Autor: Cristian

  • BNR menține dobânda-cheie la 6,50%: inflația va crește din nou până la final de 2026

    Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, 8 octombrie 2026, menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,50% pe an, acolo unde se află din august 2024. Banca centrală avertizează însă că inflația anuală va reintra pe un trend crescător până la finalul anului, pe fondul scumpirii combustibililor, energiei și materiilor prime agroalimentare.

    Decizia Consiliului de administrație al BNR

    Potrivit comunicatului oficial, pe lângă rata dobânzii de politică monetară, BNR a păstrat neschimbate și celelalte rate ale instrumentelor sale:

    • rata dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an;
    • rata dobânzii la facilitatea de depozit: 5,50% pe an;
    • ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit: nemodificate.

    Banca centrală a motivat decizia prin „incertitudinile foarte ridicate” din plan intern și internațional, precizând că obiectivul rămâne asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, în condiții care să sprijine o creștere economică sustenabilă. BNR a transmis că monitorizează evoluțiile economice și financiare interne și externe și că este pregătită să își folosească instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității financiare.

    Ce se întâmplă cu inflația

    Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie, scădere explicată de BNR în principal prin efectele de bază generate de eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică din 2025, precum și de majorările de TVA și accize din anul anterior, la care s-a adăugat ieftinirea unor produse alimentare (legume, fructe, ouă).

    Factorii care împing prețurile în sus

    BNR se așteaptă ca inflația anuală să urmeze un traseu ascendent până la sfârșitul lui 2026, din cauza:

    • creșterii prețurilor la carburanți, energie și materii prime, inclusiv produse agroalimentare;
    • evoluției cursului de schimb al leului;
    • prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu;
    • secetei severe din acest an, cu efecte asupra prețurilor alimentare.

    Pe termen mai lung, banca centrală anticipează însă o accentuare a presiunilor dezinflaționiste, generată de scăderea cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare demarate în 2025.

    Contextul economic: creștere stagnantă, șomaj în scădere

    Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după un recul de 0,1% față de trimestrul anterior, iar în termeni anuali activitatea s-a contractat cu 0,4%, mai puțin decât scăderea de 1,2% consemnată în primul trimestru. Datele preliminare pentru trimestrul al treilea indică o revenire ușoară, susținută de agricultură, deși comparativ cu anul trecut producția rămâne mai slabă.

    Rata șomajului, calculată după metodologia ILO, a scăzut la 6,4% în iulie-august, de la o medie de 6,8% în trimestrul al doilea. Scăderile vânzărilor cu amănuntul s-au atenuat în iulie-august, în timp ce vânzările de autoturisme, serviciile și construcțiile au continuat să se contracte. În primele șapte luni ale anului, deficitul comercial s-a redus ușor față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent a crescut marginal.

    Riscurile semnalate de BNR

    Banca centrală a atras atenția asupra incertitudinii ridicate privind măsurile fiscale pentru perioada de după 2026, în contextul planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv în care se află România. Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică sunt considerate riscuri semnificative pentru activitatea economică și inflație, cu impact asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și profiturilor companiilor.

    BNR a subliniat importanța utilizării la capacitate maximă a fondurilor europene pentru atenuarea efectelor consolidării fiscale și ale șocurilor externe, precum și necesitatea reformelor structurale, inclusiv în zona tranziției energetice.

    Ce înseamnă decizia pentru români

    Menținerea dobânzii-cheie la 6,50% înseamnă, în practică, stabilitate pe termen scurt pentru ratele la creditele cu dobândă variabilă legate de indicii ROBOR/IRCC, fără scumpiri suplimentare generate direct de politica monetară. Economiștii citați în presa economică nu anticipează o primă reducere de dobândă în acest an, având în vedere avertismentul BNR privind reaccelerarea inflației. Decizia vine la câteva zile după ce deficitul bugetar al României a scăzut cu 27 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, un semnal pe care banca centrală îl leagă direct de perspectivele de dezinflație pe termen mediu.

    Surse: AGERPRES, Monitorul de Cluj și Capital.ro.

    Articolul BNR menține dobânda-cheie la 6,50%: inflația va crește din nou până la final de 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/bnr-mentine-dobanda-cheie-la-650-inflatia-va-creste-din-nou-pana-la-final-de-2026/

  • Turism România 2026: sosirile cresc cu 9% în august, dar bilanțul pe opt luni rămâne aproape neschimbat

    Turismul din România a revenit pe creștere în august 2026, după un prim semestru în care sosirile și înnoptările scăzuseră față de 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un avans de 9% la sosiri și de 10,2% la înnoptări față de august anul trecut, susținut în principal de turiștii străini. Bilanțul cumulat pe primele opt luni din 2026 rămâne însă aproape neschimbat, semn că recuperarea este încă fragilă.

    Cifrele oficiale INS pentru august 2026

    Potrivit INS, în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (hoteluri, pensiuni, apartamente și camere de închiriat) s-au înregistrat, în august 2026:

    • 2,27 milioane de sosiri, în creștere cu 9% față de august 2025 (2,08 milioane);
    • 5,64 milioane de înnoptări, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună a anului trecut (5,12 milioane);
    • sosiri ale turiștilor români: 1,92 milioane (+8%), reprezentând 84,8% din total;
    • sosiri ale turiștilor străini: 344.400 (+15,5%), respectiv 681.200 înnoptări (+17,5%);
    • indicele de utilizare netă a locurilor de cazare: 45,2%, cu 1,5 puncte procentuale peste august 2025;
    • durata medie a șederii: 2,6 zile pentru românii și 2 zile pentru turiștii străini.

    De unde vin turiștii străini

    Pe regiuni de proveniență, cele mai mari creșteri ale sosirilor de turiști străini în august au fost înregistrate dinspre Asia (+50,4%), America de Nord (+22,8%) și Europa (+11%, din care Uniunea Europeană +9,6%). Singura scădere a venit dinspre Africa (-12,5%), o regiune cu pondere redusă în totalul sosirilor.

    Bilanțul pe primele opt luni din 2026: revenire fragilă, nu o schimbare de tendință

    Această creștere lunară vine după ce, la începutul anului, turismul românesc înregistra una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat pentru primul trimestru. Bilanțul cumulat ianuarie–august 2026 arată acum o imagine mixtă:

    • sosiri totale: 9,76 milioane, +0,7% față de aceeași perioadă din 2025;
    • înnoptări totale: 21,18 milioane, +0,1%;
    • sosiri ale turiștilor români: -1,4%, până la 7,91 milioane;
    • sosiri ale turiștilor străini: +10,8%, până la 1,85 milioane;
    • indicele de utilizare netă a locurilor de cazare: 29,3%, cu 1,6 puncte procentuale sub nivelul din 2025.

    Cu alte cuvinte, creșterea sosirilor străine compensează, cel puțin statistic, scăderea numărului de turiști români, care călătoresc mai puțin în interiorul țării față de anul trecut.

    Topuri: județe și țări de origine

    În clasamentul cumulat pe opt luni, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în Constanța (1,86 milioane), municipiul București (1,27 milioane) și Brașov (878.300). La capitolul înnoptări, ordinea este Constanța (5,76 milioane), București (2,6 milioane) și Brașov (1,69 milioane). Dintre turiștii străini, cei mai mulți au venit din Germania (181.400 de sosiri), Italia (148.300) și Statele Unite (122.400).

    Ce arată aceste cifre pentru industria turistică

    Pentru operatorii din turism, luna august confirmă un tipar observat și în alte luni din 2026: cererea externă crește constant, în timp ce turistul român călătorește ceva mai rar intern decât în 2025, posibil din cauza costurilor mai mari de cazare și a puterii de cumpărare. Rămâne de văzut dacă avansul din august se menține și în lunile următoare, mai ales în sezonul de toamnă-iarnă, sau dacă bilanțul anual se va apropia de scăderile semnalate la nivelul Uniunii Europene la începutul anului.

    Date și cifre: Institutul Național de Statistică (INS), preluate și prezentate de Capital.ro (date pentru august 2026) și News.ro (date cumulate pentru iulie 2026).

    Articolul Turism România 2026: sosirile cresc cu 9% în august, dar bilanțul pe opt luni rămâne aproape neschimbat apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/turism-romania-2026-sosirile-cresc-cu-9-in-august-dar-bilantul-pe-opt-luni-ramane-aproape-neschimbat/

  • Securitatea sanitară a României: acces, inovație și reziliență

    Conferința „Securitatea sanitară a României: acces, inovație și reziliență” s-a desfășurat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul platformei „Împreună protejăm România”. Evenimentul a fost organizat de Grupul de Presă MediaUno, Asociația MediaUno, Institutul Național de Statistică și UMF „Carol Davila” din București și a fost moderat de Cristi Șelaru, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Academiei Române.

    Prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun, șefa Secției Clinice de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București și prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al Facultății de Medicină, a deschis conferința cu o pledoarie pentru apropierea excelenței medicale de pacient. Ea a subliniat necesitatea reducerii diferențelor de acces între regiuni și categorii sociale. „Problema este cum facem ca această excelență să fie distribuită mai echitabil și să devină accesibilă unui număr cât mai mare de pacienți”, a arătat Diana-Loreta Păun.

    Iuliana Feclistov, vicepreședinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, a pus accent pe planificarea investițiilor și folosirea responsabilă a resurselor publice. Ea a arătat că infrastructura trebuie proiectată în funcție de nevoile reale, de integrarea în rețeaua de servicii și de capacitatea de operare pe termen lung. „Orice investiție pe care ne dorim să o realizăm are nevoie de o planificare care trebuie să înceapă înaintea exercițiului financiar”, a transmis Iuliana Feclistov.

    Dr. Alice Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, a vorbit despre presiunea exercitată asupra serviciilor de urgență în situații critice și despre nevoia de resurse adecvate. Ea a subliniat că pregătirea pentru criză depinde de oameni, echipamente, infrastructură și coordonare. „Devotamentul oamenilor nu poate substitui la nesfârșit investiția în sistem”, a afirmat Alice Grasu.

    Dr. Adrian Marius Dobre, director general al Companiei Naționale UNIFARM, a legat direct securitatea sanitară de securitatea farmaceutică și de continuitatea aprovizionării cu medicamente. El a susținut consolidarea producției, distribuției și rezervelor de medicamente esențiale, astfel încât acestea să ajungă atât în marile centre medicale, cât și în localitățile mici. „Putem să creăm un microsistem prin care să asigurăm producția, distribuția și necesarul de medicament esențial în România”, a declarat Adrian Marius Dobre.

    Dr. Adina Geană, director pentru Calitate și Siguranța Pacientului la SANADOR, a prezentat securitatea sanitară ca pe un sistem care include prevenția, supravegherea, alerta timpurie, răspunsul la urgențe, resursele strategice și siguranța pacientului. Ea a susținut că, în situații de criză, capacitatea publică trebuie completată de capacitatea privată mobilizabilă. În încheiere, Adina Geană a propus promovarea unei Legi a securității sanitare în România.

    Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși, a atras atenția că închiderea unui spital dintr-un oraș mic afectează direct accesul pacienților la îngrijire. El a vorbit despre nevoia de medici, dotări, finanțare predictibilă și investiții care să permită unităților

    publice să rămână funcționale. „Să reușim să unim acele spitale publice, să avem o singură voce”, a fost apelul lui Constantin Poiană.

    Col. farmacist dr. Maria Cristina Ranetti, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină al Ministerului Apărării Naționale, a subliniat rolul rezervelor de sânge și al donatorilor în răspunsul la situații de urgență. Ea a arătat că reziliența sistemului transfuzional presupune pregătire, stocuri, personal specializat și cooperare între instituții. „Reziliența înseamnă sânge sigur, disponibil la timp pentru pacient, inclusiv atunci când sistemul este sub presiune”, a transmis Maria Cristina Ranetti.

    Conf. univ. dr. Denisa Marina Protopopescu, medic primar obstetrică-ginecologie, specialistă în infertilitate și sănătate sexuală și director general al Centrului Medical Internațional București, a adus în discuție sănătatea reproductivă și rolul prevenției. Ea a subliniat importanța informării și a evaluării timpurii a fertilității, precum și necesitatea unor servicii specializate accesibile. Mesajul său a fost: „Să discutăm despre fertilitate înainte de a apărea infertilitatea”.

    Conf. univ. dr. Alexandru Scafa-Udriște, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic C.F. 2 București, a avertizat că prevalența bolilor cardiovasculare transformă starea de sănătate a populației într-o problemă de securitate națională. El a pledat pentru prevenție, intervenție timpurie și utilizarea unor date medicale structurate, care să fundamenteze deciziile publice. „Patologia cardiovasculară reprezintă, într-adevăr, o problemă de securitate națională”, a afirmat Alexandru Scafa-Udriște.

    Dr. Elena Lucia Grijac, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, a vorbit despre donator ca element central al sistemului de transfuzie și despre necesitatea unei comunicări corecte privind donarea. Ea a evidențiat digitalizarea sistemului civil, colectele mobile și nevoia de personal calificat, precum și oportunitatea procesării plasmei în România. „Un sistem rezilient se construiește înainte de criză, nu în timpul ei”, a subliniat Elena Lucia Grijac.

    Dr. Valentin-Veron Toma, șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer”, a atras atenția asupra efectelor schimbărilor climatice și ale valurilor de căldură asupra sănătății populației. El a susținut că prevenția trebuie sprijinită prin planuri naționale clare și prin cooperarea dintre autorități, specialiști și comunități. „În momentul de față nu avem un plan național de prevenție și combatere a valurilor de căldură”, a declarat Valentin-Veron Toma.

    Psih. dr. Adriana Cotel, șef de lucrări la disciplina Etică și Integritate Academică a UMF „Carol Davila”, a descris epuizarea profesională a personalului medical ca pe o problemă care afectează reziliența întregului sistem. Ea a pledat pentru măsurarea burnoutului prin instrumente validate și pentru asumarea unei responsabilități comune de către instituții și angajați. „Degeaba ne dorim să avem măsuri prin care să combatem burnoutul dacă nu putem să-l măsurăm”, a spus Adriana Cotel.

    Mihaela Gușă, reprezentanta Schneider Electric România, a subliniat că infrastructura electrică este o condiție esențială pentru funcționarea continuă a spitalelor. Ea a vorbit despre surse redundante, UPS-uri, sisteme de monitorizare și protecție, precum și despre eficiența energetică a clădirilor medicale. „Infrastructura electrică a spitalelor nu este doar o investiție tehnică, este o investiție în siguranța națională și în sănătatea publică”, a transmis Mihaela Gușă.

    Concluziile conferinței au evidențiat că securitatea sanitară se bazează pe planificare, date corecte, infrastructură și medicamente disponibile, personal protejat, prevenție și cooperare între sectorul public, sectorul privat, universități și administrația locală. Evenimentul a oferit un cadru pentru formularea unor propuneri concrete privind accesul, inovația și reziliența sistemului medical românesc.

    Conferința a fost organizată cu sprijinul instituțional al: Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, Colegiului Medicilor din România, Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”, Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, Societății Române de Sindrom Lynch, Centrului Medical Internațional București și Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente — ARPIM.

    Parteneri Silver: SANADOR și STADA Romania.

    Parteneri: Compania Națională UNIFARM și Dr. Max. Romania.

    Parteneri media: AGERPRES, Business Voice, Iubim Brasovul, CaleaEuropeană, Capital, Doctorul Zilei, EVZ.ro, Jurnal Central, Luxury Online, Radio România, prin canalele Radio România Actualități, Radio România București FM, Agenția de presă RADOR Radio România, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea TV și Tele7ABC HD.

    Articolul Securitatea sanitară a României: acces, inovație și reziliență apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/securitatea-sanitara-a-romaniei-acces-inovatie-si-rezilienta/

  • Guvernul prelungește măsurile de siguranță pe piața energiei electrice până pe 30 octombrie 2026

    Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, prelungirea mecanismului temporar de siguranță pentru piața energiei electrice până pe 30 octombrie 2026. Măsurile, aplicate de operatorul de transport și sistem Transelectrica, vizează perioadele în care funcționarea sistemului energetic național este pusă sub presiune de vârfurile de consum din lunile de toamnă și de iarnă.

    Mecanismul nu era nou: el fusese valabil până la 30 septembrie 2026, iar Executivul a decis continuarea lui pentru o lună, pe fondul unor prognoze care arată un consum de vârf de până la 8.000 MW în orele de seară, în condițiile scăderii temperaturilor.

    Ce prevede, concret, mecanismul de siguranță

    Măsurile nu se aplică automat. Transelectrica este cea care decide, în funcție de situația reală din sistem, dacă și când recurge la ele. Potrivit informațiilor publicate de Guvern, cele cinci măsuri sunt aplicate în această ordine:

    1. Creșterea rezervelor tehnologice

    Unitățile de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ își suplimentează rezervele tehnologice, pentru a putea interveni rapid în sistem.

    2. Pornirea grupurilor din rezerva tehnică

    Grupurile energetice aflate în rezervă tehnică pot fi puse la dispoziția Dispeceratului Energetic Național, pentru a suplimenta producția disponibilă.

    3. Limitarea exportului de energie

    Capacitatea de interconexiune disponibilă pentru export poate fi redusă sau anulată, pentru a păstra energia în sistemul național.

    4. Reducerea schimburilor comerciale notificate

    Pot fi reduse sau anulate și schimburile de energie deja notificate pentru export, dacă situația din sistem o impune.

    5. Limitarea în trepte a consumului industrial

    Ultima măsură, aplicată doar marilor consumatori industriali incluși în normativul pentru situații de criză, este limitarea consumului în tranșe. Guvernul precizează explicit că populația nu este vizată de limitarea consumului — consumatorii casnici sunt excluși din această măsură.

    De ce a fost nevoie de prelungire

    Decizia este motivată de mai mulți factori care se cumulează în luna octombrie:

    Deficitul de precipitații din ultimele luni a limitat producția hidroelectrică, iar debitul Dunării, aflat la minime istorice în septembrie, nu garantează, potrivit prognozelor, repornirea în octombrie a cel puțin unui reactor de la Cernavodă. În paralel, nebulozitatea mai ridicată și zilele tot mai scurte reduc producția instalațiilor fotovoltaice, exact în perioada în care acestea ar trebui să compenseze o parte din consum.

    Principala vulnerabilitate identificată de autorități este intervalul orar 18:00–22:00, când consumul casnic este ridicat, iar producția solară scade practic la zero. În plus, posibilitatea de a importa energie din afara țării este ea însăși limitată de o criză energetică regională mai amplă.

    Context european: prețurile la energie, sub presiune

    Prelungirea măsurilor din România vine pe fondul unor avertismente la nivel european privind securitatea energetică pentru iarna 2026–2027. Potrivit agenției Reuters, comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a transmis statelor membre că ar trebui să analizeze măsuri de reducere a consumului de gaze și electricitate, într-un context în care rezervele de gaze ale Uniunii Europene erau, la începutul toamnei, în jur de 70% pline — cu aproximativ 12 puncte procentuale sub nivelul din anul precedent, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

    Oficialul european a precizat că Europa este mai bine pregătită decât în iarna 2021, dar a cerut statelor să își intensifice pregătirile pentru sezonul rece.

    Ce înseamnă pentru consumatorii casnici

    Pentru populație, mesajul oficial este clar: măsurile de limitare a consumului nu se aplică gospodăriilor, ci exclusiv marilor operatori industriali, și doar ca ultimă soluție, după epuizarea celorlalte patru măsuri. Practic, mecanismul funcționează ca o plasă de siguranță activată de Transelectrica doar în momentele de vârf de consum, nu ca o restricție permanentă.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Digi24, Bursa.ro și a comunicatelor de presă ale Guvernului României privind ședința din 9 octombrie 2026.

    Articolul Guvernul prelungește măsurile de siguranță pe piața energiei electrice până pe 30 octombrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/guvernul-prelungeste-masurile-de-siguranta-pe-piata-energiei-electrice-pana-pe-30-octombrie-2026/

  • Calendarul plăților sociale din octombrie 2026: când intră pensiile, alocațiile și indemnizațiile

    Calendarul plăților din octombrie 2026 aduce, ca în fiecare lună, date fixe pentru pensionari și pentru beneficiarii de alocații, indemnizații și ajutoare sociale. Potrivit calendarului stabilit de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și reluat de presa economică, banii ajung la beneficiari în zile diferite, în funcție de modalitatea de plată aleasă: prin Poșta Română sau direct în cont bancar ori pe card.

    Pensiile prin Poșta Română și pe cont bancar

    Pentru pensionarii care își primesc banii prin Poșta Română, distribuția pensiilor în octombrie 2026 se face, ca de obicei, în intervalul 1–15 octombrie, data exactă depinzând de ruta de distribuție a fiecărei localități. Potrivit presei economice, aproximativ 2,1 milioane de pensionari sunt plătiți prin acest sistem.

    Pentru cei care primesc pensia în cont bancar sau pe card, plata este programată pentru luni, 12 octombrie 2026. CNPP virează, de regulă, pensiile pe data de 12 a fiecărei luni, cel târziu pe 13. Dacă banii nu apar în cont pe 12 octombrie, pensionarii sunt sfătuiți să verifice din nou soldul a doua zi, pe 13 octombrie, termenul limită anunțat de instituție.

    Pensionarii care locuiesc în străinătate și primesc banii într-un cont bancar extern vor fi plătiți pe 20 octombrie 2026, o marți, intervalul exact de creditare depinzând de procedurile băncii beneficiare și de durata transferului internațional.

    Alocațiile pentru copii și indemnizația de creștere a copilului

    Alocația de stat pentru copii este programată pentru 8 octombrie 2026. Cuantumurile rămân cele cunoscute: 719 lei pentru copiii cu vârste între 0 și 2 ani și 292 lei pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani.

    Tot pe 8 octombrie este programată și plata indemnizației pentru creșterea copilului, al cărei cuantum variază în funcție de venitul avut de beneficiar înainte de intrarea în concediul de creștere a copilului.

    Indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități

    Pentru persoanele cu dizabilități, plata indemnizațiilor lunare este programată pentru 14 octombrie 2026. Cuantumurile diferă în funcție de vârstă și de gradul de handicap:

    Copii cu dizabilități

    548 lei pentru gradul accentuat sever, 397 lei pentru gradul accentuat și 199 lei pentru gradul mediu.

    Adulți cu dizabilități

    728 lei pentru gradul sever, 496 lei pentru gradul accentuat și 80 lei pentru gradul mediu.

    Ajutorul de șomaj și Venitul Minim de Incluziune

    Indemnizația de șomaj este programată pentru 16 octombrie 2026. Cuantumul concret depinde de stagiul de cotizare și de îndeplinirea condițiilor de eligibilitate ale fiecărui beneficiar, nefiind o sumă fixă la nivel național.

    Venitul Minim de Incluziune (VMI) este programat pentru 20 octombrie 2026, suma variind în funcție de veniturile și componența fiecărei gospodării.

    Bursa socială, amânată pentru luna viitoare

    Spre deosebire de celelalte forme de sprijin, bursa socială nu se acordă în octombrie, plata acesteia fiind reprogramată pentru luna noiembrie, potrivit calendarului citat de presa economică.

    Ce faci dacă banii nu au ajuns la data stabilită

    Dacă suma nu apare la termenul anunțat, beneficiarii pot verifica situația la oficiul poștal care face distribuția, la banca unde au deschis contul sau card-ul, sau direct la casa teritorială de pensii de care aparțin. În cazul plăților pe card, momentul exact în care banii devin vizibili în cont poate varia ușor de la o bancă la alta.

    Pe lângă pensii și alocații, statul acordă și alte forme de sprijin social, precum voucherele sociale, despre care am scris într-un articol dedicat privind cine le primește și ce reguli trebuie respectate.

    Surse: Alba24.ro, Newsweek România, calendarul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

    Articolul Calendarul plăților sociale din octombrie 2026: când intră pensiile, alocațiile și indemnizațiile apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/calendarul-platilor-sociale-din-octombrie-2026-cand-intra-pensiile-alocatiile-si-indemnizatiile/

  • Les Films de Cannes à Bucarest 2026: a XVII-a ediție aduce Fjord, de Cristian Mungiu, și Minotaur pe marile ecrane din România

    Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest ajunge anul acesta la a XVII-a ediție și va aduce în cinematografele din România, între 23 octombrie și 1 noiembrie 2026, o selecție din filmele premiate la cea mai recentă ediție a Festivalului de Film de la Cannes. Evenimentul, unul dintre cele mai așteptate momente ale toamnei cinefile românești, se extinde și în acest an dincolo de Capitală, cu proiecții în Timișoara, Arad, Oradea și Iași.

    Program și locații: de la București la Timișoara, Arad, Oradea și Iași

    În București, proiecțiile au loc între 23 octombrie și 1 noiembrie, la patru săli emblematice: Cinema Elvire Popescu, Cinema Muzeul Țăranului, Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României și Cinema Apollo111.

    Festivalul pornește, de fapt, mai devreme în țară, la Timișoara, unde proiecțiile se desfășoară între 22 și 25 octombrie, la Cinema Studio și Cinema Timiș. Urmează Arad, între 28 și 31 octombrie, la Cinema Arta, și Oradea, între 29 octombrie și 1 noiembrie, la Cinema Palace. La Oradea, pe 29 octombrie, Muzeul Țării Crișurilor găzduiește o proiecție specială a filmului 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, de Cristian Mungiu. Ultimul popas al turneului este la Iași, între 6 și 8 noiembrie, la Cinema Ateneu.

    Fjord, de Cristian Mungiu, cap de afiș al ediției

    Punctul central al ediției din acest an este Fjord, cel mai nou film al regizorului Cristian Mungiu și câștigătorul Palme d’Or la Cannes 2026, din distribuția căruia face parte și actorul Sebastian Stan. Filmul va rula simultan, pe 24 octombrie, în toate orașele participante, iar la București va avea parte și de o proiecție de gală, în aceeași seară, la Ateneul Român.

    Fjord este, totodată, propunerea oficială a României pentru Oscarul pentru cel mai bun film internațional din 2027, așa cum tele7abc.ro a relatat în luna septembrie.

    Alte filme premiate la Cannes, în premieră la București

    Selecția cuprinde și alte titluri distinse la Cannes anul acesta. Minotaur, al regizorului rus Andrey Zvyagintsev, câștigătorul Marelui Premiu și propunerea Franței pentru Oscar, urmărește destabilizarea vieții unui director de companie rus bogat, pe fondul presiunilor profesionale, al războiului din Ucraina și al suspiciunilor legate de infidelitatea soției sale.

    The Dreamed Adventure, al regizoarei Valeska Grisebach, distins cu Premiul Juriului, are premiera românească la festival și spune povestea Veskăi, care încearcă să o ajute pe o veche prietenă să recupereze o mașină furată în munții Bulgariei. A Man of His Time, al regizorului Emmanuel Marre, câștigător al premiului pentru cel mai bun scenariu, ajunge de asemenea în premieră la București; filmul îl urmărește pe scriitorul Henri Marre, care ajunge la Vichy în 1940, în căutarea unei poziții în noul regim al lui Pétain.

    Afișul ediției, semnat de Carmen Gociu

    Ca și în edițiile precedente, imaginea oficială a festivalului a fost creată de artista Carmen Gociu. Organizatorii au promovat noua ediție sub hashtagul #lesfilms17, anunțând pe rețelele sociale că „avalanșa” ediției din acest an a fost deja declanșată.

    Les Films de Cannes à Bucarest rămâne, de șaptesprezece ani, principala punte dintre Croazeta de la Cannes și publicul cinefil din România, oferind spectatorilor din mai multe orașe ale țării acces, la doar câteva luni distanță, la filmele care au marcat cea mai importantă competiție cinematografică a anului.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Romania Insider și Zile și Nopți.

    Articolul Les Films de Cannes à Bucarest 2026: a XVII-a ediție aduce Fjord, de Cristian Mungiu, și Minotaur pe marile ecrane din România apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/les-films-de-cannes-a-bucarest-2026-editia-a-xvii-a-fjord-cristian-mungiu/

  • Apple pregătește „HomePad”: hub smart home cu Siri, lansare pe 13 octombrie 2026

    Apple este pregătită să intre oficial pe piața dispozitivelor pentru casa inteligentă pe 13 octombrie 2026, cu un hub cu ecran, cunoscut neoficial sub numele de „HomePad”, condus de o versiune reconstruită a asistentului Siri. Lansarea, relatată inițial de Mark Gurman de la Bloomberg, ar urma să includă și primele actualizări din ultimii ani pentru HomePod mini și Apple TV.

    Ce este hub-ul „HomePad” și ce poate face

    Potrivit relatărilor MacRumors și CE Pro, dispozitivul are un ecran pătrat de aproximativ 6 inci și va fi disponibil în două variante: una de blat, cu o bază metalică rotundă și un braț articulat care amintește de designul iMac G4 din 2002, și una montabilă pe perete, mai subțire. Carcasa este din aluminiu gri, alimentarea se face prin USB-C, iar dispozitivul nu are baterie sau butoane fizice.

    Pe partea frontală se află o singură cameră FaceTime, fără cameră pe verso, iar microfoanele și difuzoarele sunt integrate în baza dispozitivului. Conform surselor citate, printre utilizările principale se numără controlul produselor smart home (termostate, becuri, încuietori), apelurile video de tip intercom, redarea muzicii și afișarea de diaporame cu fotografii din iCloud — bucătăria fiind menționată explicit ca un loc cheie de utilizare, pentru rețete sau FaceTime.

    Recunoaștere pe membri ai familiei

    O funcție notabilă este recunoașterea automată a persoanei care se află în fața ecranului, prin voce sau recunoaștere facială — descrisă în presă ca fiind „mai puțin precisă decât Face ID de pe iPhone”. În funcție de cine este identificat, hub-ul afișează contactele, mesajele, calendarul și notițele acelei persoane, iar un mod de tip „oaspete” ascunde informațiile personale. Un iPhone asociat poate fi folosit ca metodă de confirmare suplimentară sau ca soluție de rezervă atunci când recunoașterea facială sau vocală nu funcționează.

    Siri, reconstruită cu ajutor de la Google

    Hub-ul, noul HomePod mini și noul Apple TV ar urma să se bazeze pe o versiune revizuită a Siri, construită — potrivit relatărilor — cu modele de limbaj dezvoltate în colaborare cu Google. Noua Siri ar putea extrage informații de pe web și controla aplicații, dispozitive și produse smart home prin comenzi vocale, urmând să fie extinsă în această lună pe iPhone, iPad, Mac și celelalte platforme Apple. Proiectul hardware pentru casă fusese inițial țintit pentru 2024, dar a fost întârziat chiar din cauza problemelor de dezvoltare ale Siri.

    Alte produse anunțate pentru toamna 2026

    Conform aceloraşi surse, evenimentul din 13 octombrie ar aduce și:

    • HomePod mini nou — prima actualizare de design din 2020, cu procesor mai rapid și culori noi.
    • Apple TV nou — prima actualizare din 2022, cu procesor mai rapid și cip de rețea wireless N1.
    • Parteneri terți, precum LG, care ar pregăti o sonerie inteligentă, o încuietoare și camere compatibile cu ecosistemul HomeKit.
    • O cameră de securitate proprie Apple, axată pe confidențialitate (detectează prezența fără a înregistra video), programată pentru anul următor.

    Potrivit Forbes, dispozitivul este cunoscut intern sub codul J490, iar numele „HomePad” nu este încă oficial confirmat de Apple — compania a refuzat să comenteze pe marginea informațiilor apărute în presă. Nu sunt disponibile încă informații oficiale despre preț sau despre disponibilitatea exactă pe piețe, inclusiv în România.

    De ce este importantă această lansare

    Pentru Apple, hub-ul smart home nu este un produs izolat, ci primul pas dintr-o strategie mai amplă de extindere a ecosistemului HomeKit și de integrare a inteligenței artificiale în casele utilizatorilor — un domeniu în care compania a rămas în urma unor rivali precum Amazon și Google. Compania a mai trecut recent printr-un proces costisitor legat de tehnologia din dispozitivele sale, după ce a fost obligată să plătească 5,7 miliarde de dolari într-un proces de brevete pentru Taptic Engine, iar noile dispozitive ar putea readuce compania în prima linie a inovației hardware.

    Rămâne de văzut dacă Apple va confirma oficial toate aceste detalii la evenimentul din 13 octombrie, precum și când și la ce preț vor ajunge noile produse pe piețele internaționale.

    Articolul Apple pregătește „HomePad”: hub smart home cu Siri, lansare pe 13 octombrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/apple-pregateste-homepad-hub-smart-home-cu-siri-lansare-pe-13-octombrie-2026/

  • Premiul Nobel pentru Chimie 2026: Henri Kagan și Kenso Soai, răsplătiți pentru misterul „imaginilor în oglindă” din chimia vieții

    Premiul Nobel pentru Chimie 2026 a fost acordat, miercuri, 7 octombrie 2026, de Academia Regală Suedeză de Științe cercetătorilor Henri B. Kagan (Franța) și Kenso Soai (Japonia), pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică. Cei doi au rezolvat, practic, un mister chimic vechi de peste un secol: de ce viața, la nivel molecular, „alege” aproape mereu o singură formă dintre cele două imagini în oglindă posibile ale aceleiași molecule.

    Cine sunt laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2026

    Cei doi laureați vor împărți în mod egal premiul, în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, acordat de Academia Regală Suedeză de Științe.

    Henri B. Kagan — pionierul sintezei asimetrice

    Henri B. Kagan s-a născut în 1930 la Boulogne-Billancourt, Franța. Și-a luat doctoratul în 1960 la Collège de France și este profesor emerit la fosta Université Paris-Sud. Academia a explicat că Kagan a găsit o nouă modalitate de a manipula reacțiile chimice, care permite obținerea unui exces mult mai mare al uneia dintre cele două imagini în oglindă ale unei molecule decât se credea posibil anterior — o descoperire esențială din 1986 pentru chimiștii care dezvoltă reacții folosite la fabricarea medicamentelor, a aromelor, a parfumurilor și a materialelor noi.

    Kenso Soai — reacția care „alege” o singură imagine în oglindă

    Kenso Soai s-a născut în 1950 la Hiroshima, Japonia. Și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo și este profesor emerit la Tokyo University of Science. În 1995, Soai a descris o reacție chimică cu potențial de „homochiralitate”, iar în 2003 a prezentat reacția care producea exclusiv una dintre cele două forme-imagine în oglindă posibile — ceea ce, conform Academiei, nu mai fusese realizat vreodată, în afara proceselor din interiorul viețuitoarelor. Comitetul Nobel a numit „reacția Soai” unul dintre cele mai spectaculoase experimente chimice realizate vreodată.

    Ce este homochiralitatea și de ce a rămas un mister timp de un secol

    Multe molecule esențiale pentru viață — printre care aminoacizii și zaharurile — există în două forme care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, la fel cum mâna dreaptă este imaginea în oglindă a mâinii stângi. Totuși, viața de pe Pământ folosește, cu o consecvență aproape perfectă, doar una dintre aceste forme. O reacție chimică obișnuită (neghidată) produce, în schimb, cantități egale din ambele forme — un așa-numit amestec racemic. Explicarea modului în care natura a putut „alege” o singură formă, la un moment dat în trecutul îndepărtat, a reprezentat un mister chimic de peste 100 de ani, conform președintelui Comitetului Nobel pentru Chimie, Heiner Linke, citat în presa internațională: cercetările lui Kagan și Soai „au oferit o soluție unui mister chimic vechi de peste un secol”.

    De la descoperirea lui Kagan (1986) la reacția Soai (2003)

    Cronologia descoperirilor premiate arată cum știința a avansat pas cu pas către explicarea homochiralității:

    • 1986 — Henri Kagan dezvoltă o metodă prin care un catalizator doar parțial „pur” din punct de vedere chiral poate produce un produs aproape complet pur într-o singură formă-imagine în oglindă, un efect neliniar neanticipat anterior.
    • 1995 — Kenso Soai descrie o reacție cu potențial de autoamplificare a unei singure forme chirale.
    • 2003 — Soai prezintă versiunea finală a reacției, care produce exclusiv o singură imagine în oglindă a moleculei, fără nicio intervenție externă care să „aleagă” dinainte acea formă.

    De ce contează descoperirea pentru industria farmaceutică

    Distincția dintre cele două imagini în oglindă ale unei molecule nu este doar un detaliu teoretic: în cazul multor substanțe active din medicamente, o formă poate avea efectul terapeutic dorit, în timp ce cealaltă poate fi inactivă sau, în unele cazuri, dăunătoare. Metodele de sinteză asimetrică dezvoltate de Kagan și Soai stau astăzi la baza unor procese industriale prin care companiile farmaceutice pot controla precis ce formă a unei molecule ajunge în produsul final, reducând riscurile și crescând eficiența tratamentelor. Pentru cititorii interesați de modul în care funcționează sistemul medical și accesul la tratamente în România, am scris recent și despre diferențele dintre asigurarea medicală publică și cea privată.

    Al treilea anunț dintr-o săptămână plină de premii Nobel

    Chimia este a treia categorie anunțată în calendarul Nobel 2026, care se întinde pe parcursul a două săptămâni:

    • Luni, 5 octombrie — Fiziologie sau Medicină, pentru descoperiri legate de optogenetică și canalele ionice activate de lumină.
    • Marți, 6 octombrie — Fizică, acordat lui Francis Halzen pentru cercetări privind neutrinii.
    • Miercuri, 7 octombrie — Chimie, pentru Henri Kagan și Kenso Soai.
    • Joi, 8 octombrie — Literatură (anunț programat astăzi).
    • Vineri, 9 octombrie — Pace.
    • Luni, 12 octombrie — Științe Economice.

    Pentru comparație, ediția de anul trecut a Premiului Nobel pentru Chimie a fost acordată lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, pentru lucrările privind structurile metalo-organice (MOF).

    Articolul Premiul Nobel pentru Chimie 2026: Henri Kagan și Kenso Soai, răsplătiți pentru misterul „imaginilor în oglindă” din chimia vieții apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/premiul-nobel-pentru-chimie-2026-henri-kagan-kenso-soai/

  • Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% și în perioada 1–15 octombrie 2026, în timp ce prețurile continuă să urce

    Ministerul Finanțelor a confirmat că acciza la motorină rămâne redusă cu 25% și în perioada 1–15 octombrie 2026, a treia prelungire consecutivă a măsurii, pe fondul presiunilor persistente de pe piața internațională a carburanților. Decizia înseamnă că șoferii și firmele de transport sunt scutiți, cel puțin temporar, de o nouă scumpire la pompă.

    Ce a decis Ministerul Finanțelor

    Potrivit anunțului oficial, reducerea de 25% se aplică motorinei standard și reprezintă o diminuare de 701,07 lei la 1.000 de litri (echivalentul a 829,69 lei pe tonă). Astfel, acciza efectivă percepută în această perioadă rămâne la 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă, în loc de nivelul standard din legislație.

    Mecanismul funcționează în baza Legii nr. 162/2026, care permite Guvernului să ajusteze acciza bianual (la fiecare două săptămâni), în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă. Potrivit presei economice, designarea de „situație de criză” care permite acest mecanism expiră pe 31 octombrie 2026, moment în care autoritățile vor decide dacă mai este nevoie de prelungire.

    De ce se menține reducerea: presiunile de pe piața carburanților

    Motivul invocat de minister este unul recurent în ultimele luni: „presiunile pe piața carburanților se mențin”. Datele citate arată o discrepanță semnificativă între evoluția cotațiilor internaționale și cea a prețurilor interne: cotațiile Platts pentru motorină au urcat cu 63,70%, în timp ce prețurile medii de la pompă din România au crescut doar cu 35,01% – diferență acoperită tocmai de reducerea de acciză.

    Fără această prelungire, motorina ar fi putut crește suplimentar cu aproximativ 0,70 lei/litru, potrivit calculelor citate în presa economică.

    Legătura cu taxa pe carbon ETS2

    Măsura vine într-un context european mai larg, în care Uniunea Europeană discută despre o posibilă amânare a taxei pe carbon ETS2, care ar putea adăuga până la un leu pe litru la prețul carburanților din 2027. Reducerea actuală de acciză este, deocamdată, singura pârghie internă prin care statul român mai poate amortiza șocurile de preț de pe piața externă.

    Cât costă efectiv carburanții la pompă

    La 1 octombrie 2026, prețurile medii naționale la pompă erau următoarele:

    • Motorină standard: 10,95 lei/litru
    • Benzină standard: 10,02 lei/litru
    • Benzină premium (98/100): 10,57 lei/litru
    • Motorină premium: 11,73 lei/litru
    • GPL auto: 4,71 lei/litru

    Prețurile se mențin pe un trend ascendent constant: motorina a depășit pragul de 10,8 lei/litru încă de la finalul lunii septembrie, în ciuda reducerii de acciză, iar scumpirile continuă să afecteze direct costurile din transport și logistică, cu impact ulterior asupra prețurilor bunurilor de consum.

    Ce urmează

    Ministerul Finanțelor va reevalua situația la jumătatea lunii octombrie, când va decide dacă menține reducerea de 25%, o ajustează între 5% și 25% sau renunță complet la ea, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale. Designarea de criză care stă la baza întregului mecanism expiră la 31 octombrie 2026, astfel că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru prețul carburanților din România.

    Surse: Ministerul Finanțelor (comunicat preluat de News.ro), Digi24.ro, Realitatea.net.

    Articolul Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% și în perioada 1–15 octombrie 2026, în timp ce prețurile continuă să urce apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/acciza-la-motorina-ramane-redusa-cu-25-si-in-perioada-1-15-octombrie-2026-in-timp-ce-preturile-continua-sa-urce/

  • Debitul Dunării, la minime istorice în septembrie 2026: restricții de apă în Gorj și Dolj, reactor oprit la Cernavodă

    Debitul Dunării a ajuns, spre finalul lunii septembrie 2026, la unele dintre cele mai scăzute valori din ultimele decenii, pe fondul secetei hidrologice prelungite care afectează România și întreg bazinul fluviului. Autoritățile au impus deja restricții de apă în mai multe localități din Gorj și Dolj, iar la centrala nucleară de la Cernavodă un reactor rămâne oprit din cauza nivelului insuficient al apei.

    Cât de jos a ajuns debitul Dunării

    Potrivit datelor publicate de Profit.ro, debitul Dunării la Baziaș, punctul de intrare a fluviului în România, era pe 24 septembrie 2026 de aproximativ 1.600 mc/s, cu circa 58% sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 mc/s. Prognozele hidrologilor indicau o scădere suplimentară, până la aproximativ 1.350 mc/s în jurul datei de 30 septembrie.

    Datele se confirmă și în prognoza emisă la începutul lunii de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Economedia.ro: pentru intervalul 5–12 septembrie, debitul era estimat să scadă la 1.400 mc/s, iar pentru întreaga lună hidrologii au anticipat valori între 1.400 și 1.800 mc/s — mult sub normalul sezonier.

    Situația nu este una izolată: conform Profit.ro, debite reduse se înregistrează pe tot cursul inferior al fluviului, de la Novi Sad și Bezdan, în Serbia (1.100, respectiv 860 mc/s), până în Bulgaria (1.400–1.570 mc/s), semn că seceta hidrologică afectează întregul bazin dunărean, nu doar sectorul românesc.

    Restricții de apă în Gorj și Dolj

    Pe fondul debitelor reduse ale Dunării și ale afluenților săi, Știrile ProTV relatează, citând Apele Române Jiu, că cinci localități — trei din județul Gorj și două din Dolj — se confruntă cu restricții de apă. În sectorul Filiași–Rovinari, din Gorj, stația de epurare SE Rovinari a intrat în etapa a doua de restricții, în timp ce SE Turceni a fost trecută în faza de alertă-avertizare.

    Reprezentanții Apele Române au precizat că, la debitul actual, „Dunărea rămâne la mai puțin de jumătate din debitul caracteristic perioadei”, subliniind caracterul excepțional al situației hidrologice din această toamnă.

    Un reactor de la Cernavodă, oprit din cauza secetei

    Seceta de pe Dunăre a avut și consecințe directe asupra sistemului energetic național. Potrivit Economica.net, Unitatea 1 a centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (700 MW) a fost oprită preventiv încă din 28 iulie 2026, ca măsură de siguranță impusă de nivelul „fără precedent” de scăzut al Dunării, conform prognozelor INHGA. Decizia a fost luată pentru a menține parametrii de funcționare în limitele de siguranță nucleară.

    Conform Profit.ro, reactorul rămânea oprit și la finalul lunii septembrie, centrala funcționând doar parțial de la începutul verii, în timp ce guvernul a alocat în august 12,1 milioane de lei pentru intervenții hidraulice de urgență menite să sprijine aprovizionarea cu apă și funcționarea infrastructurii afectate de secetă.

    Ce urmează

    Autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor pregătesc măsuri temporare și reversibile — folosirea de pontoane și pompe suplimentare, precum și posibile transferuri controlate de apă dinspre Canalul Dunăre–Marea Neagră — pentru a susține alimentarea cu apă și navigația pe sectoarele cele mai afectate. Apele Române au precizat, într-o analiză mai amplă a situației hidrologice din vara acestui an, că nu există restricții pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populației, cele peste 40 de lacuri de acumulare majore din țară menținând un volum suficient pentru sistemele de distribuție.

    Seceta prelungită din 2026 se înscrie într-un tipar mai larg descris și de ANM, care a semnalat în septembrie temperaturi cu până la 7°C peste normalul perioadei și secetă extinsă pe mare parte din teritoriul țării — vezi analiza tele7abc.ro despre vremea neobișnuit de caldă din septembrie 2026. Specialiștii avertizează că fenomenele hidrologice extreme, atât secetele prelungite, cât și viiturile bruște, devin tot mai frecvente, cerând o regândire a modului în care România își gestionează resursele de apă pe termen lung.

    Surse: Profit.ro, Știrile ProTV, Economedia.ro, Economica.net.

    Articolul Debitul Dunării, la minime istorice în septembrie 2026: restricții de apă în Gorj și Dolj, reactor oprit la Cernavodă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/debitul-dunarii-la-minime-istorice-in-septembrie-2026-restrictii-de-apa-in-gorj-si-dolj-reactor-oprit-la-cernavoda/