tratament abia după apariția complicațiilor. Specialistul a subliniat și nevoia unui studiu epidemiologic național care să arate dimensiunea reală a bolii în România.

    Forumul Român de Diabet cere aplicarea integrală a Legii nr. 249/2020, privind prevenția și depistarea precoce a diabetului, și propune înființarea unui Registru Național de Diabet, formarea de echipe medicale multidisciplinare, acces mai bun la tratamente și la tehnologii de monitorizare, educație terapeutică pentru pacienți și simplificarea procedurilor administrative.

    Recomandările autorităților, de Ziua Mondială a Diabetului

    Tema stabilită de Federația Internațională de Diabet pentru 2026-2027 este „Acțiune timpurie în diabet”, cu accent pe diagnosticarea precoce și prevenirea complicațiilor. INSP recomandă persoanelor care observă simptomele descrise mai sus să se prezinte la medicul de familie, să beneficieze de consultațiile preventive disponibile gratuit și, în cazul unui diagnostic confirmat, să mențină accesul constant la servicii medicale și la tratamentul recomandat.

    Pentru persoanele care urmează deja un tratament cronic, accesul la medicamente compensate rămâne un subiect de interes direct — lista medicamentelor compensate se extinde cu încă 50 de tratamente noi, posibil începând din decembrie 2026, potrivit anunțurilor recente ale autorităților.

    Surse: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Federația Internațională de Diabet (IDF) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), citate de agenția de presă News.ro și de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

    Articolul Ziua Mondială a Diabetului 2026: INSP avertizează că peste 40% dintre bolnavi nu sunt diagnosticați în România apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/ziua-mondiala-a-diabetului-2026-insp-avertizeaza-ca-peste-40-dintre-bolnavi-nu-sunt-diagnosticati-in-romania/

  • Black Friday 2026: ANPC avertizează asupra falsei urgențe și anunță amenzi de peste 3,8 milioane de lei

    Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis un avertisment oficial înaintea sezonului Black Friday 2026, atrăgând atenția asupra tehnicilor de vânzare care creează o falsă senzație de urgență și care pot determina cumpărătorii grăbiți să facă achiziții neavantajoase. Avertismentul vine după ce, doar în prima săptămână de reduceri, inspectorii ANPC au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane de lei în urma controalelor efectuate la nivel național.

    Ce înseamnă „falsa urgență” în reclamele de Black Friday 2026

    Potrivit unui mesaj oficial al ANPC transmis pe 22 octombrie 2026, formulările de tipul „Doar astăzi!”, „Ultima șansă!” sau „Doar 3 bucăți disponibile!” sunt menite să grăbească decizia de cumpărare, fără ca oferta respectivă să fie neapărat avantajoasă. Instituția precizează că o reducere limitată în timp nu este automat și o ofertă bună, iar crearea artificială a unui sentiment de urgență poate fi considerată practică comercială înșelătoare.

    Avertismentul a venit într-un context în care marii retaileri români au pornit campaniile de reduceri la date diferite: Flanco a început pe 22 octombrie, Altex pe 29 octombrie, iar eMAG a organizat ediția sa de Black Friday pe 6 noiembrie, cea mai timpurie din istoria companiei. Unele promoții, precum cele de la Auchan, se întind până spre finalul lunii noiembrie.

    Controale ANPC de Black Friday 2026: 838 de amenzi în cinci zile

    Rezultatele controalelor desfășurate de ANPC între 2 și 6 noiembrie 2026 arată amploarea verificărilor din perioada reducerilor. Inspectorii au controlat peste 1.500 de operatori economici din toată țara, pe segmentul vânzării de produse alimentare, produse nealimentare și prestări de servicii.

    În urma acțiunilor de control au fost aplicate 838 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 3,8 milioane de lei, și 642 de avertismente. Valoarea totală a produselor verificate a trecut de 7,4 milioane de lei. Printre măsurile luate de inspectori se numără retragerea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme, în valoare de peste 630.000 de lei, retragerea temporară a unor produse de peste un milion de lei și suspendarea activității pentru 14 operatori, până la remedierea deficiențelor constatate.

    Cele mai frecvente nereguli găsite de inspectori

    • Informații incomplete despre perioadele promoționale și produse promovate care, de fapt, nu erau disponibile în stoc;
    • Prețuri afișate la raft diferite de cele de pe bonul fiscal și nerespectarea regulilor privind reducerile calculate față de prețul de referință;
    • Informații obligatorii lipsă pentru produsele textile și de încălțăminte;
    • Jucării și decorațiuni festive fără etichetare în limba română sau fără marcaj CE;
    • Probleme de temperatură de depozitare și trasabilitate la produse alimentare, precum și condiții de igienă deficitare în unele spații comerciale.

    Ce drepturi au consumatorii când fac cumpărături de Black Friday

    Dincolo de controalele instituției, ANPC reamintește consumatorilor câteva drepturi esențiale valabile și în perioada reducerilor.

    Dreptul de retragere din contract, în 14 zile

    Pentru cumpărăturile făcute online, consumatorii au, în general, dreptul de a se retrage din contract în termen de 14 zile de la primirea produsului, fără a fi nevoie să justifice decizia, cu unele excepții prevăzute de lege (de exemplu produse personalizate sau perisabile).

    Garanția legală de conformitate, chiar și la produsele reduse

    Produsele noi beneficiază de o garanție legală de conformitate de doi ani, indiferent de mărimea discountului aplicat. De asemenea, conform legislației în vigoare (HG 947/2000), reducerea afișată trebuie calculată față de cel mai mic preț practicat de comerciant în ultimele 30 de zile, cu excepția produselor perisabile sau a reducerilor progresive aplicate în cadrul aceleiași campanii.

    Recomandările ANPC pentru cumpărături sigure de Black Friday 2026

    • Stabiliți dinainte un buget și o listă clară de produse, pentru a evita achizițiile impulsive;
    • Verificați istoricul prețului produsului și comparați oferta cu prețurile altor comercianți;
    • Calculați costul total al achiziției, incluzând taxele de livrare, comisioanele și costurile de finanțare în rate;
    • Verificați datele de identificare ale vânzătorului, mai ales pe platformele de tip marketplace, unde produsul poate fi vândut de un terț;
    • Fiți atenți la recomandările făcute de influenceri, care pot fi, de fapt, conținut publicitar plătit și ar trebui etichetat ca atare;
    • În caz de probleme, contactați mai întâi comerciantul, apoi, dacă este necesar, depuneți o plângere prin portalul ANPC (eservicii.anpc.ro), păstrând factura, confirmarea comenzii și capturi de ecran ale ofertei.

    Pentru perioada ianuarie–septembrie 2026, ANPC a înregistrat 71.803 de plângeri ale consumatorilor, față de 67.276 în aceeași perioadă din 2025, și a aplicat 56.112 de amenzi, în valoare totală de aproximativ 276,8 milioane de lei. Avertismentele de Black Friday se adaugă astfel unui an în care numărul reclamațiilor consumatorilor a continuat să crească, pe fondul presiunii prețurilor asupra bugetelor românilor — un context descris și de evoluția recentă a inflației, care a urcat la 6,9% în octombrie 2026.

    Articolul Black Friday 2026: ANPC avertizează asupra falsei urgențe și anunță amenzi de peste 3,8 milioane de lei apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/black-friday-2026-anpc-avertizeaza-asupra-falsei-urgente-si-anunta-amenzi-de-peste-38-milioane-de-lei/

  • România pregătește prima infrastructură națională de inteligență artificială pentru date confidențiale

    O infrastructură națională de inteligență artificială dedicată procesării datelor confidențiale este pregătită de România — primul proiect de acest tip din țară. Proiectul, numit informal și „Romanian AI Factory”, este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și ar putea deveni operațional în 2027, potrivit declarațiilor făcute de conducerea institutului la un forum dedicat digitalizării din sectorul financiar.

    Ce este infrastructura națională de inteligență artificială și cine o construiește

    Anunțul a fost făcut de Adrian Victor Vevera, directorul general al ICI București, în cadrul forumului „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) împreună cu Institutul de Studii Financiare. Potrivit acestuia, proiectul este deja semnat și face parte dintr-o rețea europeană de infrastructuri de inteligență artificială.

    „Proiectul este deja semnat și lucrăm la el. Sperăm ca anul viitor să avem totul finalizat”, a declarat Vevera, citat de Agerpres și de publicațiile economedia.ro și business24.ro.

    Din consorțiul care dezvoltă infrastructura face parte și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, alături de alți parteneri neprecizați în prezentare. ICI București este entitatea-host a proiectului la nivel național.

    De ce are nevoie România de o infrastructură proprie pentru date confidențiale

    Scopul declarat al infrastructurii este să permită procesarea datelor sensibile într-un mediu controlat, în România, reducând dependența de soluțiile externe și susținând astfel suveranitatea digitală a datelor administrației publice și ale companiilor românești. Vevera a subliniat că securitatea cibernetică este un element central al proiectului, având în vedere natura confidențială a informațiilor care vor fi procesate.

    Infrastructura este menită să sprijină în același timp cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, formarea de specialiști și dezvoltarea de aplicații AI care să poată fi folosite atât în mediul economic, cât și în administrația publică.

    Limitele inteligenței artificiale, în viziunea specialiștilor prezenți la forum

    Directorul ICI București a atras atenția că inteligența artificială trebuie să rămână un instrument de sprijin, nu un factor decizional autonom: deciziile finale trebuie să rămână umane, iar agenții AI autonomi ar trebui să dispună de un mecanism de „stop de urgență”.

    Un punct de vedere similar a venit din partea mediului academic. Mihnea Alexandru Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnica București, a afirmat că sistemele de inteligență artificială nu sunt încă suficient de mature pentru a lua decizii independente în procese cu grad ridicat de risc, motiv pentru care a insistat pe importanța gândirii critice în educație.

    La rândul său, Paul Barangă, directorul Direcției de Supraveghere Integrată din cadrul ASF, a explicat că instituția folosește deja inteligența artificială în activitatea curentă de supraveghere: unele instrumente analizează datele raportate de entitățile supravegheate și detectează comportamente neobișnuite pe piață, în timp ce altele se află încă în fază de testare.

    Ce urmează pentru proiectul Romanian AI Factory

    Pentru moment, nu au fost făcute publice detalii legate de bugetul total al proiectului, sursele exacte de finanțare europeană sau componentele tehnice ale infrastructurii. Oficialii ICI București au precizat doar că obiectivul este ca infrastructura națională de inteligență artificială să fie finalizată și funcțională anul viitor, în 2027.

    Subiectul vine la câteva zile după ce o statistică prezentată public arăta că 7 din 10 români folosesc deja zilnic instrumente de inteligență artificială, semn că adopția acestor tehnologii în România a devansat deja infrastructura publică dedicată lor. Puteți citi mai multe despre acest subiect în articolul Românii și inteligența artificială: 7 din 10 o folosesc zilnic în 2026.

    Surse: Economedia.ro, Business24.ro, Agerpres.

    Articolul România pregătește prima infrastructură națională de inteligență artificială pentru date confidențiale apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-pregateste-prima-infrastructura-nationala-de-inteligenta-artificiala-pentru-date-confidentiale/

  • ANM: cod galben de vânt și cod portocaliu la munte, 13-15 noiembrie 2026

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă atenționare de vreme rea, valabilă de vineri, 13 noiembrie, de la ora 10:00, până duminică, 15 noiembrie, la ora 10:00. Pe fondul acestei avertizări, România se află sub cod galben de vânt și ploi în cea mai mare parte a teritoriului, iar la munte este în vigoare cod portocaliu, cu rafale ce pot depăși 120 km/h. Meteorologii anunță, de asemenea, ninsori și un strat de zăpadă la altitudine, urmate de o răcire accentuată și de minime negative în weekend.

    Cod galben de vânt și ploi, în aproape toată țara

    Potrivit atenționării ANM, în ziua de vineri, 13 noiembrie, între orele 10:00 și 21:00, este în vigoare cod galben de intensificări ale vântului în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, nord-estul și estul Munteniei și sud-vestul Olteniei, cu rafale de 50-70 km/h. În aceeași perioadă, un cod galben de ploi abundente este valabil în Carpații Occidentali, în vestul Carpaților Meridionali și în nordul Carpaților Orientali, unde se pot acumula 20-30 l/mp pe intervale scurte sau cumulat, iar local peste 35-45 l/mp.

    La nivel național, vineri sunt estimate rafale generale de 50-65 km/h, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, de 15-25 l/mp, cu valori de 30-35 l/mp la munte și în Muntenia. Ploile vor fi moderate cantitativ în vestul, nord-vestul și centrul țării, iar în sudul regiunilor averse vor fi posibile în noaptea de vineri spre sâmbătă, local cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.

    Cod portocaliu la munte: rafale de peste 120 km/h

    Zona montană este vizată vineri, între orele 10:00 și 21:00, de cod portocaliu de vânt puternic, cu intensificări de 90-120 km/h, iar la altitudini mari rafalele pot ajunge la 120-140 km/h. ANM precizează că, în restul intervalului de valabilitate a atenționării, vântul va avea rafale de peste 90 km/h la munte, fenomen care impune prudență pentru cei care plănuiesc drumeții sau deplasări în zonele înalte în acest weekend.

    Ninsori și strat de zăpadă în Carpați

    În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, meteorologii anunță lapoviță și ninsoare, care se vor instala inițial în Carpații Orientali de nord și se vor extinde apoi în restul zonei montane, cu un strat de zăpadă de 5-10 cm. Mai târziu în noapte, fenomenul de lapoviță și ninsoare este posibil și în estul și sud-estul Transilvaniei, semn că iarna își face simțită prezența în Carpați încă din acest weekend.

    Răcire accentuată și ger până duminică

    După episodul de vânt și precipitații, vremea se va răci simțitor. Sâmbătă, 14 noiembrie, temperaturile maxime vor fi, în general, între 6 și 11 grade Celsius, cu mult sub valorile din zilele precedente. În dimineața zilei de duminică, 15 noiembrie, minimele vor fi negative pe cea mai mare parte a teritoriului, iar în estul Transilvaniei ger poate ajunge la aproximativ -10 grade Celsius.

    Recomandări pentru șoferi și pentru cei care merg la munte

    Având în vedere rafalele puternice anunțate la munte și posibilitatea formării unui strat de zăpadă, autoritățile și specialiștii recomandă în general, în astfel de situații, evitarea deplasărilor pe trasee montane neamenajate, verificarea din timp a anvelopelor de iarnă pentru cei care circulă în zone înalte și informarea constantă cu buletinele meteo oficiale ale ANM pe durata weekendului. Pentru o imagine de ansamblu asupra evoluției vremii în perioada următoare, poate fi consultată și prognoza ANM pe 4 săptămâni, până pe 7 decembrie 2026.

    Articol realizat pe baza informațiilor meteorologice confirmate de zch.ro și tribunasnm.ro, ambele citând atenționările oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

    Articolul ANM: cod galben de vânt și cod portocaliu la munte, 13-15 noiembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/anm-cod-galben-de-vant-si-cod-portocaliu-la-munte-13-15-noiembrie-2026/

  • Guvernul deblochează concursurile pentru lector universitar și șef de lucrări, pentru anul universitar 2026-2027

    Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 12 noiembrie 2026, o ordonanță de urgență care deschide calea concursurilor pentru lector universitar și pentru funcția de șef de lucrări în anul universitar 2026-2027. Decizia vine după aproape un an în care universitățile de stat au putut organiza concursuri de angajare doar pentru posturile de asistent universitar, în timp ce restul carierei didactice din învățământul superior a rămas blocat.

    Ce prevede noua ordonanță de urgență

    Potrivit informațiilor publicate joi de Guvern și reluate de presa de specialitate, actul normativ „creează cadrul legal pentru organizarea, în anul universitar 2026-2027, a concursurilor” pentru posturile de lector universitar și șef de lucrări. Cele două titluri corespund, în fapt, aceluiași nivel de carieră didactică, denumirea de „șef de lucrări” fiind folosită cu precădere în domeniile tehnice.

    Ordonanța menține, în același timp, posibilitatea organizării examenelor de promovare în cariera didactică din universități, o facilitate introdusă încă din primăvară. Guvernul precizează însă că deblocarea concursurilor „nu înseamnă că toate posturile vacante vor fi ocupate automat”: fiecare universitate trebuie să decidă ce posturi scoate la concurs și să respecte procedurile legale în vigoare.

    De la asistent universitar la lector și șef de lucrări

    Blocajul angajărilor pe posturi didactice din universități a fost impus prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care a suspendat, pentru tot anul 2026, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din instituțiile publice, cu anumite excepții. O primă relaxare a venit în aprilie 2026, prin OUG nr. 28/2026, care a scos de sub incidența restricției posturile didactice vacante din învățământul preuniversitar de stat, posturile de asistent universitar și promovările în universități.

    Ordonanța adoptată acum de Guvern extinde această excepție și la posturile de lector universitar și șef de lucrări, nivelul imediat următor în cariera didactică universitară, la care, în anul universitar trecut, nu se puteau organiza concursuri noi.

    De ce a fost nevoie de deblocare: argumentul Ministerului Educației

    Ministerul Educației și Cercetării, inițiatorul proiectului, a motivat necesitatea actului prin riscul ca universitățile să rămână fără suficient personal didactic calificat pentru a respecta standardele de calitate ale ARACIS și angajamentele asumate la nivel european privind învățământul superior. Universitățile din consorțiul Universitaria au cerut, în repetate rânduri în ultimele luni, deblocarea concursurilor de angajare, avertizând asupra efectelor blocajului asupra funcționării facultăților.

    Modificare și pentru Fondul de garantare a creanțelor salariale

    Aceeași ordonanță de urgență modifică și legislația privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, un mecanism care acoperă salariile neplătite ale angajaților în cazul insolvenței angajatorului. Potrivit actelor adoptate în ședința de guvern, perioada de sprijin se extinde de la șase luni la un an, iar plafonul de plată per salariat crește de la șase la douăsprezece salarii medii brute pe economie.

    Alte decizii din ședința de guvern de pe 12 noiembrie

    În aceeași ședință, Guvernul a mai aprobat, printre altele, numiri și eliberări de prefecți și subprefecți în mai multe județe, alocarea a 20 de milioane de lei pentru municipiul Râmnicu Vâlcea pentru sezonul de încălzire 2026-2027, suplimentarea cu 3,6 milioane de lei a bugetului Fondului pentru Mediu și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru stadionul din Târgoviște, în valoare de peste 425 de milioane de lei. Executivul a discutat și stadiul proiectului RO Wallet, pentru care versiunea beta este programată pe 22 decembrie 2026, iar lansarea publică pe 14 ianuarie 2027.

    Ce urmează pentru universități

    Deblocarea concursurilor nu are, potrivit Guvernului, o dată fixă de aplicare la nivel național: fiecare universitate va trebui să identifice posturile vacante pe care le poate scoate la concurs, în limita bugetului propriu, și să urmeze procedurile legale pentru organizarea examenelor în cursul anului universitar 2026-2027. Rămâne de văzut câte dintre instituțiile de învățământ superior vor avea resursele necesare pentru a ocupa efectiv posturile de lector universitar și șef de lucrări nou deblocate.

    Surse: institutiilestatului.ro (actele normative adoptate în ședința Guvernului din 12 noiembrie 2026), alba24.ro, edupedu.ro.

    Articolul Guvernul deblochează concursurile pentru lector universitar și șef de lucrări, pentru anul universitar 2026-2027 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/guvernul-deblocheaza-concursurile-pentru-lector-universitar-si-sef-de-lucrari-pentru-anul-universitar-2026-2027/

  • RO Wallet are calendar oficial de lansare: beta pe 22 decembrie, aplicația publică pe 14 ianuarie 2027

    România are, în sfârșit, un calendar oficial de lansare pentru RO Wallet, aplicația care va ține buletinul, permisul de conducere și alte documente oficiale direct pe telefon. Potrivit unei note discutate în ședința de Guvern din 12 noiembrie 2026, versiunea beta restrânsă va fi disponibilă pe 22 decembrie 2026, iar lansarea publică, pentru toți românii, este programată pentru 14 ianuarie 2027.

    Calendarul oficial de lansare RO Wallet

    Potrivit notei de guvern privind „RO Wallet în România – Portofelul european pentru identitate digitală”, proiectul urmează trei etape:

    • 22 decembrie 2026: certificarea versiunii RO Wallet v1 și lansarea unei versiuni beta pentru un grup restrâns de utilizatori.
    • 14 ianuarie 2027: lansarea oficială și publică a aplicației, gratuită, disponibilă pe Google Play și App Store, cu primele funcții active.
    • Din februarie 2027: extindere graduală, cu noi atestate electronice, semnătură electronică calificată și integrare cu alte platforme și servicii digitale.

    Aplicația a fost dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Prima versiune, pentru iOS și Android, a fost prezentată deja la evenimentul Launchpad al Comisiei Europene, pe 29-30 octombrie 2026, iar la începutul lunii noiembrie a fost pus în funcțiune și un mediu de testare pentru operatorii economici, conform notei de guvern reluate de Stiripesurse.ro.

    Ce documente vor putea fi stocate în aplicație

    La lansare, RO Wallet va permite accesarea și prezentarea datelor de identificare personală, folosirea permisului de conducere digital, prezentarea informațiilor de domiciliu și reședință, precum și verificarea de vârstă în mediul digital. Potrivit MAI, citat de SpotMedia.ro, aplicația va putea stoca în timp și diplome, alte calificări, precum și documente medicale, cum ar fi cardul de sănătate, pe măsură ce proiectul se extinde.

    Documentele adăugate în RO Wallet vor avea recunoaștere legală și vor putea fi folosite nu doar în România, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, în cadrul sistemului european de identitate digitală.

    Cum funcționează verificarea și protecția datelor

    Potrivit explicațiilor MAI reluate de Mobilissimo.ro, utilizatorii își verifică identitatea printr-un proces de înrolare securizat, folosind cartea electronică de identitate (CEI). Instituțiile care au emis documentele le pot adăuga apoi în portofelul digital, iar fiecare utilizator decide ce informații transmite și cui.

    De exemplu, la o verificare de vârstă, aplicația poate transmite doar un răspuns de tip „da” sau „nu”, fără să dezvăluie și alte date din buletin. Datele personale vor rămâne stocate pe infrastructura națională, iar folosirea RO Wallet este voluntară: documentele fizice își păstrează valabilitatea și nimeni nu este obligat să treacă la varianta digitală.

    De ce este obligatoriu pentru România

    RO Wallet nu este un proiect opțional pentru statul român, ci o obligație legală. Toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să pună la dispoziția cetățenilor un portofel european de identitate digitală, interoperabil la nivelul UE, în baza Regulamentului (UE) 2024/1183, termenul-limită fiind luna decembrie 2026. Pentru a respecta calendarul european, Guvernul a decis să adapteze pentru România soluția open-source dezvoltată de Germania pentru propriul portofel de identitate digitală, documentația tehnică a proiectului fiind deja publicată.

    Ce urmează după lansare

    Din februarie 2027, potrivit notei de guvern, RO Wallet ar trebui să se extindă cu noi tipuri de atestate electronice și cu semnătura electronică calificată, utilă pentru semnarea documentelor oficiale direct din telefon. Rămâne de văzut dacă termenele din 22 decembrie 2026 și 14 ianuarie 2027 vor fi respectate, având în vedere că un prim termen de testare, estimat inițial pentru toamna 2026, a fost deja depășit de câteva ori de la anunțul proiectului.

    Tele7ABC a mai scris despre acest proiect în articolul RO Wallet România: portofelul digital al românilor e online, dar aplicația vine abia în 2027, publicat în luna septembrie, când aplicația era încă în fază de testare a interoperabilității.

    Surse: nota de Guvern reluată de Stiripesurse.ro, Mobilissimo.ro, SpotMedia.ro.

    Articolul RO Wallet are calendar oficial de lansare: beta pe 22 decembrie, aplicația publică pe 14 ianuarie 2027 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/ro-wallet-are-calendar-oficial-de-lansare-beta-pe-22-decembrie-aplicatia-publica-pe-14-ianuarie-2027/