Categorie: Din familia Tele7ABC

Știri preluate de pe tele7abc.ro

  • Prognoza meteo ANM pe 4 săptămâni: cum va fi vremea până pe 7 decembrie 2026

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo pe termen lung pentru intervalul 9 noiembrie – 7 decembrie 2026, o prognoză pe 4 săptămâni realizată pe baza modelului european ECMWF și raportată la clima de referință 2006–2025. Documentul, difuzat pe 6 noiembrie, arată o alternanță de episoade mai răcoroase și mai calde decât normalul perioadei, cu un surplus de precipitații în vestul țării în prima parte a intervalului.

    Săptămâna 1 (9–16 noiembrie): temperaturi sub normă în extracarpatice

    În prima săptămână a prognozei ANM, valorile termice vor fi ușor sub normalul climatologic în regiunile extracarpatice, în timp ce în restul țării se vor situa în jurul mediei specifice perioadei. La capitolul precipitații, se anticipează un cantități de precipitații mai mari decât normal în vestul țării, cu posibile depășiri izolate și în zonele centrale.

    Săptămâna 2 (16–23 noiembrie): încălzire, mai accentuată în interiorul arcului carpatic

    Pentru a doua săptămână, ANM estimează un trend de încălzire: temperaturile vor fi ușor peste normă pe aproape tot teritoriul, cu cele mai mari abateri pozitive în regiunile intracarpatice. Precipitațiile rămân peste media multianuală în vestul și nord-vestul țării, dar cu un surplus mai redus decât în săptămâna precedentă.

    Săptămâna 3 (23–30 noiembrie): valori apropiate de normal pe toată țara

    Spre finalul lunii noiembrie, prognoza arată o revenire la parametri climatologici normali, atât pentru temperaturi, cât și pentru precipitații, fără abateri semnificative semnalate pentru vreo regiune.

    Săptămâna 4 (30 noiembrie – 7 decembrie): din nou peste normă în zonele intracarpatice

    Prognoza pentru prima săptămână din decembrie indică temperaturi ușor peste normă în regiunile intracarpatice, cu valori de sezon în restul țării. Cantitățile de precipitații se vor situa, la nivel național, în limitele normale pentru această perioadă a anului.

    Ce arată, de fapt, o prognoză pe 4 săptămâni

    ANM precizează că acest tip de prognoză are caracter statistic și orientativ: ea indică tendința generală a vremii (mai cald, mai rece, mai umed sau mai secetos decât media perioadei), nu valori exacte zi de zi, și nu poate anticipa fenomene meteo extreme de scurtă durată, precum viscolele, ploile torențiale sau descărcările electrice. Pentru acestea, meteorologii emit avertizări separate, pe măsură ce se apropie data producerii lor — așa cum s-a întâmplat, de altfel, și cu codul galben de vânt emis recent în șase județe din România.

    De ce contează prognoza pe termen lung

    Pentru fermieri, autorități locale și furnizorii de energie, prognoza pe 4 săptămâni oferă un prim semnal privind perioadele cu risc de precipitații abundente sau cu valori termice neobișnuite, util pentru planificarea lucrărilor agricole, a intervențiilor de deszăpezire sau a cererii de energie pentru încălzire. ANM actualizează, de regulă, acest tip de prognoză la interval de câteva săptămâni, pe măsură ce devin disponibile noi date din modelele numerice.

    Articol realizat pe baza datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și relatate de Alba24.ro și RomaniaTV.net.

    Articolul Prognoza meteo ANM pe 4 săptămâni: cum va fi vremea până pe 7 decembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/prognoza-meteo-anm-pe-4-saptamani-cum-va-fi-vremea-pana-pe-7-decembrie-2026/

  • Patru urși, semnalați în Borsec: ISU Harghita a transmis RO-ALERT, al cincilea avertisment din weekend

    Patru urși au fost semnalați duminică seară, 8 noiembrie 2026, în stațiunea Borsec, județul Harghita, iar Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Harghita a transmis un mesaj RO-ALERT prin care populația a fost avertizată să evite zona și să rămână în case. Este al cincilea avertisment de acest tip transmis de autoritățile din județ doar în acest weekend.

    Al cincilea RO-ALERT din weekend în Harghita

    Potrivit informațiilor transmise AGERPRES de Alina Ciobotariu, purtătorul de cuvânt al ISU Harghita, cele patru animale au fost observate duminică seara pe strada Tudor Vladimirescu din Borsec. În weekend, instituția a emis în total cinci alerte pentru prezența urșilor în județ: una duminică seara, în Borsec, și patru sâmbătă — două în Borsec, una în municipiul Miercurea-Ciuc și una în satul Iașu, comuna Ulieș.

    La fața locului s-au deplasat echipaje ale Inspectoratului Județean de Jandarmi și ale Serviciului de Ambulanță Județean. Articolul AGERPRES nu menționează persoane rănite în urma acestor semnalări.

    Recomandările ISU pentru locuitori

    Autoritățile recomandă populației din zonele în care au fost semnalați urși:

    • să evite zona respectivă și să rămână, pe cât posibil, în locuințe;
    • să nu încerce să fotografieze sau să hrănească animalele;
    • să își protejeze animalele din gospodărie, dacă acest lucru se poate face fără a se expune pericolului.

    Harghita, județul cu cele mai multe apeluri despre urși din România

    Episodul din Borsec se adaugă unui tipar observat de luni de zile în județ. Date prezentate de Inspectoratul Județean de Jandarmi Harghita arată că, între 1 ianuarie și 31 iulie 2026, instituția a primit 359 de apeluri despre prezența urșilor în apropierea zonelor locuite, față de 160 în aceeași perioadă a anului 2025 — o creștere de peste două ori. Dintre acestea, 189 de semnalări au fost confirmate, iar în 170 de cazuri jandarmii nu au mai găsit animalul la locul indicat. În urma intervențiilor, 119 urși au fost îndepărtați din zonă, unul a fost relocat, iar 24 au fost recoltați în baza prevederilor legale.

    Lunar, diferențele față de 2025 sunt și mai vizibile: în mai 2026 au fost înregistrate 130 de apeluri, față de 32 în mai 2025, iar în iunie 2026, 133 de apeluri, față de 55 în iunie 2025. Colonelul Dan Iamandi, șeful Inspectoratului Județean de Jandarmi Harghita, a declarat, într-o conferință de presă, că instituția „intervine constant în sprijinul cetățenilor” pentru gestionarea apelurilor către numărul unic 112, inclusiv noaptea și cu personal chemat din timpul liber, iar intervențiile repetate implică costuri logistice ridicate, din cauza deplasărilor frecvente cu autospecialele. Oficialul a reamintit și că numărul 112 „trebuie apelat doar în situații reale de urgență”.

    Cota de intervenție pentru urși, dublată în 2026

    Creșterea numărului de semnalări a fost unul dintre argumentele invocate în sprijinul unei cote naționale de intervenție preventivă la urșii bruni, adoptată de Camera Deputaților pe 22 aprilie 2026 și promulgată ulterior de președintele Nicușor Dan. Potrivit AGERPRES, cota aprobată pentru 2026 prevede 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 exemplare la nivel de intervenție, la nivel național, ce pot fi recoltate până la 31 decembrie 2026 de personalul tehnic angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, prin metodele „la pândă” și „la dibuit”; femelele cu pui sub doi ani sunt excluse din cotă. Măsura, relatată și de alte publicații precum Digi24, a fost prezentată de autorități ca una preventivă, menită să reducă atacurile asupra oamenilor și pagubele materiale, în timp ce asociații pentru protecția animalelor au criticat anterior creșterea cotelor de recoltare a speciei.

    Sistemul RO-ALERT a mai fost folosit recent și pentru alte tipuri de urgențe în România — inclusiv pentru semnalarea unei drone detectate la frontiera cu Republica Moldova, în șase județe —, fiind principalul canal prin care autoritățile avertizează rapid populația în situații care îi pot pune în pericol siguranța.

    Până la o eventuală nouă semnalare, autoritățile din Harghita recomandă locuitorilor și turiștilor din Borsec și din zonele vecine să rămână vigilenți și să respecte indicațiile transmise prin mesajele RO-ALERT.

    Articolul Patru urși, semnalați în Borsec: ISU Harghita a transmis RO-ALERT, al cincilea avertisment din weekend apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/patru-ursi-semnalati-in-borsec-isu-harghita-a-transmis-ro-alert-al-cincilea-avertisment-din-weekend/

  • Buget 2027: Ministerul Finanțelor a pornit discuțiile, premieră cu platforma digitală BugetNG

    Ministerul Finanțelor a pornit oficial pregătirile pentru bugetul de stat pe 2027, iar ministrul Alexandru Nazare a anunțat că toate ministerele au la dispoziție doar câteva zile pentru a introduce datele necesare în platforma digitală BugetNG — aplicația care, pentru prima dată în istoria recentă a României, va sta la baza construcției integrale a bugetului național.

    Declarațiile au fost făcute joi, 5 noiembrie 2026, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE, organizată de Clubul Fermierilor Români, potrivit Agerpres.

    Ministerele au termen până la mijlocul lunii noiembrie

    Potrivit lui Nazare, Guvernul a făcut deja o primă evaluare a stadiului în care se află ordonatorii principali de credite în introducerea datelor privind estimările de venituri și limitele bugetare. Situația este, însă, neuniformă: unele ministere nu s-au conectat încă la platformă, altele au încărcat doar parțial informațiile, iar câteva solicită modificarea datelor deja transmise.

    Ministrul a precizat că a evitat să ofere răspunsuri concrete despre cifrele bugetului pe 2027 atâta vreme cât informațiile din teritoriu nu sunt complete, pentru a nu face afirmații iresponsabile. Termenul-limită pentru finalizarea actualizărilor este săptămâna viitoare, după care Ministerul Finanțelor va începe lucrul efectiv pe proiectele fiecărui minister. Nazare estimează că, spre finalul lunii noiembrie, Guvernul va fi mult mai aproape de a prezenta proiectele esențiale ale bugetului pe 2027.

    Premieră: bugetul 2027, realizat integral în platforma digitală BugetNG

    Elementul de noutate al acestei ediții bugetare este chiar modul în care este construită: pentru prima dată, bugetul de stat va fi elaborat integral într-o aplicație electronică, numită BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

    Potrivit declarațiilor lui Nazare, citate de Profit.ro, proiectul platformei a început încă din 2021, fiind inclus în PNRR în timpul primului său mandat de ministru. Aplicația a fost finalizată pe 31 august 2026, iar la momentul anunțului, funcționarii autorizați din ministere și toți ordonatorii de credite primiseră deja acces și începuseră introducerea datelor.

    Ce aduce nou platforma

    Nazare a descris BugetNG drept „un buget în format digital, transparent”, care permite o analiză mai detaliată a modului în care sunt alocați banii publici. Platforma nu se limitează la etapa de elaborare a bugetului, ci va gestiona și operațiunile bugetare pe parcursul întregului an, oferind o imagine mai clară asupra cheltuielilor publice și o monitorizare mai bună a execuției.

    Ministrul a recunoscut, totuși, că introducerea datelor va fi „puțin mai complicată” pentru funcționari, întrucât fiecare program bugetar trebuie acompaniat de justificări și detalii suplimentare privind cheltuielile.

    Reorganizare administrativă și căutarea economiilor bugetare

    Pregătirea bugetului pe 2027 este strâns legată și de un proces mai amplu de reorganizare a instituțiilor publice. Luni, Ministerul Finanțelor a trimis tuturor ordonatorilor principali de credite o solicitare oficială prin care le cere informații despre fuziunile instituționale planificate, economiile estimate și strategia de prioritizare a investițiilor.

    Ministerul precizează că va centraliza aceste planuri, fără a le elabora el însuși, reorganizarea administrativă fiind considerată unul dintre proiectele-cheie pentru 2027, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, premierul a cerut, în ședința de Guvern din săptămâna precedentă, un raport privind starea finanțelor publice, pentru care Ministerul Finanțelor adună acum date de la toate ministerele printr-un tabel standardizat.

    Fără majorări de taxe și atenție la ratingul de țară

    Într-o declarație anterioară, făcută în septembrie, Nazare transmitea un mesaj similar privind filosofia fiscală pentru anul viitor: „Eu nu-mi doresc să creștem taxe”, spunea ministrul, potrivit Euronews România, adăugând însă că trebuie găsită o soluție de ajustare bugetară, fie prin cheltuieli, fie prin venituri, decizie care va fi luată împreună cu partidele din coaliție în etapa finală de elaborare a bugetului.

    Nazare a mai spus că un buget credibil pentru 2027 ar putea contribui la menținerea ratingului de țară al României și, în condițiile unei execuții disciplinate, la îmbunătățirea perspectivei de la negativă la stabilă. Discuțiile cu agențiile de rating sunt estimate pentru primul trimestru din 2027. Ministrul a exclus, de asemenea, o revenire la deficite de 8-9% din PIB, în contextul în care datoria publică a depășit deja 60%.

    Procesul de construcție a bugetului pe 2027 vine după o rectificare bugetară pe 2026 care a alocat fonduri suplimentare pentru sănătate și pensii — măsură despre care am scris în detaliu aici — și în paralel cu discuțiile privind salariul minim pentru anul viitor.

    Surse: Agerpres, Profit.ro, Euronews România.

    Articolul Buget 2027: Ministerul Finanțelor a pornit discuțiile, premieră cu platforma digitală BugetNG apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/buget-2027-ministerul-finantelor-a-pornit-discutiile-premiera-cu-platforma-digitala-bugetng/

  • România a stabilit un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți, la Poienarii Burchii, Prahova

    România a stabilit, sâmbătă, 7 noiembrie 2026, un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți au plantat simultan puieți la Poienarii Burchii, în județul Prahova, depășind recordul anterior, de 2.055 de persoane, stabilit în India, în iulie 2025.

    Recordul mondial la plantarea de copaci, pas cu pas

    Evenimentul, numit „Pădurea Prieteniei”, a fost organizat de asociația Act for Tomorrow și Kaufland România, cu sprijinul Ministerului Mediului și al Companiei Naționale de Silvicultură Romsilva, care a asigurat puieții necesari. Potrivit Agerpres, pregătirile au durat aproximativ șase luni, iar organizatorii au cumpărat 3.000 de cazmale din Danemarca și din alte țări, după ce stocul disponibil în România s-a dovedit insuficient pentru un eveniment de această amploare.

    La tentativa de record au luat parte peste 50 de companii partenere, alături de studenți, profesori și personal din cinci universități și trei licee silvice din țară. Pentru validarea recordului de către Guinness World Records, fiecare participant înscris a trebuit să planteze corect cel puțin un puiet în intervalul de timp stabilit de arbitri.

    Un record pregătit din timp

    Potrivit Romania Insider, peste 3.000 de persoane s-au înscris pentru tentativa de record în doar două săptămâni de la lansarea apelului public, organizatorii urmărind explicit depășirea recordului indian din 2025. În final, 2.512 dintre participanții prezenți la Poienarii Burchii au plantat simultan, numărul fiind înregistrat ca nou record mondial.

    Reacții oficiale: „Solidaritate pentru mediu”

    La eveniment au fost prezenți ministrul Mediului, Natalia Intotero, ministrul Apărării, Radu Oprea, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, alături de oficiali locali și județeni.

    „Este mai mult decât un eveniment, este solidaritate pentru mediu”, a declarat ministrul Mediului, Natalia Intotero, citată de Agerpres, adăugând că recordul arată că România poate fi unită pentru un mediu curat și sănătos.

    Andrei Coșuleanu, președintele asociației Act for Tomorrow, a subliniat necesitatea acțiunilor de reîmpădurire: „Avem nevoie mai mult ca oricând de păduri”, a spus el, cerând acțiuni naționale și europene pentru conservarea pădurilor existente și reîmpădurirea terenurilor degradate.

    Ce urmează: 35.000 de puieți și o pădure nouă pentru comunitate

    Organizatorii și-au propus ca, după tentativa de record, plantarea să continue până la atingerea obiectivului de 35.000 de puieți, suficienți pentru a crea o pădure nouă în zonă, destinată comunității locale. Scopul declarat al proiectului este reîmpădurirea și refacerea terenurilor degradate din Prahova, într-un context în care schimbările climatice își arată tot mai pregnant costurile în România, de la secete prelungite la fenomene meteo extreme.

    Recordul stabilit sâmbătă la Poienarii Burchii urmează să fie confirmat oficial de Guinness World Records, după verificarea completă a documentației depuse de organizatori.

    Articolul România a stabilit un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți, la Poienarii Burchii, Prahova apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-a-stabilit-un-nou-record-mondial-la-plantarea-de-copaci-2-512-participanti-la-poienarii-burchii-prahova/

  • Fraude online de Black Friday 2026: ce avertismente a emis DNSC

    Odată cu reducerile de Black Friday 2026, care au debutat pe 6 noiembrie la eMAG și la alți retaileri mari din România (reduceri la 1,8 milioane de produse), autoritățile avertizează asupra creșterii fraudelor online de Black Friday. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis un nou avertisment în cadrul campaniei de educație #SigurantaOnline, susținut și de Poliția Română și de Asociația Română a Băncilor (ARB).

    Ce metode de fraudă online de Black Friday folosesc atacatorii

    Potrivit DNSC, cele mai frecvente scenarii identificate în acest sezon sunt:

    • Magazine online false și reclame care imită branduri cunoscute — pagini care copiază logo-ul, culorile și imaginile unui magazin real, promovate agresiv pe rețelele sociale cu reduceri „spectaculoase”. Unele colectează datele cardului fără să livreze niciodată produsul.
    • Mesaje false de la curieri — SMS-uri, e-mailuri sau notificări prin aplicații care anunță un colet „blocat” din cauza unei adrese incomplete sau a unei taxe neplătite, cu un link către o pagină care cere date personale sau bancare.
    • Fraude cu rambursări — victima primește un mesaj că un produs nu mai este disponibil și că urmează o rambursare, fiind rugată să acceseze un link, să introducă datele cardului sau să aprobe o operațiune în aplicația bancară.
    • Fraude asistate de inteligența artificială — DNSC avertizează că instrumentele AI sunt folosite pentru a scrie mesaje convingătoare și a copia fidel site-urile magazinelor reale, astfel că greșelile de scriere nu mai sunt un semn sigur de fraudă.

    Semnale de alarmă la cumpărăturile online de Black Friday

    Potrivit recomandărilor oficiale, câteva semnale ar trebui să atragă atenția cumpărătorilor înainte de a introduce date personale sau bancare pe un site:

    • reduceri greu de justificat, mult peste prețul pieței;
    • un site care folosește numele unui magazin cunoscut, dar cu o adresă web diferită sau cu extensii neobișnuite (de exemplu .shop sau .store);
    • mesaje despre un colet „blocat” care cer plata urgentă a unei taxe;
    • notificări de rambursare care solicită date de card sau confirmarea unei tranzacții;
    • cereri de parole, PIN-uri sau coduri de autorizare primite prin SMS sau e-mail;
    • oferte promovate exclusiv prin reclame suspecte sau conturi necunoscute de social media;
    • presiunea de a plăti imediat, fără timp de verificare a comerciantului.

    DNSC precizează că simpla prezență a lacătului sau a „https://” în adresa site-ului nu garantează legitimitatea unui magazin, pentru că atacatorii pot obține și ei certificate digitale valide. Verificarea trebuie să includă numele exact al domeniului, datele firmei și politicile de livrare și retur.

    Recomandările DNSC, Poliției Române și ARB pentru plăți sigure

    Instituțiile recomandă câteva reguli simple pentru reducerea riscului de fraudă în perioada Black Friday:

    • scrieți direct în browser adresa cunoscută a magazinului sau folosiți aplicația oficială, în loc să accesați linkuri primite prin mesaje;
    • verificați statusul unei comenzi direct în aplicația comerciantului sau pe site-ul oficial al curierului, fără a da click pe linkul din mesaj;
    • o rambursare nu necesită niciodată aprobarea unui transfer bancar din contul dumneavoastră și nu trebuie confirmată cu un cod primit prin SMS;
    • verificați suma, beneficiarul și natura tranzacției înainte de a aproba o plată în aplicația bancară, fără a confirma automat notificările de autorizare;
    • nu divulgați niciodată parolele, PIN-ul sau codurile de confirmare, indiferent cât de credibilă pare solicitarea telefonică, prin SMS sau e-mail;
    • folosiți metode de plată cu protecție antifraudă și confirmare în doi pași și activați alertele pentru cont, pentru a observa rapid operațiunile suspecte;
    • comparați prețurile pe mai multe platforme înainte de a cumpăra, mai ales când reducerea pare neobișnuit de mare.

    Ce faci dacă ai introdus datele cardului pe un site suspect

    1. Contactați imediat banca, prin numărul oficial sau aplicația bancară, pentru blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor.
    2. Schimbați parolele care ar putea fi compromise, doar prin canalele oficiale.
    3. Păstrați dovezile: mesaje, adresa site-ului, capturi de ecran și confirmările de tranzacție.
    4. Sesizați Poliția Română pentru faptele care pot constitui infracțiuni.
    5. Raportați incidentul la DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.

    Autoritățile reamintesc faptul că niciun semnal, luat izolat, nu dovedește automat o fraudă, dar justifică o verificare suplimentară înainte de a introduce date personale sau bancare. Într-un sezon de reduceri în care volumul de tranzacții online crește considerabil, cumpărătorii sunt sfătuiți să păstreze același nivel de prudență pe tot parcursul perioadei de Black Friday, nu doar în prima zi de reduceri.

    Surse: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) prin campania #SigurantaOnline, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB).

    Articolul Fraude online de Black Friday 2026: ce avertismente a emis DNSC apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/fraude-online-de-black-friday-2026-ce-avertismente-a-emis-dnsc/

  • Val de alerte false cu bombă la Otopeni: SRI confirmă că nu au fost găsite explozibili, zborurile au operat în siguranță

    Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost vizat, în zilele de 5 și 6 noiembrie 2026, de un val de alerte cu bombă care a afectat mai multe aeronave sosite la București, în contextul unei serii mai ample de amenințări false care au perturbat zboruri în întreaga Europă. Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis că niciuna dintre amenințări nu s-a confirmat și că nu a fost descoperit niciun dispozitiv exploziv.

    Ce s-a întâmplat la Otopeni în ultimele zile

    Potrivit informațiilor confirmate de SRI, joi, 5 noiembrie 2026, mai multe aeronave aterizate pe Aeroportul Henri Coandă au fost vizate de amenințări cu bombă, situație care a dus la activarea unei celule de criză la nivelul aeroportului. A doua zi, vineri, 6 noiembrie, un zbor TAROM care venea de la Praga a fost, la rândul său, ținta unei alerte similare.

    În toate cazurile, autoritățile au aplicat procedurile standard de verificare: inspecția aeronavelor, debarcarea pasagerilor și recontrolul bagajelor. SRI a precizat că aceste măsuri sunt pur preventive și nu înseamnă, în sine, confirmarea unei amenințări reale.

    Zborul TAROM dinspre Praga, verificat preventiv

    Aeronava TAROM sosită din Praga a fost supusă unui control suplimentar imediat după aterizare, ca urmare a unei sesizări privind o posibilă amenințare. Verificările efectuate de echipele specializate nu au identificat niciun dispozitiv exploziv, iar pasagerii și echipajul nu au fost afectați dincolo de întârzierile generate de procedurile de siguranță.

    Reacția SRI: amenințările nu s-au confirmat

    Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat că Brigada Antiteroristă a instituției a verificat fiecare sesizare primită, iar concluzia a fost aceeași de fiecare dată: amenințările nu s-au confirmat și nu au fost descoperite dispozitive explozive. Oficialul a mai spus că fiecare alertă este tratată cu maximă seriozitate, indiferent de probabilitatea ca aceasta să fie reală, și că zborurile de pe aeroportul bucureștean au operat în siguranță în toate aceste zile.

    SRI a mai transmis că pasagerii ar trebui să rămână calmi, să urmeze instrucțiunile personalului aeroportuar și ale companiilor aeriene și să se informeze exclusiv din surse oficiale, avertizând că verificările suplimentare pot genera întârzieri ale zborurilor.

    Context european: un val mai larg de alerte false

    Alertele de la Otopeni fac parte dintr-un fenomen regional: în ultimele zile, zeci de curse aeriene din mai multe țări europene au fost vizate de amenințări similare, unele aeronave fiind nevoite să efectueze aterizări neprogramate. Autoritățile române au precizat că investigațiile privind originea amenințărilor se desfășoară coordonat, în colaborare cu instituții din alte state afectate de fenomen.

    Ancheta continuă: ce se știe despre autori

    Identitatea persoanelor care au transmis alertele false, precum și eventualele legături dintre diferitele incidente semnalate în Europa, fac obiectul unei anchete încă în desfășurare. SRI a subliniat că orice speculații apărute în spațiul public cu privire la originea amenințărilor nu reprezintă probe și nu trebuie tratate ca atare până la finalizarea verificărilor oficiale.

    Ce trebuie să știe pasagerii

    Pentru călătorii care tranzitează Aeroportul Henri Coandă, SRI și operatorii aeroportuari recomandă:

    • verificarea statusului zborului direct pe site-ul companiei aeriene sau al aeroportului, nu din surse neoficiale;
    • prezentarea cu suficient timp înainte de îmbarcare, având în vedere posibilele controale suplimentare;
    • păstrarea calmului și respectarea instrucțiunilor personalului de securitate în cazul unei eventuale evacuări sau verificări.

    Nu este singurul incident de securitate aeriană care a pus în alertă autoritățile române în ultima perioadă. La începutul lunii noiembrie, o dronă detectată dinspre Republica Moldova a dus la ridicarea în aer a unor aeronave F-16 și a unui elicopter militar, într-un alt episod care a implicat mai multe județe din România — detalii în articolul despre alerta RO-ALERT din șase județe.

    Articol realizat pe baza informațiilor confirmate de Serviciul Român de Informații și relatate de HotNews.ro și Wall-Street.ro.

    Articolul Val de alerte false cu bombă la Otopeni: SRI confirmă că nu au fost găsite explozibili, zborurile au operat în siguranță apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/val-de-alerte-false-cu-bomba-la-otopeni-sri-confirma-ca-nu-au-fost-gasite-explozibili-zborurile-au-operat-in-siguranta/

  • Prețuri carburanți 7 noiembrie 2026: benzina scade sub 9,90 lei/litru, motorina rămâne la 10,89 lei

    Prețurile carburanți au continuat să scadă ușor în acest weekend: pe 7 noiembrie 2026, media națională pentru benzina standard a ajuns sub 9,90 lei/litru, cu 15 bani mai puțin față de săptămâna trecută, în timp ce motorina s-a stabilizat la 10,89 lei/litru, arată datele centralizate din rețeaua națională de peste 1.370 de benzinării.

    Cât costă benzina și motorina în weekend

    Potrivit platformei de monitorizare PretCarburant.ro, media națională pe 7 noiembrie 2026 este de 9,90 lei/litru pentru benzina 95 (interval 9,77–9,97 lei) și 10,89 lei/litru pentru motorină (interval 10,75–10,97 lei), cu GPL-ul la o medie de 4,73 lei/litru. Față de săptămâna precedentă, benzina s-a ieftinit cu aproximativ 1,5%, de la 10,05 la 9,90 lei/litru, în timp ce prețul motorinei a rămas practic neschimbat.

    Date similare, bazate pe informațiile Peco Online, sunt raportate și de Capital.ro și Adevărul: cel mai mic preț la benzină din țară, 9,69–9,77 lei/litru, a fost înregistrat la stații din Albești (Mureș) și Târgoviște, iar cea mai ieftină motorină, 10,65–10,75 lei/litru, s-a găsit în Albești și la o benzinărie din Eforie Nord. Pentru un plin de 50 de litri, diferența dintre a alimenta cu benzină sau cu motorină la prețurile minime este de aproximativ 48 de lei, motorina rămânând în continuare carburantul mai scump per litru.

    Cele mai mici prețuri, în marile orașe

    În marile orașe, prețurile minime raportate pentru 7 noiembrie 2026 sunt apropiate de media națională, cu diferențe mici de la un oraș la altul:

    • București: 9,87 lei/litru benzină, 10,86 lei/litru motorină, 4,64 lei/litru GPL
    • Cluj-Napoca: 9,87 lei/litru benzină, 10,85 lei/litru motorină, 4,69 lei/litru GPL
    • Timișoara: 9,85 lei/litru benzină, 10,83 lei/litru motorină, 4,71 lei/litru GPL
    • Iași: 9,87 lei/litru benzină, 10,86 lei/litru motorină, 4,71 lei/litru GPL
    • Constanța: 9,87 lei/litru benzină, 10,86 lei/litru motorină, 4,69 lei/litru GPL

    Timișoara a avut sâmbătă cele mai mici prețuri minime la benzină și motorină dintre marile orașe, în timp ce Bucureștiul a oferit cel mai ieftin GPL. Sursele precizează însă că prețurile afișate la pompă pot varia pe parcursul zilei și de la o benzinărie la alta, în funcție de operator și de politica proprie de preț.

    Acciza la motorină, redusă cu 25% și în perioada următoare

    Evoluția prețurilor rămâne strâns legată de decizia Ministerului Finanțelor de a menține, prin reexaminare periodică potrivit Legii nr. 162/2026, reducerea de 25% a accizei la motorina standard. Potrivit celor mai recente informații, autoritățile au confirmat continuarea acestei reduceri și pentru următoarea perioadă de aplicare, decizie motivată de evoluția cotațiilor internaționale și de intenția de a limita impactul scumpirilor asupra populației și economiei.

    Măsura vine după un an în care prețul motorinei a urcat constant la pompă, inclusiv peste pragul de 10,8 lei/litru în luna septembrie, iar reducerea accizei a fost prelungită succesiv, la fiecare reevaluare, pentru a amortiza din scumpiri.

    Ce urmează pentru prețurile carburanților

    Pe termen scurt, analiștii citați de presa economică arată că evoluția prețurilor la pompă va continua să depindă de cotațiile internaționale ale petrolului, de cursul de schimb leu–dolar și de deciziile periodice privind acciza la motorină. Pentru șoferii care alimentează în weekend, diferențele de câțiva bani pe litru între orașe și rețele de benzinării rămân principalul factor pe care îl pot controla la nivel individual, prin compararea prețurilor înainte de a alimenta.

    Surse: PretCarburant.ro, Capital.ro și Adevărul, pe baza datelor Peco Online.

    Articolul Prețuri carburanți 7 noiembrie 2026: benzina scade sub 9,90 lei/litru, motorina rămâne la 10,89 lei apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/preturi-carburanti-7-noiembrie-2026-benzina-scade-sub-990-lei-litru-motorina-ramane-la-1089-lei/

  • Moșii de Toamnă 2026: tradiții de Sâmbăta Morților, pe 7 noiembrie

    Sâmbătă, 7 noiembrie 2026, credincioșii ortodocși din România marchează Moșii de Toamnă, una dintre zilele de pomenire a celor adormiți din calendarul bisericesc. Este o sărbătoare cu rădăcini vechi, legată de rugăciune, milostenie și pomană, și vine la doar o săptămână după Ziua Morților de la 1 noiembrie, cu care este frecvent confundată.

    Ce sunt Moșii de Toamnă și pe ce dată cad în 2026

    În calendarul ortodox, ziua este cunoscută drept „Sâmbăta celor adormiți – Moșii de Toamnă” și cade, în 2026, pe 7 noiembrie. Potrivit alba24.ro, este una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților din tradiția creștin-ortodoxă, alături de alte sâmbete de pomenire de peste an.

    În această zi se oficiază slujbe de pomenire și parastase în biserici, iar credincioșii aduc pomelnice cu numele celor adormiți din familie, pentru a fi citite la altar.

    Diferența dintre Moșii de Toamnă și Ziua Morților de la 1 noiembrie

    Cele două sărbători sunt adesea confundate, dar au origini diferite. Ziua Morților, cunoscută și ca Luminația, ține de tradiția populară specifică Transilvaniei și Banatului, cu rânduieli proprii, și se leagă de 1 noiembrie – zi care, în calendarul romano-catolic, este Sărbătoarea Tuturor Sfinților, urmată pe 2 noiembrie de Pomenirea tuturor credincioșilor răposați.

    Moșii de Toamnă, în schimb, aparțin calendarului ortodox și nu trebuie confundați cu Luminația, explică alba24.ro. Practic, în același interval de câteva zile se suprapun două tradiții de pomenire distincte, cu obiceiuri diferite de la o regiune la alta.

    Ce se dă de pomană și cât costă în 2026

    Nu există o listă obligatorie a alimentelor pentru pomană – conținutul depinde de tradiția fiecărei familii și de obiceiurile locale. Cel mai frecvent, pe lista de pomană de Moșii de Toamnă se găsesc coliva (grâu fiert cu miere și nuci), doi colaci – simbol, în tradiția populară, al vieții și al morții împreună –, vin roșu sfințit la biserică, fructe de sezon precum mere, pere, struguri și nuci, dulciuri sau prăjituri de casă și, în unele familii, mâncare gătită precum sarmale sau friptură.

    Potrivit bugetul.ro, o pomană standard pentru o singură persoană pomenită costă, în 2026, între 200 și 400 de lei, suma putând ajunge la 600–800 de lei atunci când se oferă și mâncare gătită sau când familia face pomană pentru mai mulți morți deodată. Sursa citată arată că grâul pentru coliva s-a scumpit cu aproximativ 20% față de anul trecut, iar mierea, vinul și lumânările costă, la rândul lor, mai mult.

    Cum se pot reduce costurile pomenii

    Printre sfaturile pentru reducerea costurilor, bugetul.ro menționează prepararea colivei acasă, în locul cumpărării ei deja făcută, achiziționarea colacilor de la brutăriile de cartier și înlocuirea vinului cu must. Sursa insistă, însă, că în tradiția ortodoxă intenția și rugăciunea contează mai mult decât cantitatea sau valoarea alimentelor oferite de pomană.

    Obiceiuri și superstiții de Moșii de Toamnă

    În popor circulă și câteva superstiții legate de această zi. Se spune că cei morți ar vizita casele în noaptea dinspre vineri spre sâmbătă, motiv pentru care unele familii lasă o lumină aprinsă și o masă pregătită. Tot în tradiția populară, femeile ar trebui să evite spălatul hainelor în această zi, iar sărirea peste pomană este considerată, în unele zone, un semn de ghinion pentru anul care vine. Lumânările aprinse la morminte se pun, de regulă, în numere impare, iar ziua este asociată cu evitarea certurilor în familie.

    Dincolo de superstiții, biserica recomandă vizitarea mormintelor pentru curățenie și aprinderea candelelor, dar subliniază că esențiale rămân rugăciunea pentru cei adormiți și milostenia făcută în memoria lor.

    Tradițiile de pomenire a morților se păstrează an de an în satele și orașele din toată țara, alături de multe alte obiceiuri românești transmise din generație în generație – despre care am scris și într-un articol anterior.

    Articolul Moșii de Toamnă 2026: tradiții de Sâmbăta Morților, pe 7 noiembrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/mosii-de-toamna-2026-traditii-de-sambata-mortilor-pe-7-noiembrie/

  • Cod galben de vânt în șase județe din România: rafale de până la 60 km/h, valabil vineri

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis cod galben de vânt pentru șase județe din nord-estul României, în vigoare vineri, 6 noiembrie 2026, între orele 10:00 și 18:00. Avertizarea anunță intensificări temporare ale vântului, cu rafale ce pot ajunge la 60 km/h.

    Ce județe sunt sub avertizare cod galben de vânt

    Potrivit prognozei ANM, citată de Antena 3 și Mediafax, codul galben de vânt se aplică astfel:

    • Integral, pe tot teritoriul: județele Botoșani, Iași și Vaslui;
    • Doar în zonele joase: județele Suceava, Neamț și Bacău.

    Avertizarea este valabilă exclusiv pentru ziua de vineri, 6 noiembrie 2026, între orele 10:00 și 18:00, după care ANM nu mai anunță, pentru acest interval, alte fenomene meteo severe în zonă.

    Ce rafale de vânt a prognozat ANM

    Meteorologii estimează intensificări temporare ale vântului de 50-60 km/h, cu rafale de până la 60 km/h în mai multe zone din nord-estul țării, potrivit Realitatea.NET. Codul galben semnalează fenomene meteorologice care pot afecta temporar desfășurarea normală a activităților, fără a atinge însă intensitatea unui cod portocaliu sau roșu.

    Recomandări pentru șoferi și pietoni

    Pe fondul rafalelor anunțate, autoritățile și presa de specialitate recomandă:

    • atenție crescută la volan, mai ales pe drumurile deschise, unde vântul lateral poate afecta stabilitatea autovehiculului;
    • evitarea parcării sub arbori, panouri publicitare sau alte structuri pe care vântul le-ar putea dizloca;
    • prudență pentru pietoni în zonele cu șantiere, schele sau mobilier urban nefixat corespunzător.

    Al doilea avertisment de vânt într-o săptămână marcată de fenomene meteo severe

    Codul galben de vânt de vineri vine după o săptămână în care ANM a emis mai multe avertizări pentru România, de la cod galben de vreme rea cu ploi și ninsori la munte, până la cod roșu de inundații în Constanța. Pentru context, citiți și articolul despre codul galben de vreme rea anunțat la finalul lunii octombrie, care a afectat o bună parte din țară.

    ANM actualizează avertizările meteo pe măsură ce evoluează situația atmosferică, astfel că locuitorii din județele vizate sunt sfătuiți să urmărească informările oficiale pe tot parcursul zilei de vineri.

    Articolul Cod galben de vânt în șase județe din România: rafale de până la 60 km/h, valabil vineri apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-galben-de-vant-in-sase-judete-din-romania-rafale-de-pana-la-60-km-h-valabil-vineri/

  • Rectificare bugetară 2026: Guvernul alocă fonduri suplimentare pentru sănătate și pensii

    Guvernul României a aprobat, în ședința de vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară din 2026, prin care direcționează fonduri suplimentare către sănătate, pensii, administrațiile locale și proiectele finanțate din PNRR. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că măsura nu presupune cheltuieli adiționale, ci o redistribuire a banilor deja prevăzuți în buget, și că ținta de deficit rămâne neschimbată.

    Ce prevede rectificarea bugetară aprobată de Guvern

    Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și confirmate de surse din presa economică, rectificarea are la bază un produs intern brut (PIB) actualizat la 2.086,3 miliarde de lei. Veniturile bugetare au fost revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au fost reduse cu 1,2 miliarde de lei.

    „Am luat în calcul un PIB de 2.086 de miliarde de lei. Nu am crescut cheltuielile, ci le-am scăzut”, a declarat Alexandru Nazare, citat de Ziarul Financiar, care a numit rectificarea „un pas absolut vital pentru parcursul României în acest an”.

    Despre 4 din cele 5 miliarde de lei blocate la începutul anului au fost realocate pentru a face loc cheltuielilor considerate prioritare.

    Sănătatea, principalul domeniu care primește fonduri în această rectificare

    Sănătatea este, conform ministrului Nazare, principalul beneficiar al rectificării. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) primește 3,22 miliarde de lei suplimentar, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele anterior blocate. Ministerul Sănătății primește, la rândul său, 774 de milioane de lei pentru programele de ambulanță, urgență, SMURD și spitale.

    Pensii și administrații locale

    Bugetul asigurărilor sociale de stat crește cu 3,47 miliarde de lei, iar Ministerul Muncii primește circa 3,3 miliarde de lei pentru plata pensiilor. Administrațiile locale primesc peste 2,8 miliarde de lei, din care 2 miliarde de lei sunt destinate acoperirii arieratelor pe care primăriile și instituțiile din subordine, inclusiv spitale, le au către furnizori.

    Agricultură, educație și investiții

    Agricultura primește 1,47 miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare europeană, iar bugetul de investiții crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei. Universitățile și continuitatea serviciilor educaționale primesc, suplimentar, 145 de milioane de lei. Potrivit Digi24, Guvernul a aprobat și împrumuturi de până la 300 de milioane de lei, din venituri din privatizare, pentru a preveni eventuale lipsuri la agentul termic pe perioada iernii, cererile putând fi depuse până la 31 decembrie 2026.

    Deficitul bugetar rămâne la 6,2% din PIB

    Ținta de deficit pe casă este menținută la 6,2% din PIB, iar deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, pe fondul actualizării PIB-ului. Potrivit cifrelor citate de ambele surse, deficitul bugetar după primele nouă luni ale anului a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului 2025.

    Nazare a vorbit despre un „echilibru foarte fragil” al bugetului și a atras atenția că menținerea țintei de deficit este esențială pentru evaluările agențiilor de rating: „Cartonașele galbene s-au dat”, a spus ministrul, avertizând că o abatere de la țintă ar putea aduce, fără preaviz, un „cartonaș roșu” din partea agențiilor de evaluare financiară.

    Ce urmează: a doua rectificare și evaluările de rating

    Ministerul Finanțelor estimează că România mai are de atras 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni pentru a-și finanța nevoile bugetare. O a doua rectificare bugetară este deja anunțată pentru final de an, chiar dacă sursele oficiale citate de presă au dat termene ușor diferite: documentul pregătitor al Ministerului Finanțelor menționează jumătatea lunii noiembrie, ministrul Nazare a vorbit despre 30 noiembrie, iar premierul Luca Niculescu a spus că rectificarea va veni „până la finalul anului”.

    Ministerele au cerut inițial fonduri suplimentare de aproximativ 60 de miliarde de lei, sumă pe care Nazare a calificat-o drept „un pic exagerată”. Agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au programate evaluări ale României în ianuarie, februarie și, respectiv, martie 2027, iar ministrul Finanțelor speră ca perspectiva țării să poată trece de la negativă la stabilă, în funcție de execuția bugetară din 2027.

    Context mai larg despre presiunile asupra bugetului public poate fi găsit și în articolul despre salariul minim pe 2027, pe care Guvernul îl ține la 4.325 de lei, în contextul negocierilor cu sindicatele.

    Articolul Rectificare bugetară 2026: Guvernul alocă fonduri suplimentare pentru sănătate și pensii apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/rectificare-bugetara-2026-guvernul-aloca-fonduri-suplimentare-pentru-sanatate-si-pensii/