Categorie: Din familia Tele7ABC

Știri preluate de pe tele7abc.ro

  • Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future – dialog strategic despre viitorul României

    Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future – dialog strategic despre viitorul României

    Cinci evenimente desfășurate și alte 15 conferințe programate până pe 7 decembrie

    Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future, platformă de dialog dedicată principalelor provocări și oportunități de dezvoltare ale României, continuă seria conferințelor tematice care reunesc reprezentanți ai instituțiilor statului, ai mediului diplomatic, academic, economic și ai societății civile.

    Organizat de Grupul de Presă MediaUno, Asociația MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de Statistică, summitul propune o abordare integrată a marilor teme care vor influența viitorul României, de la securitate și diplomație până la dezvoltare economică, sănătate, educație, cercetare, energie și transformare digitală.

    După deschiderea oficială din 2 noiembrie și conferințele dedicate diplomației, leadershipului feminin, securității euroatlantice și egalității de șanse, summitul continuă, în perioada 12 noiembrie – 7 decembrie 2026, cu alte 15 evenimente organizate în parteneriat cu instituții publice, universități și organizații de prestigiu.

    Deschiderea oficială a Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future, la Palatul Parlamentului

     Deschiderea oficială a summitului a avut loc pe 2 noiembrie 2026, în Sala „Nicolae Iorga” a Palatului Parlamentului, cu sprijinul Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

    Evenimentul a reunit reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului, ai corpului diplomatic acreditat la București, ai structurilor de apărare și securitate, precum și conducători ai unor importante instituții academice, medicale și de cercetare.

    Deschiderea summitului a fost moderată de Cristi Șelaru, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Academiei Române.

    Mesajele inaugurale au fost susținute de László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, și Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

    Programul a inclus și un mesaj video al prim-ministrului României, Luca Alexandru Niculescu.

    Printre invitații reuniunii s-au numărat Hajdu Gábor, președintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, Sándor Bende, președintele Comisiei pentru industrii și servicii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie, István-Loránt Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Petrică-Lucian Rusu, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, senatorii Nicoleta Pauliuc și Carmen Orban.

    Dimensiunea europeană a evenimentului a fost reprezentată prin participarea vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu, prin mesaj video, precum și a europarlamentarului Iuliu Winkler.

    La reuniune au fost invitați și ambasadorul Luminița-Teodora Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Anna Hällerman, ambasadoarea Regatului Suediei în România, și Meidyatama Suryodiningrat, ambasadorul Indoneziei în România și Republica Moldova.

    Un loc important în program l-au ocupat reprezentanții structurilor de apărare, ordine publică și securitate națională, printre care generalul ing. Ionel-Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, generalul (r) Daniel Petrescu, fost șef al Statului Major al Apărării, precum și reprezentanți ai Forțelor Terestre, Aeriene și Navale Române.

    Mediul universitar și de cercetare a fost reprezentat de prof. dr. ing. Adrian Curaj, director general al UEFISCDI si chestorul de poliție conf. univ. dr. Cătălin Andruș, rectorul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

    Deschiderea oficială a pus în evidență amploarea domeniilor abordate în cadrul summitului și importanța dialogului dintre decidenți, specialiști și reprezentanți ai instituțiilor care contribuie la dezvoltarea și modernizarea României.

    Diplomația într-o lume în schimbare: cooperarea internațională și rolul României

     Pe 3 noiembrie, Institutul Diplomatic Român a găzduit conferința „Diplomația într-o lume în schimbare”, dedicată transformărilor geopolitice, cooperării regionale și noilor instrumente ale diplomației contemporane.

    Evenimentul a reunit reprezentanți ai Parlamentului României, diplomați, ambasadori și specialiști în relații internaționale, într-un dialog despre adaptarea diplomației la provocările unei lumi marcate de instabilitate, competiție economică și transformări tehnologice.

    Deschiderea conferinței i-a revenit prof. univ. dr. Gheorghe-Vlad Nistor, director general al Institutului Diplomatic Român, iar dezbaterile au fost moderate de Gabriel Micu, ministru plenipotențiar.

    Printre participanți s-au numărat Petrică-Lucian Rusu, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului României, ambasadorul Lazăr Comănescu, secretar general al Organizației Cooperării Economice a Mării Negre, Radko Vlaykov, ambasadorul Republicii Bulgaria în România, Cosmin Dumitrescu, consulul general al României la Torino, și prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun.

    Un al doilea panel a reunit ambasadorii Croației, Indoneziei, Finlandei și Indiei, alături de Marina Coandă Bundac, director al Camerei de Comerț Bilaterale România–Portugalia.

    Discuțiile au vizat diplomația multilaterală și bilaterală, cooperarea economică, diplomația culturală și medicală, precum și importanța relațiilor interumane în consolidarea parteneriatelor internaționale.

    În intervenția sa, senatorul Petrică-Lucian Rusu a evidențiat rolul diplomației parlamentare în promovarea intereselor României și necesitatea unei colaborări eficiente între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene.

    „Pentru ca vocea României să conteze cu adevărat dincolo de granițe, la Bruxelles și în dialogul cu partenerii noștri, nu este suficient să fim prezenți la masă, trebuie să fim activi și extrem de bine pregătiți”, a subliniat acesta.

    Totodată, a evidențiat importanța susținerii parcursului european al Republicii Moldova și al statelor din Balcanii de Vest, precum și necesitatea consolidării rezilienței economice și instituționale a României.

    Women – Reporting for Duty: femeile care își asumă responsabilitatea în prima linie

    Pe 4 noiembrie, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București a găzduit conferința „Women – Reporting for Duty”, dedicată leadershipului feminin în serviciul public, apărare, ordine publică și securitate națională.

    Evenimentul a adus în atenție contribuția femeilor care ocupă funcții de comandă, coordonare și decizie în instituții esențiale pentru siguranța cetățenilor și funcționarea statului.

    Conferința a fost moderată de chestorul de poliție Georgiana Ramona Dabija, director în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar mesajul de deschidere a fost susținut de conf. univ. dr. Ionuț Barbu, prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

    La dezbateri au fost invitate reprezentante ale Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Interne, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Jandarmeriei Române, Statului Major al Apărării și ale Forțelor Terestre, Aeriene și Navale Române.

    Printre vorbitoare s-au numărat Raluca-Roxana Butnaru, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Lucia Petrescu, director al Direcției Reintegrare Socială din Administrația Penitenciarelor, dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, colonel dr. Corina Grosu, director medical INMAS, și colonel Mariana Pop, reprezentantă a Serviciului de Telecomunicații Speciale.

    Tematica evenimentului a inclus accesul femeilor la funcții de conducere, egalitatea de șanse, depășirea stereotipurilor profesionale, participarea la misiuni naționale și internaționale, gestionarea situațiilor de criză și importanța mentoratului pentru formarea noilor generații de lideri.

    Conferința a evidențiat o dimensiune fundamentală a securității contemporane: contribuția competenței, responsabilității și experienței profesionale a femeilor la consolidarea rezilienței instituționale și sociale.

    Securitatea euroatlantică: România în noua arhitectură strategică

    Pe 5 noiembrie, la sediul Statului Major al Forțelor Terestre Române, s-a desfășurat conferința „Noua arhitectură de securitate: coeziune euroatlantică, autonomie strategică și reziliență colectivă”.

    Evenimentul a abordat provocările de securitate generate de transformările geopolitice, evoluția amenințărilor hibride și necesitatea consolidării capacităților de apărare ale României și ale aliaților săi.

    Mesajul de deschidere a fost susținut de generalul de brigadă Virgil Nicu Florescu, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Terestre, iar dezbaterile au fost moderate de colonelul (r) prof. univ. dr. Ștefan-Eugen Prună.

    Conferința a reunit reprezentanți ai Parlamentului, ai structurilor militare, ai instituțiilor de securitate, ai mediului academic și ai cercetării.

    Printre invitați s-au numărat senatorul Nicoleta Pauliuc, generalul de flotilă aeriană Ciprian Marin, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, comandorul Marian Ioan, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Navale, generalul (r) Daniel Petrescu, fost șef al Statului Major al Apărării, general-locotenentul (r) Cristian Bizadea, fost director adjunct al Serviciului Român de Informații, și generalul de brigadă Cristian Dogaru, consilier al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, Valentin Silivestru, director stiintific INCD Turbomotoare COMOTI, Sorin Topor, ICI Bucuresti.

    Pe agenda dezbaterilor s-au aflat consolidarea Flancului Estic al NATO, securitatea regiunii Mării Negre, cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, modernizarea Forțelor Armate Române, dezvoltarea industriei de apărare, securitatea infrastructurilor critice și protejarea societății împotriva amenințărilor hibride și a dezinformării.

    Un loc important l-au ocupat securitatea cibernetică, inteligența artificială, tehnologiile cu dublă utilizare și necesitatea dezvoltării unei capacități naționale de răspuns la crize.

    Oportunități egale: incluziune, reprezentare și acces în societatea viitorului

    Pe 10 noiembrie, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București a găzduit conferința „Oportunități egale”, desfășurată sub genericul „Regândirea egalității: incluziune, reprezentare și acces în societatea viitorului”.

    Evenimentul a fost dedicat uneia dintre provocările fundamentale ale societății contemporane: asigurarea egalității de șanse și construirea unui cadru social și instituțional în care accesul la educație, ocupare, dezvoltare profesională și participare publică să nu fie limitat de discriminare, stereotipuri sau inegalități structurale.

    Cuvântul de deschidere a fost susținut de colonelul conf. univ. dr. Stelian-Sorin Căpățînă, prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, iar conferința a fost moderată de colonel Mariana Pop, șefa Departamentului Resurse Umane din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale.

    Printre invitați s-au numărat Cristina Enache, șef serviciu Formare Profesională în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, prof. univ. dr. Ramona Mihăilă, consilier superior în cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Eliodor Tanislav, consul general în cadrul Direcției Consulare a Ministerului Afacerilor Externe, și Sorin Stănică, expert în prevenirea criminalității.

    Agenda conferinței a cuprins teme precum egalitatea de gen, participarea femeilor la viața economică și publică, reprezentarea echitabilă în funcțiile de conducere, incluziunea persoanelor cu dizabilități, combaterea discriminării și protejarea comunităților vulnerabile.

    O atenție deosebită a fost acordată accesului egal la educație, sănătate, servicii publice și piața muncii, precum și prevenirii violenței, hărțuirii și abuzului.

    Dezbaterile au inclus și provocările generate de transformarea digitală, în special riscul reproducerii discriminării și inegalităților prin utilizarea inteligenței artificiale, dar și importanța accesului echitabil la tehnologie și competențe digitale.

    Prin tematica sa, conferința a adus în prim-plan necesitatea transformării principiului egalității de șanse dintr-un obiectiv legislativ într-o realitate socială, economică și instituțională.

    Summitul continuă: 15 conferințe dedicate marilor provocări ale României

    În perioada 12 noiembrie – 7 decembrie 2026, Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future continuă cu un program amplu de conferințe, organizate în parteneriat cu instituții publice, universități, centre de cercetare și organizații relevante pentru domeniile abordate.

    Calendarul următoarelor evenimente cuprinde:

    • 12 noiembrie – Securitate socială și a cetățeanului: „Regândirea contractului social: securitatea cetățeanului, încrederea în instituții și reziliența comunităților”, la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
    • 13 noiembrie – Finanțe și bănci: „România financiară 2027: viziune, inovare, acțiune”, la Banca Națională a României.
    • 16 noiembrie – Fertilizare in vitro: „Viitorul reproducerii umane: știință, etică și noi frontiere în medicina fertilității”, la UMF „Carol Davila”.
    • 17 noiembrie – Agricultură: „Cultivarea rezilienței: suveranitate alimentară, inovare agricolă și viitorul economiilor rurale”, la USAMV București.
    • 18 noiembrie – Sănătate: „Regândirea sistemului de sănătate: reziliența sistemului, inovare medicală și acces echitabil”, la UMF „Carol Davila”.
    • 19 noiembrie – Cardiologie: „Redefinirea îngrijirii cardiovasculare: de la medicina predictivă la inovarea terapeutică”, la Camera Deputaților.
    • 20 noiembrie – Demografie: „Ecuația demografică: dinamica populației, capitalul uman și viitorul națiunilor”, la Universitatea Româno-Americană.
    • 23 noiembrie – Energie pentru dezvoltare durabilă: „Alimentarea cu energie a noii ere: suveranitate energetică, tranziție tehnologică și reziliență strategică”, la Palatul Victoria.
    • 24 noiembrie – Forțele Armate Române: „Apărarea în era incertitudinii: transformare militară, descurajare și pregătire strategică”, la Statul Major al Forțelor Terestre Române.
    • 25 noiembrie – Cercetare și inovare: „Frontierele cunoașterii: cercetare, inovare disruptivă și economia viitorului”, la UEFISCDI.
    • 26 noiembrie – Educație: „Arhitectura cunoașterii: educație, potențial uman și competențele viitorului”, la Universitatea Româno-Americană.
    • 27 noiembrie – Boli rare: „Dincolo de raritate: medicină de precizie, inovare terapeutică și echitate în îngrijirea pacienților”, la INBI „Matei Balș”.
    • 2 decembrie – Stare de bine: „Dimensiunea umană a progresului: stare de bine, reziliență psihică și calitatea vieții”, la Azay București.
    • 3 decembrie – Digitalizare și securitate cibernetică: „Viitorul digital: inovare, securitate cibernetică și reziliență într-o lume conectată”, la ICI București.
    • 4 decembrie – Statul de drept: „Fundamentele rezilienței democratice: statul de drept, integritate instituțională și încredere publică”, la Universitatea Româno-Americană.

     O platformă de dialog pentru viitorul României

    Prin diversitatea temelor și participarea unor reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului diplomatic, economic, academic și ai societății civile, Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future își propune să contribuie la identificarea unor direcții strategice de dezvoltare și la consolidarea dialogului dintre principalii actori implicați în modernizarea României.

    De la securitatea națională și diplomație până la sănătate, educație, cercetare și transformare digitală, conferințele summitului pornesc de la o premisă comună: provocările viitorului nu pot fi abordate izolat, ci necesită cooperare instituțională, viziune strategică și capacitatea de a transforma expertiza în soluții concrete.

    Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future continuă astfel să aducă la aceeași masă decidenți, experți și reprezentanți ai principalelor domenii de activitate, pentru a construi un dialog despre România de mâine și despre rolul său într-o lume aflată în continuă schimbare.

    Summitul beneficiază de sprijinul instituțional al: Camerei Deputaților- prin Comisia pentru Industrii și Servicii, Comisia pentru Politică Externă și Comisia pentru Sănătate și Familie, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Băncii Naționale a României, Institutului Diplomatic Român, Statului Major al Forțelor Terestre Române, Statului Major al Forțelor Navale Române, Statului Major al Forțelor Aeriene Române, Jandarmeriei Române, Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane- ANITP, Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Dealu Spirii” București-Ilfov, UEFISCDI, ICI București, Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate- ANMCS, Colegiului Medicilor din România, Societății Române de Hipertensiune, Camerei de Comerț și Industrie România- Israel, Camerei de Comerț Bilaterală România – Portugalia, Emblematic România, IATA România, Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”, Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, Societății Române de Sindrom Lynch, Centrului Medical Internațional București, Comitetului Sectorial pentru Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România- CSAPPR, Asociației Inginerilor Energeticieni și Electricieni -AIEE, Asociației Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Asociației pentru Informare, Educație și Prevenție în Sănătate, Healthcare Provider Strategies & Solutions, Azay Design, Federatia Patronala AGRIANA, Patronatul Agricol si Piscicol AGROFISH, Patronatul ALIANTA PENTRU AGRICULTURA.

    Parteneri academici: Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Studii Economice din București, POLITEHNICA București, Universitatea Româno -Americană, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

    Partener Gold al Summit-ului: INCD Turbomotoare COMOTI

    Sponsori ai Summit-ului: Banca Transilvania, Valvis Holding

    Parteneri ai Summit-ului: Aqua Carpatica, Stada România, Smart Bio Food (brand CulinArt)

    Parteneri media: Agenția Națională de Presă AGERPRES, Business Voice, Calea Europeana, Capital, Doctorul Zilei, Economistul, Evenimentul Zilei, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Iubim Brașovul, Jurnal Central, LuxuryOnline, Radio România prin canalele Radio Romania Actualitati, Radio Bucuresti FM și Agenția RADOR, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.Tv, Tele7Abc.

    Articolul Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future – dialog strategic despre viitorul României apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/bucharest-leaders-summit-empowering-the-future-dialog-strategic-despre-viitorul-romaniei/

  • Inflația a urcat la 6,9% în octombrie 2026: carburanții și chiriile, în topul scumpirilor

    Rata anuală a inflației în România a urcat la 6,9% în luna octombrie 2026, față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Este al doilea an consecutiv – mai exact a doua lună consecutivă – în care indicatorul accelerează, după ce în septembrie 2026 inflația anuală fusese de 6,61%. Pe lista scumpirilor, carburanții și chiriile ocupă primele locuri, alături de serviciile, care continuă să crească în ritm de două cifre.

    Ce arată datele INS despre inflația din octombrie 2026

    Conform comunicatului INS, prețurile de consum din octombrie 2026 au fost cu 0,82% mai mari decât în septembrie 2026, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare (+0,97%), serviciilor (+0,83%) și alimentelor (+0,56%). Pe indicele armonizat de preți (IAPC), cel folosit pentru comparații la nivel european, rata anuală a fost de 7,0%, iar creșterea lunară de 0,96%.

    De la începutul anului, prețurile de consum au crescut cumulat cu 6,3% (octombrie 2026 față de decembrie 2025), iar media ratei inflației pe ultimele 12 luni (noiembrie 2025 – octombrie 2026) comparativ cu precedentele 12 luni se situează la 9,0%.

    Carburanții și chiriile, principalii factori ai scumpirilor

    Pe categorii, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat la servicii (+11,23%), care continuă să se scumpească în ritm de două cifre, urmate de mărfurile nealimentare (+7,66%) și de alimente (+3,07%), acestea din urmă rămânând sub media generală a inflației. În interiorul acestor categorii, INS menționează carburanții și chiriile printre produsele și serviciile cu cele mai accentuate scumpiri din ultimul an, alături de energia termică, apă-canal-salubritate, ouă și cafea.

    De ce a accelerat din nou inflația în 2026

    Analiștii citați de presa economică leagă noul avans al inflației de presiunile din zona serviciilor, unde costurile cu forța de muncă și chiriile continuă să crească, dar și de evoluția prețurilor la energie și carburanți – subiect pe care l-am analizat recent și în articolul despre prețurile carburanților din 7 noiembrie 2026. Contextul mai larg este unul de consolidare fiscală și cerere internă slabă, factori care, potrivit analizelor citate, afectează atât bugetele populației, cât și activitatea companiilor.

    Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în luna august estimările de inflație: instituția anticipează o rată de 6,1% la finalul anului 2026 (față de 5,5% estimat anterior) și de 3,4% la finalul anului 2027 (față de 2,9% anterior). Datele din octombrie confirmă, cel puțin parțial, acest scenariu de presiuni inflaționiste mai persistente decât s-a crezut inițial.

    Ce înseamnă pentru români creșterea inflației din octombrie 2026

    Pentru consumatori, accelerarea inflației la 6,9% în octombrie 2026 se traduce în continuarea scumpirilor la chirii, energie termică, apă și o parte din alimente, chiar dacă ritmul general de creștere a prețurilor rămâne, pentru a doua lună la rând, sub nivelurile din anii anteriori. INS va publica datele pentru luna noiembrie 2026 la începutul lunii decembrie, moment în care se va putea observa dacă tendința de accelerare continuă sau dacă inflația își reia traiectoria descendentă.

    Articolul Inflația a urcat la 6,9% în octombrie 2026: carburanții și chiriile, în topul scumpirilor apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/inflatia-a-urcat-la-69-in-octombrie-2026-carburantii-si-chiriile-in-topul-scumpirilor/

  • Trenuri anulate în România: Transferoviar Călători suspendă 24 de curse pe nouă rute

    Compania Transferoviar Călători (TFC), operator privat de transport feroviar de călători, a anulat începând de joi, 5 noiembrie 2026, 24 de trenuri Regio și Regio Express pe nouă rute din țară. Sunt ultimele trenuri anulate din cauza datoriilor acumulate la taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), pe care TFC o datorează administratorului rețelei feroviare, CFR SA. Compania spune că lucrează la restabilirea circulației, dar nu a comunicat o dată la care cursele ar putea reveni.

    Lista completă a rutelor afectate

    Potrivit anunțului TFC, confirmat de Wall-Street.ro și Ziare.com, cele 24 de trenuri suspendate acoperă nouă rute, în special din zona Bucureștiului, Prahovei și Buzăului, dar și o legătură din Ardeal:

    • București Nord – Ploiești – Buzău: trenurile 10050 și 10051
    • București Nord/Basarab – Târgoviște – Pietroșița: 10260 și 10261
    • București Nord/Basarab – Roșiori Nord: 10142, 10147, 10092 și 10155
    • București Nord – Fetești: 10181 și 10182
    • București Nord – Adjud: 10056 și 10057
    • Ploiești Sud – Măneciu: 10240, 10247, 10252 și 10257
    • Ploiești Sud – Slănic: 10220 și 10235
    • Buzău – Nehoiașu: 10354 și 10355
    • Cluj-Napoca – Bonțida: 10412, 10413, 10414 și 10415

    Pentru navetiștii de pe aceste rute, în special pentru cei din zona Ploiești–Măneciu și Ploiești–Slănic, unde sunt suspendate câte patru curse, dispariția trenurilor obișnuite înseamnă fie recurgerea la transportul rutier, fie reorganizarea programului zilnic.

    Trenuri anulate: motivul din spatele deciziei TFC

    TFC explică cancelarea curselor prin arieratele acumulate la TUI, taxa pe care orice operator feroviar o plătește către CFR SA pentru dreptul de a-și circula trenurile pe infrastructura națională. Compania afirmă că întârzierile se datorează, la rândul lor, plății cu întârziere a compensației pentru serviciul public, bani pe care Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) îi distribuie operatorilor în baza contractelor de serviciu public.

    Mecanismul este unul cunoscut în transportul feroviar românesc: ARF întârzie compensațiile datorate operatorilor, aceștia rămân în urmă cu plata taxei de infrastructură către CFR SA, iar CFR SA răspunde prin restricționarea accesului trenurilor cu datorii pe rețea. Un episod similar, cu zeci de trenuri CFR Călători și TFC suspendate, s-a produs și în toamna anului 2025, iar circulația a fost repusă abia după ce arieratele au fost parțial achitate.

    Reacția companiei și recomandări pentru călători

    Într-un mesaj citat de Ziare.com, Transferoviar Călători a transmis că este conștientă de impactul deciziei asupra călătorilor: „Înțelegem disconfortul creat și impactul asupra planurilor dumneavoastră de zi cu zi”, a precizat compania, adăugând că depune eforturi pentru reluarea cât mai rapidă a curselor afectate.

    TFC recomandă pasagerilor care folosesc frecvent rutele enumerate mai sus să verifice, înainte de fiecare deplasare, statusul actualizat al trenurilor, fie pe site-ul companiei, fie la casele de bilete din stații, pentru a evita să ajungă la peron fără să știe că cursa a fost anulată. Compania nu a precizat valoarea totală a arieratelor nici de această dată, însă disputele dintre operatorii feroviari și CFR SA pe tema TUI au dus, în ultimii ani, și la propuneri de scumpire a biletelor, pe fondul presiunii financiare tot mai mari asupra operatorilor de transport feroviar de călători.

    Surse: Wall-Street.ro și Ziare.com.

    Articolul Trenuri anulate în România: Transferoviar Călători suspendă 24 de curse pe nouă rute apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/trenuri-anulate-in-romania-transferoviar-calatori-suspenda-24-de-curse-pe-noua-rute/

  • Cod galben de ceață pe 11 noiembrie 2026: vreme blândă, dar vizibilitate redusă în șase județe

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, în dimineața zilei de miercuri, 11 noiembrie 2026, mai multe atenționări de tip cod galben de ceață, valabile pentru localități din șase județe ale țării. Vremea rămâne, în același timp, neobișnuit de blândă pentru această perioadă a anului, cu temperaturi maxime de până la 16 grade Celsius în vestul și sud-vestul României.

    Ce zone sunt sub cod galben de ceață

    Potrivit avertizărilor de tip nowcasting emise de ANM între orele 08:00 și 09:00, ceața densă a afectat vizibilitatea pe drumuri în mai multe regiuni:

    • localități din județul Maramureș;
    • zone din județele Bacău și Neamț;
    • localitățile Dagâța, Mircești și Răchiteni, din județul Iași;
    • localități din județele Argeș și Gorj, unde atenționarea a fost valabilă până la ora 08:00.

    În zonele afectate, vizibilitatea a scăzut local sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, ceea ce a îngreunat traficul rutier în prima parte a dimineții. Meteorologii precizează că astfel de avertizări pe termen scurt pot fi actualizate pe parcursul zilei, în funcție de evoluția reală a fenomenelor.

    Cum va fi vremea în restul zilei

    Dincolo de episoadele de ceață matinală, ziua de 11 noiembrie aduce o încălzire vizibilă în vestul, sudul și sud-estul țării. Conform prognozei ANM, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 7 și 16 grade, iar minimele vor varia de la -1 grad în nordul Moldovei până la 10 grade în Dealurile de Vest.

    Ploile slabe vor fi prezente în vestul și nord-vestul României, în special în a doua parte a zilei, cu cantități de regulă între 1 și 7 litri pe metru pătrat, izolat până la aproape 10 l/mp. Vântul va avea intensificări pe crestele Carpaților Orientali, unde rafalele pot atinge 55-65 km/h, în timp ce în restul țării vântul rămâne în general slab până la moderat.

    Vremea la București

    În Capitală, ANM anunță un maxim de 15-16 grade și un minim de 5-6 grade, cu vânt slab până la moderat. Probabilitatea de ceață crește din nou spre seară și pe timpul nopții, astfel că șoferii din zona Bucureștiului sunt sfătuiți să fie atenți la condițiile de vizibilitate de pe șoselele de centură și de acces în oraș.

    Recomandări pentru șoferi în condiții de ceață

    Pe fondul atenționărilor de cod galben, poliția rutieră și meteorologii recomandă câteva măsuri de precauție valabile în toate zonele cu vizibilitate redusă:

    • reducerea vitezei și păstrarea unei distanțe mai mari față de autovehiculul din față;
    • folosirea luminilor de ceață și, atunci când este necesar, a avariilor la viteze reduse;
    • evitarea depășirilor și a frânărilor bruște pe sectoarele cu ceață densă;
    • verificarea prognozei actualizate înainte de a pleca la drum pe distanțe lungi.

    Ce urmează: prognoza pe termen mediu

    Episoadele de ceață matinală și temperaturile peste media perioadei se încadrează în tendința descrisă de ANM pentru intervalul următor. Pentru o imagine mai amplă a evoluției vremii în lunile noiembrie-decembrie, prognoza meteo ANM pe 4 săptămâni, publicată recent pe tele7abc.ro, arată că perioadele cu vreme blândă vor alterna cu episoade de răcire, pe măsură ce ne îndreptăm spre final de an.

    Avertizările meteo actualizate pot fi consultate în permanență pe pagina oficială de atenționări a Administrației Naționale de Meteorologie.

    Articolul Cod galben de ceață pe 11 noiembrie 2026: vreme blândă, dar vizibilitate redusă în șase județe apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-galben-de-ceata-pe-11-noiembrie-2026-vreme-blanda-dar-vizibilitate-redusa-in-sase-judete/

  • Rheinmetall a plătit integral 138 de milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia și a semnat contractul

    Rheinmetall, grupul german de apărare și tehnologie, a achitat integral prețul de 138.034.320,47 de euro (fără TVA) pentru Șantierul Naval Mangalia, iar părțile au semnat marți, 10 noiembrie 2026, contractul de vânzare-cumpărare. Anunțul a fost făcut de CITR, lichidatorul judiciar al șantierului, care a precizat că este cea mai mare tranzacție finalizată vreodată în România pentru o companie aflată în insolvență sau faliment.

    Cum s-a desfășurat tranzacția

    Suma de 138 de milioane de euro a fost stabilită în urma unei licitații publice organizate pe 9 octombrie 2026. Rheinmetall a virat integral banii, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat imediat după confirmarea plății. Potrivit CITR, acordul deschide drumul către finalizarea transferului de proprietate și relansarea activității industriale pe platforma de la Mangalia.

    Ce avize mai sunt necesare pentru transferul definitiv

    Transferul efectiv al dreptului de proprietate nu este încă definitiv: el va avea loc doar după obținerea tuturor avizelor, autorizațiilor și aprobărilor cerute de lege pentru o tranzacție de această importanță strategică. Rheinmetall a notificat deja Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), organismul care verifică investițiile străine din România, iar Consiliul Concurenței a confirmat că tranzacția are nevoie de avize obligatorii atât din partea CEID, cât și din partea sa. Niciuna dintre instituții nu a anunțat încă un termen pentru finalizarea verificărilor.

    Planurile Rheinmetall pentru șantierul de la Marea Neagră

    Pe 19 octombrie 2026, Rheinmetall și compania elvețiană de transport maritim MSC anunțaseră deja intenția de a prelua împreună Șantierul Naval Mangalia. Planul celor două companii este să transforme platforma într-o unitate cu utilizare duală, organizată pe sectoare și zone de securitate separate, pentru construcții navale atât militare, cât și civile.

    Tim Wagner, directorul diviziei de sisteme navale a Rheinmetall, a declarat că preluarea va permite „o extindere amplă și modernizarea șantierului”. Mangalia este chemat să joace un rol central în construcția a patru nave militare contractate de statul român, în valoare de circa 920 de milioane de euro, și să devină un hub pentru alte proiecte navale militare din regiune.

    Context: investițiile Rheinmetall în România

    Tranzacția de la Mangalia se adaugă unei prezențe industriale tot mai ample a Rheinmetall în România. Compania germană operează deja Rheinmetall Automecanica la Mediaș și are în plan o fabrică de pulberi la Victoria. În iunie 2026, Rheinmetall a semnat cu Armata României contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro, în cadrul programului european SAFE, care includ 298 de vehicule Lynx, sisteme de apărare antiaeriană Skyranger, muniție și patru nave militare — două nave de patrulare offshore și două nave suport pentru scafandri, cu livrări programate între 2028 și 2030. Grupul german a anunțat că va investi „câteva sute de milioane de euro” în România și va integra peste 200 de subcontractori locali în lanțul de producție.

    Investiția vine într-un moment în care industria prelucrătoare românească trece printr-o perioadă dificilă — comenzile noi din industria prelucrătoare s-au prăbușit cu 19,9% în august 2026, potrivit datelor INS — astfel că un proiect industrial de anvergură pe litoral este privit ca un semnal pozitiv pentru zona Mangalia și pentru furnizorii locali.

    Ce urmează

    CITR susține că acordul deschide drumul spre finalizarea transferului și spre relansarea activității industriale la Mangalia, care se afla în insolvență. Abia după obținerea avizelor de la CEID și Consiliul Concurenței proprietatea va trece oficial către Rheinmetall, moment din care compania va putea începe lucrările de modernizare anunțate alături de MSC.

    Surse: Digi24, Mediafax și Profit.ro.

    Articolul Rheinmetall a plătit integral 138 de milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia și a semnat contractul apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/rheinmetall-a-platit-integral-138-de-milioane-de-euro-pentru-santierul-naval-mangalia-si-a-semnat-contractul/

  • Lista medicamentelor compensate se extinde: încă 50 de tratamente noi, posibil din decembrie 2026

    Lista medicamentelor compensate și gratuite din România ar putea crește din nou până la finalul anului. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la începutul lunii noiembrie 2026 că aproximativ 50 de tratamente noi sunt în discuție pentru a fi introduse pe lista medicamentelor compensate, ținta ministerului fiind jumătatea lunii decembrie 2026. Anunțul vine pe fondul unor critici legate de birocrația care întârzie, în prezent, accesul pacienților români la terapii moderne deja aprobate în alte state europene.

    Ce medicamente ar putea fi adăugate pe listă

    Potrivit declarațiilor ministrului, numărul final al moleculelor care vor fi efectiv incluse pe lista de medicamente compensate depinde de negocierile în curs cu producătorii și de impactul bugetar asupra sistemului de asigurări de sănătate. O parte dintre noile terapii vizează în special pacienții cu boli rare, zonă pe care Rogobete a descris-o ca prioritară: ministrul a vorbit despre nevoia unei strategii naționale dedicate bolilor rare, aprobată printr-o hotărâre de Guvern, și despre operaționalizarea Registrului Național al Pacienților cu Boli Rare, care ar urma să urmărească incidența bolilor și răspunsul la tratamentele inovatoare.

    Discuția actuală continuă seria de actualizări din ultimul an: în martie 2026, Guvernul aprobase deja introducerea a 33 de medicamente noi pe lista compensatelor, alături de extinderea indicațiilor terapeutice pentru alte 19 tratamente existente.

    De ce durează până la 1.000 de zile accesul la tratamente noi

    Unul dintre argumentele folosite de ministrul Sănătății pentru a justifica schimbările anunțate este durata mare a procesului administrativ prin care un medicament inovator ajunge, de fapt, la pacientul român. Potrivit lui Rogobete, introducerea unor terapii moderne în sistemul public poate dura în prezent până la 1.000 de zile, din cauza etapelor birocratice de evaluare, negociere a prețului și aprobare.

    Ce schimbări de procedură pregătește Ministerul Sănătății

    Dincolo de lista propriu-zisă de molecule, Ministerul Sănătății lucrează, potrivit anunțului, la modificarea regulilor de aprobare și de stabilire a prețurilor medicamentelor (mecanismul cunoscut drept „pricing”), cu scopul declarat de a simplifica procedurile administrative și de a accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare. În procesul de consultare sunt implicați, alături de minister, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), Banca Mondială și reprezentanți ai industriei farmaceutice.

    Ministrul a mai recunoscut că unele spitale au avut dificultăți în a asigura la timp medicamentele necesare, în special în cadrul programelor naționale de sănătate, fără să ofere însă cifre concrete privind amploarea acestor întârzieri.

    Ce s-a schimbat deja în 2026

    Actualizarea discutată acum pentru decembrie ar fi cea mai recentă dintr-un șir de modificări ale listei de medicamente compensate operate în 2026. De-a lungul mandatului său, Rogobete a anunțat în total peste 100 de modificări ale listei, inclusiv runda din martie, când au fost introduse terapii pentru mai multe tipuri de cancer, boli neurologice și afecțiuni rare.

    Ce înseamnă asta pentru pacienți

    Dacă extinderea va fi confirmată oficial printr-o hotărâre de Guvern, pacienții asigurați din România ar putea avea acces, începând din decembrie 2026, la tratamente suplimentare fără a plăti integral costul acestora, în special în zona bolilor rare și a terapiilor inovatoare. Până la adoptarea formei finale, lista rămâne însă una de lucru, iar numărul exact de molecule poate varia în funcție de rezultatul negocierilor de preț dintre minister și producătorii farmaceutici.

    Anunțul privind medicamentele compensate vine în aceeași perioadă în care alte măsuri de sprijin pentru sănătatea publică sunt în plină desfășurare, precum campania de vaccinare antigripală 2026-2027, pentru care încă 500.000 de doze de vaccin ajung în România în această lună.

    Surse: Alba24, Observator News și Info Mureș.

    Articolul Lista medicamentelor compensate se extinde: încă 50 de tratamente noi, posibil din decembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/lista-medicamentelor-compensate-se-extinde-inca-50-de-tratamente-noi-posibil-din-decembrie-2026/

  • Grevă generală în Spania pe 11 noiembrie: atenționare MAE pentru români

    Spania este paralizată miercuri, 11 noiembrie 2026, de o grevă generală la nivel național, anunțată pentru 24 de ore, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o atenționare de călătorie pentru românii care se află sau urmează să ajungă în Spania. Transportul aerian, cel feroviar și alte servicii publice și private pot fi afectate pe toată durata protestului.

    Ce sectoare vor fi afectate miercuri, 11 noiembrie

    Greva generală din Spania are loc pe durata unei zile întregi, de la 00:00 la 24:00, și poate perturba transportul public, feroviar și aerian, serviciile aeroportuare, precum și alte activități din sectorul public și privat. Autoritățile spaniole au stabilit servicii minime obligatorii pentru transportul aerian și feroviar, pentru a limita impactul asupra călătorilor.

    Servicii minime pentru zboruri

    Potrivit serviciilor minime stabilite de Ministerul spaniol al Transporturilor, pe 11 noiembrie vor fi garantate:

    39–64% din zborurile internaționale, inclusiv cele cu România; 52–85% din zborurile interne spre Insulele Baleare, Canare, Ceuta și Melilla; 39–64% din zborurile interne pentru care alternativa terestră înseamnă peste cinci ore de drum; și doar 18–37% (în majoritatea aeroporturilor, aproximativ 32%) din zborurile interne cu alternativă terestră sub cinci ore. Zborurile de urgență și cele de stat rămân protejate integral. Potrivit estimărilor citate de presa spaniolă, peste 663.000 de pasageri ar putea fi afectați de restricții în această zi.

    Servicii minime pentru trenurile Renfe

    Operatorul feroviar Renfe a anunțat propriile servicii minime pentru ziua grevei: 75% din trenurile suburbane (Cercanías) vor circula în orele de vârf (06:00–09:00, 13:30–15:30 și 18:30–20:30) și 50% în restul zilei; trenurile regionale (Media Distancia) vor funcționa în proporție de 65%, iar cele de mare viteză și lungă distanță (AVE) în proporție de 73%. Transportul de marfă pe calea ferată va fi redus la 26%. Situația feroviară este complicată și de alte proteste: mecanicii sindicatului SEMAF au avut deja o grevă de 24 de ore la Renfe marți, 10 noiembrie, cu opriri parțiale programate și joi, 12 noiembrie, iar pentru 17 noiembrie este anunțată o nouă grevă la opt companii feroviare, printre care Renfe, Iryo și Ouigo.

    Ce recomandă MAE românilor aflați în Spania

    În atenționarea de călătorie, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în Spania sau care au planificate deplasări acolo să evite zonele în care au loc manifestații, să își planifice din timp deplasările și să verifice direct pe site-urile oficiale ale operatorilor de transport eventualele modificări sau anulări de curse. Pentru trenuri, MAE recomandă verificarea informațiilor pe site-urile Renfe (renfe.com) și Adif (adif.es), iar pentru zboruri, contactarea directă a companiilor aeriene și consultarea site-ului administratorului aeroporturilor, Aena (aena.es). De asemenea, este recomandată monitorizarea informațiilor transmise de autoritățile spaniole și folosirea aplicației „Călătorește informat” pentru alerte și sfaturi de călătorie.

    Contacte consulare de urgență

    Pentru asistență consulară, MAE pune la dispoziție linia Consulatului General al României la Madrid: +34 685 440 149, +34 685 440 159, +34 685 440 166 și +34 685 440 153 (apelurile sunt direcționate către centrul de contact pentru cetățenii români). Pentru urgențe, românii pot apela liniile dedicate ale consulatelor: Madrid – +34 669 362 202, Barcelona – +34 661 547 853, Sevilla – +34 648 212 169, Bilbao – +34 608 956 278, Valencia – +34 677 842 467, Ciudad Real – +34 609 513 790, Zaragoza – +34 663 814 474 și Almería – +34 682 733 408.

    Spania este una dintre destinațiile preferate ale românilor, fie pentru muncă, fie pentru turism, iar o atenționare de călătorie similară, pentru o altă situație excepțională, arată cât de utilă este informarea din timp înainte de o deplasare în afara țării — inclusiv despre cum se obține cardul european de sănătate înainte de plecare, un document recomandat pentru orice călătorie în Uniunea Europeană.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Radio România Internațional, Ora de Sibiu (cu date de la EFE, Infobae și Renfe) și Realitatea.net.

    Articolul Grevă generală în Spania pe 11 noiembrie: atenționare MAE pentru români apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/greva-generala-in-spania-pe-11-noiembrie-atentionare-mae-pentru-romani/

  • Românii și inteligența artificială: 7 din 10 o folosesc zilnic în 2026

    Inteligența artificială a devenit, în 2026, un instrument de zi cu zi pentru majoritatea românilor conectați la internet. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, procentul celor care folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială a crescut de la 47%, în 2025, la 68% în 2026 — un salt de peste 20 de puncte procentuale într-un singur an.

    Cercetarea, realizată online în perioada 14-20 ianuarie 2026 pe un eșantion național reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban (marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de confidență de 95%), confirmă o tendință pe care o arată și cifrele mai recente din piață: inteligența artificială a trecut de la noutate tehnologică la obicei de consum.

    Cum folosesc românii inteligența artificială

    Cel mai frecvent, românii recurg la inteligența artificială pentru căutarea de informații generale — spun 83% dintre respondenți. Pe locul al doilea se află sprijinul la locul de muncă, menționat de 44% dintre utilizatori, în creștere semnificativă față de 31% în 2025. Educația și învățarea sunt citate de 39% dintre respondenți, iar planificarea personală și organizarea activităților zilnice au crescut de la 19% la 30%.

    În privința percepției generale, 19% dintre românii din mediul urban consideră AI „foarte utilă”, procent care crește la 30% în cazul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani — segmentul cel mai entuziast. În același timp, proporția celor care văd inteligența artificială drept utilă, dar riscantă, a crescut de la 49% la 53%, iar persoanele cu venituri de peste 8.000 de lei sunt cele mai conștiente de riscurile asociate (63%).

    ChatGPT, lider detașat în fața Gemini și Copilot

    Clasamentul platformelor de inteligență artificială folosite de români este dominat de ChatGPT, cu 83% dintre utilizatori, urmat de Gemini (35%) și Microsoft Copilot (15%). ChatGPT este deosebit de popular în segmentul 25-34 de ani (92%) și printre cei cu venituri peste 8.000 de lei (89%), în timp ce Gemini este preferat de grupa de vârstă 35-44 de ani (42%) și de respondenții care nu și-au declarat venitul (56%).

    Text sau voce: cum preferă românii să interacționeze cu AI

    77% dintre utilizatori preferă mesajele scrise în interacțiunea cu instrumentele de inteligență artificială, în creștere cu 11 puncte procentuale față de anul trecut. 17% folosesc deopotrivă text și voce, iar doar 7% comunică predominant prin comenzi vocale.

    Încrederea scade, chiar dacă utilizarea crește

    Paradoxal, pe măsură ce inteligența artificială se integrează tot mai mult în rutina zilnică, încrederea ridicată sau foarte ridicată în informațiile furnizate de AI a scăzut de la 65%, în 2025, la 55%, în 2026. Specialiștii interpretează această evoluție drept un semn de maturizare, nu de respingere a tehnologiei.

    „Rezultatele studiului arată un proces treptat de maturizare a relației românilor cu inteligența artificială. Utilizatorii devin tot mai selectivi în privința gradului de încredere pe care îl acordă informațiilor generate de AI”, a declarat Marius Luican, director general Reveal Marketing Research.

    AI influențează tot mai mult deciziile de cumpărare

    Studiul arată și cât de mult a pătruns inteligența artificială în comportamentul de consum al românilor. 91% dintre utilizatorii de AI caută informații despre branduri sau produse cu ajutorul acestor instrumente, în creștere cu 9 puncte procentuale, iar 65% afirmă că inteligența artificială le influențează deciziile de achiziție — proporție mai mare în cazul bărbaților (68%) decât al femeilor (61%) și cea mai ridicată la grupa de vârstă 18-24 de ani (77%).

    Printre modurile concrete în care AI sprijină deciziile de cumpărare se numără compararea produselor și a prețurilor (65%), citirea sau sintetizarea recenziilor (55%) și recomandările personalizate (41%, față de 33% anul precedent), acestea din urmă fiind cel mai des folosite de grupa 25-34 de ani și de persoanele cu venituri între 5.001 și 8.000 de lei.

    Context: statul român accelerează și el adopția AI

    Creșterea utilizării inteligenței artificiale în rândul populației vine în paralel cu investiții tot mai vizibile în domeniu la nivel instituțional și economic. Un exemplu recent este GIA, noul asistent bazat pe inteligență artificială integrat în platforma Ghișeul.ro, prin care plata amenzilor se poate face în sub 30 de secunde — un semn că adopția AI nu mai este limitată la uzul personal, ci ajunge și în serviciile publice digitale.

    Pe fondul acestei creșteri rapide a utilizării, dar și al scăderii încrederii necondiționate în informațiile generate automat, specialiștii recomandă verificarea surselor și păstrarea unui spirit critic, mai ales atunci când inteligența artificială este folosită pentru decizii financiare sau de sănătate.

    Surse: studiu Reveal Marketing Research, citat de Capital.ro și de Economedia.ro.

    Articolul Românii și inteligența artificială: 7 din 10 o folosesc zilnic în 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romanii-si-inteligenta-artificiala-7-din-10-o-folosesc-zilnic-in-2026/

  • Unitatea 1 de la Cernavodă, deconectată din nou de la rețea: Nuclearelectrica schimbă directorul tehnic

    Unitatea 1 de la Cernavodă s-a deconectat din nou de la Sistemul Energetic Național în seara de luni, 9 noiembrie 2026, din cauza unei defecțiuni survenite în partea convențională (nenucleară) a instalației. Compania SN Nuclearelectrica a anunțat incidentul printr-un raport curent transmis Bursei de Valori București, precizând că oprirea nu a afectat siguranța nucleară și s-a produs conform procedurilor de operare. Decizia vine la doar câteva zile după ce reactorul fusese repornit, iar conducerea companiei a anunțat în paralel schimbarea directorului tehnic al centralei.

    Ce s-a întâmplat luni seara la Cernavodă

    Potrivit raportului curent al Nuclearelectrica, citat de Ecopolitic.ro, Unitatea 1 a fost deconectată luni seara, 9 noiembrie 2026, de la rețeaua națională din cauza unei defecțiuni apărute în partea clasică (nenucleară) a reactorului. Compania a precizat că incidentul nu a avut niciun impact asupra siguranței nucleare, a personalului sau a mediului, iar deconectarea s-a realizat în conformitate cu procedurile normale de operare.

    Specialiștii Nuclearelectrica lucrează la remedierea defecțiunii, iar repornirea Unității 1 este tratată drept prioritate, în paralel cu reconectarea Unității 2, aflată și ea într-o secvență de pornire. Compania nu a oferit încă un termen estimat pentru finalizarea reparațiilor, anunțând că o analiză detaliată a cauzelor va fi prezentată într-un raport ulterior.

    Reacția Nuclearelectrica: „toate sistemele de protecție au funcționat impecabil”

    Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a declarat, potrivit CTNews.ro, că „toate sistemele de protecție au funcționat impecabil” în momentul deconectării. Compania a invocat și un context mai larg de dificultăți operaționale, menționând vremea severă și opriri neplanificate cauzate de probleme la sistemele tehnice auxiliare, apărute în repetate rânduri în cursul anului 2026.

    Schimbarea directorului tehnic, de la 1 decembrie 2026

    Nuclearelectrica a anunțat, în aceeași comunicare, că actualul director tehnic al centralei va fi înlocuit începând cu 1 decembrie 2026. Compania a explicat decizia prin faptul că frecvența opririlor înregistrate la reactoare nu s-a ridicat la nivelul standardelor de performanță ale companiei, motiv pentru care a fost declanșată schimbarea din conducerea tehnică, alături de un plan de remediere operațională. Nuclearelectrica a anunțat și o reanalizare a activităților de întreținere, pentru a verifica conformitatea acestora cu procedurile interne și cu standardele internaționale din industria nucleară.

    Al treilea incident în patru luni la reactoarele de la Cernavodă

    Deconectarea de luni nu este un caz izolat. Potrivit Ecopolitic.ro, Unitatea 1 a mai fost oprită controlat și deconectată de la rețea pe 28 iulie 2026, din cauza debitului redus al Dunării, iar Unitatea 2 a fost, la rândul ei, deconectată la mijlocul lunii august 2026, din același motiv hidrologic. Tele7ABC a relatat la acel moment despre debitul Dunării ajuns la minime istorice în septembrie 2026, context în care unul dintre reactoarele centralei a rămas oprit pe fondul secetei hidrologice prelungite din bazinul dunărean.

    Incidentul din 9 noiembrie are, potrivit celor două surse citate, o cauză diferită — o defecțiune tehnică în partea convențională a instalației, și nu una legată de nivelul apei de răcire. Nuclearelectrica recunoaște totuși că frecvența opririlor din acest an a depășit nivelul considerat acceptabil intern, de unde și decizia de a schimba conducerea tehnică și de a relua verificarea procedurilor de mentenanță.

    Ce pondere au cele două reactoare în sistemul energetic național

    Cele două unități ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă asigură, atunci când funcționează simultan, aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a României, conform datelor citate de Ecopolitic.ro. Ministerul Energiei a anunțat, în dimineața zilei de 9 noiembrie, declanșarea secvenței de pornire pentru Unitatea 2, la ora 00:42, cu intrare în rețea estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026. Pentru Unitatea 1, afectată de defecțiunea de luni seara, ministerul nu a comunicat un termen de repornire.

    Ce urmează

    Nuclearelectrica a precizat că lucrările de repornire a celor două unități se desfășoară în paralel, cu obiectivul reconectării lor la rețea cât mai rapid posibil. Unitatea 2 este așteptată să reintre în funcțiune marți, 10 noiembrie, potrivit calendarului anunțat de Ministerul Energiei, în timp ce pentru Unitatea 1 compania nu a oferit încă o dată estimată de repornire, urmând ca o analiză a cauzei defecțiunii să fie publicată într-un raport ulterior. Compania, listată la Bursa de Valori București, s-a angajat să informeze piața cu privire la orice evoluție relevantă a situației.

    Articolul Unitatea 1 de la Cernavodă, deconectată din nou de la rețea: Nuclearelectrica schimbă directorul tehnic apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/unitatea-1-de-la-cernavoda-deconectata-din-nou-de-la-retea-nuclearelectrica-schimba-directorul-tehnic/

  • Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026

    Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 883,7 milioane de euro (3,6%) față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate luni, 9 noiembrie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS).

    Potrivit INS, exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro în perioada ianuarie–septembrie 2026, cu 4,3% mai mult față de anul precedent, în timp ce importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro, în creștere cu 4,1%. Practic, importurile cresc în continuare mai rapid decât exporturile în valoare absolută, ceea ce explică adâncirea deficitului comercial al României pe acest interval.

    Cum au evoluat exporturile și importurile în luna septembrie

    Luat separat, luna septembrie 2026 arată o accelerare a schimburilor comerciale: exporturile au fost de 9,462 miliarde de euro, cu 6,3% mai mari față de septembrie 2025, iar importurile au atins 12,540 miliarde de euro, în creștere cu 9,8%. Diferența dintre cele două a generat un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro, unul dintre cele mai ridicate niveluri lunare din acest an.

    Ce categorii de produse domină schimburile

    Conform clasificării INS, mașinile și echipamentele de transport rămân principala categorie atât la exporturi (45,4% din total), cât și la importuri (36,9%), reflectând rolul industriei auto și al componentelor în comerțul exterior al României. Pe locul doi se situează „alte produse manufacturate”, cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri.

    Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial

    Datele arată că aproape trei sferturi din schimburile comerciale ale României se fac cu statele membre ale Uniunii Europene: 71,7% din exporturi (53,958 miliarde de euro) și 72,5% din importuri (73,067 miliarde de euro) au avut ca destinație, respectiv origine, piața comunitară. Restul schimburilor, cu state din afara UE, a totalizat 21,313 miliarde de euro la exporturi și 27,742 miliarde de euro la importuri.

    Context: ce înseamnă aceste cifre pentru economia României

    Adâncirea deficitului comercial al României vine pe fondul altor semnale de presiune asupra economiei, de la avertismentele agențiilor de rating privind perspectiva negativă a țării, până la datele recente ale INS despre scăderea bruscă a comenzilor noi din industria prelucrătoare, un indicator timpuriu pentru producția și exporturile industriale din lunile următoare.

    Analiștii citați în presa economică atrag atenția că un deficit comercial care crește de la un an la altul, chiar și într-un ritm moderat, adaugă presiune asupra deficitului de cont curent și, implicit, asupra nevoii de finanțare externă a economiei românești, într-un moment în care autoritățile negociază și rectificarea bugetară și construcția bugetului pe 2027.

    Articol realizat pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și a relatărilor Digi24 și Bursa.ro.

    Articolul Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/deficitul-comercial-al-romaniei-a-ajuns-la-255-miliarde-de-euro-in-primele-noua-luni-din-2026/