Autor: Cristian

  • S&P reconfirmă ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă

    Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, pe 2 octombrie 2026, ratingul României la nivelul BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, menținând totodată perspectiva negativă acordată țării noastre. Decizia vine după o perioadă de peste cinci luni în care România a funcționat cu un guvern interimar, după dizolvarea coaliției de guvernare în urma unui vot de neîncredere din luna mai.

    Pentru ratingul României, verdictul de la începutul lunii octombrie confirmă progresele fiscale înregistrate în prima parte a anului, dar atrage atenția că poziția țării rămâne vulnerabilă în absența unui guvern susținut de o majoritate parlamentară stabilă și a unui buget credibil pentru 2027.

    Ce a decis S&P pe 2 octombrie 2026

    Potrivit agenției de evaluare, rating-ul de țară rămâne neschimbat față de precedenta analiză din mai 2026: BBB- pe termen lung și A-3 pe termen scurt, cu perspectivă negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”; următorul nivel, BB+, ar însemna trecerea României în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

    S&P a subliniat printre elementele pozitive execuția bugetară din acest an: deficitul pe primele opt luni din 2026 a scăzut la 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada similară din 2025, iar ținta anuală de aproximativ 6,2% din PIB pare, în acest moment, realizabilă. Despre acest subiect, tele7abc.ro a scris pe larg în articolul Deficitul bugetar scade cu 27 de miliarde de lei în opt luni: România ajunge la 2,89% din PIB.

    De ce rămâne perspectiva negativă: riscurile politice și fiscale

    Agenția avertizează că o eventuală retrogradare ar putea fi declanșată de mai mulți factori, toți de natură instituțională și economică:

    • incapacitatea viitorului guvern de a adopta politici credibile de reducere a deficitului bugetar pentru 2027-2028;
    • întârzieri sau blocaje în absorbția fondurilor europene alocate pentru perioada 2026-2027;
    • o eventuală agravare a crizei energetice regionale, cu efecte asupra inflației și creșterii economice;
    • un deficit de cont curent estimat la 7-7,5% din PIB, care face România vulnerabilă la schimbări de percepție ale investitorilor străini.

    Cinci luni fără un guvern susținut de o majoritate deplină

    S&P a inclus în analiză și contextul instituțional: coaliția de guvernare s-a dizolvat în luna mai 2026, iar de atunci țara este condusă de un executiv interimar. Scenariul de bază al agenției presupune formarea, în perioada următoare, a unui guvern susținut de o majoritate parlamentară, capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. Agenția nu a formulat acuzații la adresa vreunui partid sau lider politic, ci a tratat strict stabilitatea instituțională ca variabilă de risc pentru finanțele publice.

    Datoria publică netă este estimată de S&P să depășească 60% din PIB în 2027, iar costul dobânzilor la datoria publică ar putea ajunge la 3,3% din PIB în 2028, nivel care adaugă presiune asupra bugetului, indiferent de configurația politică a viitorului executiv.

    Reacția Ministerului Finanțelor

    Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat decizia agenției, calificând-o drept un semnal pozitiv, dar insuficient: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a declarat oficialul, adăugând că „nu avem altă variantă decât să construim un buget credibil pentru 2027”. Ministrul a mai spus că obiectivul pe termen mediu ar trebui să fie îmbunătățirea perspectivei de la negativă la stabilă, afirmând, la un moment anterior, că România „s-a săturat să fie tot timpul pe ultima treaptă” înainte de zona speculativă.

    Ce înseamnă asta pentru români: costul creditării și dobânzile

    Menținerea ratingului de țară la nivel investițional este relevantă direct pentru costul la care statul român se împrumută pe piețele internaționale, dar și pentru dobânzile pe care le plătesc, indirect, companiile și populația. O eventuală retrogradare ar putea obliga unele fonduri de investiții care nu au voie să dețină obligațiuni speculative să își reducă expunerea pe titluri românești, ceea ce ar majora costurile de finanțare ale statului.

    Pe fondul acestui context, Banca Națională a României a decis recent să mențină dobânda-cheie la 6,50% — decizie detaliată în articolul BNR menține dobânda-cheie la 6,50%: inflația va crește din nou până la final de 2026 — iar Ministerul Finanțelor continuă să ofere dobânzi atractive investitorilor individuali prin titlurile de stat FIDELIS, care se listează pe 15 octombrie la Bursa de Valori București, conform articolului FIDELIS octombrie 2026: dobânzi majorate până la 7,75%.

    Celelalte două mari agenții de evaluare, Fitch și Moody’s, mențin, la rândul lor, România în categoria investițională, tot cu perspectivă negativă — Fitch la nivelul BBB-, cu următoarea revizuire programată pentru ianuarie 2027, și Moody’s la Baa3.

    Surse

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Wall-Street.ro, Puterea.ro și Economica.net.

    Articolul S&P reconfirmă ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/sp-reconfirma-ratingul-romaniei-la-bbb-cu-perspectiva-negativa/

  • David Bowie și „Let’s Dance”: cum a ajuns pop-ul dance britanic în România anilor ’80

    Puține discuri reușesc să rescrie radical imaginea unui artist deja consacrat, așa cum a făcut-o „Let’s Dance”, albumul cu care britanicul David Bowie a renunțat la experimentele sonore din „Trilogia berlineză” pentru un sunet dance-pop lucios, gândit direct pentru MTV și pentru ringul de dans. Lansat în aprilie 1983, discul avea să devină cel mai vândut din cariera sa — și, ca multe alte hituri occidentale ale epocii, și-a găsit drumul, pe căi ocolite, și spre urechile tinerilor din România comunistă, prin unde radio bruiate și casete audio copiate din prieten în prieten.

    De la experimentele berlineze, la reinventarea pentru MTV

    La începutul anilor ’80, David Bowie venea după „Scary Monsters (and Super Creeps)” (1980) și după celebra „Trilogie berlineză” alcătuită din „Low”, „Heroes” și „Lodger” — albume experimentale, lăudate de critici, dar îndepărtate de topurile comerciale. Pentru noul disc, Bowie a decis o schimbare radicală de direcție: în locul colaboratorului său de multă vreme, producătorul Tony Visconti, l-a ales pe Nile Rodgers, chitaristul și mintea din spatele trupei disco-funk Chic, pentru un sunet mult mai accesibil și dansant.

    Nile Rodgers și sunetul Chic, ingredientul secret

    Albumul a fost înregistrat în doar câteva săptămâni, la studioul The Power Station din New York, cu o echipă de studio neobișnuită: secția ritmică a trupei Chic, alături de un tânăr chitarist texan, aproape necunoscut la vremea respectivă, pe nume Stevie Ray Vaughan, recrutat chiar de pe scena unui festival de blues din Montreux. Rezultatul a fost un amestec de rock, funk și dance-pop, radical diferit de tot ce lansase Bowie până atunci, dar care s-a dovedit exact formula câștigătoare pentru începutul noului deceniu.

    Un succes comercial fără precedent în cariera lui Bowie

    Piesa-titlu, „Let’s Dance”, a devenit al doilea single al lui Bowie care a ajuns pe locul 1 în Billboard Hot 100, după „Fame” (1975), și a urcat, de asemenea, pe prima poziție în Marea Britanie. Albumul omonim a scos patru single-uri, dintre care două au intrat în top 10, inclusiv „China Girl”, piesă scrisă împreună cu Iggy Pop, al cărei videoclip a beneficiat de rotație intensă pe MTV, alături de cel al piesei-titlu. „Let’s Dance” a devenit primul disc de platină al lui Bowie în Statele Unite și cel mai bine vândut album din întreaga sa carieră, impulsionat și de „Serious Moonlight Tour”, cel mai amplu turneu pe care artistul îl susținuse până atunci.

    România anilor ’80: muzica occidentală, prinsă pe furiș

    Într-o Românie în care posturile oficiale de radio și televiziune difuzau muzică occidentală cu mare zgârcenie, iar presa muzicală străină era practic inaccesibilă, un hit proaspăt precum „Let’s Dance” nu ajungea niciodată pe cale oficială la publicul larg. Pentru tinerii pasionați de muzică, singura variantă rămâneau posturile internaționale prinse pe unde scurte, de cele mai multe ori în mijlocul unui bruiaj electronic constant impus de regim.

    Radio Europa Liberă și Vocea Americii, fereastra spre lume

    Emisiunile muzicale ale unor posturi precum Radio Europa Liberă, Vocea Americii sau BBC au rămas, de-a lungul anilor ’80, un reper esențial pentru generațiile de tineri melomani români, care continuau astfel tradiția lăsată de legendarul program „Metronom” al criticului de jazz Cornel Chiriac. Ascultarea acestor emisiuni nu era lipsită de riscuri: Securitatea trata consumul de muzică occidentală ca pe o formă de subversiune culturală, iar tinerii adunați în cămine sau apartamente pentru a asculta împreună la un singur radio sau casetofon puteau atrage, fără să știe, atenția informatorilor din anturaj.

    Caseta audio, comoara de contrabandă

    Odată prinsă pe unde, o piesă cu un ritm atât de dansant precum „Let’s Dance” — diferită de imaginea mai sobră, ezoterică, pe care mulți români o aveau despre Bowie din perioada „Ziggy Stardust” — era înregistrată rapid pe casetă și copiată apoi din casetofon în casetofon, pierzând calitate cu fiecare generație de copie, dar câștigând statutul de piesă de petrecere în cercurile de tineri. În lipsa unui circuit oficial de difuzare, discotecile de cartier și petrecerile organizate în apartamente deveneau spațiile informale în care un astfel de hit occidental circula și câștiga notorietate, cu mult înainte ca numele lui Bowie să devină cu adevărat cunoscut publicului larg românesc, după 1989.

    Un hit care a rămas peste timp

    La peste patru decenii de la lansare, „Let’s Dance” continuă să fie una dintre piesele definitorii ale anilor ’80, prezentă constant în playlisturile petrecerilor și cluburilor retro, inclusiv în România, unde fenomenul muzicii „anii ’80-’90” cunoaște un nou val de popularitate în rândul publicului tânăr. După moartea lui David Bowie, în ianuarie 2016, piesa a rămas unul dintre cele mai cântate și mai recognoscibile momente ale carierei sale — dovadă că, oricât de radicală ar fi fost schimbarea de sunet pe care a propus-o în 1983, instinctul artistului de a se reinventa a avut, din nou, dreptate.

    The post David Bowie și „Let’s Dance”: cum a ajuns pop-ul dance britanic în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/david-bowie-si-lets-dance-cum-a-ajuns-pop-ul-dance-britanic-in-romania-anilor-80/

  • Cod galben de ploi abundente în România, 12–13 octombrie 2026: 10 județe și Capitala, sub avertizare ANM

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis cod galben de ploi însemnate cantitativ, valabil de luni, 12 octombrie 2026, ora 10:00, până marți, 13 octombrie 2026, ora 10:00. Avertizarea afectează o mare parte din Muntenia, sud-estul Olteniei și zona Carpaților de Curbură, inclusiv municipiul București, potrivit informațiilor confirmate de mai multe publicații care citează datele oficiale ANM.

    Ce județe sunt vizate de avertizarea ANM

    Codul galben de ploi se aplică integral în zece județe: Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova și Teleorman. Avertizarea cuprinde și municipiul București, precum și porțiuni din județele Brașov, Covasna și Vrancea, conform hărții oficiale publicate de meteorologi.

    Cât va ploua și ce intervale orare sunt afectate

    Pe durata intervalului de valabilitate, cantitățile de precipitații vor fi, în general, între 20 și 30 de litri pe metru pătrat, iar pe arii restrânse se pot acumula izolat 40–50 l/mp. Meteorologii precizează că apa se poate strânge fie în intervale scurte, cu averse intense, fie cumulat pe toată durata fenomenelor, ceea ce ridică riscul de scurgeri pe carosabil și băltiri în zonele urbane joase.

    Vânt și ninsoare la altitudine

    Pe lângă ploaie, în estul, sud-estul și extremitatea sud-vestică a țării sunt posibile rafale de vânt de 45–50 km/h, iar la altitudini mari, în Carpații Meridionali și de Curbură, acestea pot atinge 70–90 km/h. Peste 1.500 de metri, precipitațiile se transformă parțial în lapoviță și ninsoare, pe fondul răcirii accentuate a vremii față de weekend, când în București s-au înregistrat maxime de 28–29°C.

    Cum evoluează temperaturile în București

    Capitala trece printr-un contrast termic marcat: după maximele de 28–29°C din weekend, termometrele arată luni în jur de 15–16°C ziua, cu minime nocturne de 9–10°C. Cerul rămâne predominant noros, cu ploi și averse pe cea mai mare parte a intervalului și intensificări trecătoare ale vântului.

    Recomandări pentru șoferi și pietoni

    Autoritățile și specialiștii în trafic recomandă, în astfel de episoade de ploi abundente, reducerea vitezei pe carosabilul umed, evitarea deplasării prin zonele inundabile sau subteranele predispuse la băltire și fixarea obiectelor ușoare de pe balcoane sau terase, acolo unde rafalele de vânt pot fi mai puternice. Se recomandă verificarea periodică a avertizărilor actualizate pe site-ul oficial ANM, întrucât intervalele și zonele pot fi extinse sau modificate.

    Context: o toamnă cu variații meteo accentuate

    Avertizarea de cod galben vine la doar o zi după ce ANM publicase prognoza pe patru săptămâni, care anticipa o evoluție apropiată de normalul perioadei pentru următoarele săptămâni. Episodul actual de ploi și vânt confirmă totuși caracterul instabil al tranziției spre sezonul rece, cu alternanțe rapide între zile calde, de final de vară, și episoade reci, ploioase, specifice mijlocului de toamnă.

    Articol realizat pe baza informațiilor oficiale ANM, confirmate și de relatările Capital.ro și InfoBuz.ro.

    Articolul Cod galben de ploi abundente în România, 12–13 octombrie 2026: 10 județe și Capitala, sub avertizare ANM apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-galben-de-ploi-abundente-in-romania-12-13-octombrie-2026-10-judete-si-capitala-sub-avertizare-anm/

  • INXS și „Never Tear Us Apart”: cum a ajuns rock-ul australian în România anilor ’80

    Puține piese rock reușesc să transforme câteva acorduri simple de pian într-un imn romantic ascultat decenii la rând, așa cum a făcut-o „Never Tear Us Apart”, balada cu care australienii de la INXS au cucerit topurile occidentale în 1988. Cu o linie melodică apăsată de saxofon și o voce plină de melancolie, cântecul a devenit unul dintre simbolurile sonore ale deceniului — și, la fel ca multe alte hituri ale epocii, și-a găsit drumul spre urechile tinerilor din România comunistă pe căi ocolite, prin unde radio bruiate și casete audio copiate din prieten în prieten.

    De la un acord de pian prins în turneu, la un hit mondial

    Povestea piesei a început în 1986, în timpul unui turneu mondial al trupei, când chitaristul și claviaturistul Andrew Farriss a compus la pian o progresie de acorduri pe care a înregistrat-o rapid pe o casetă demo, într-un stil apropiat de blues. Versurile au venit din partea solistului Michael Hutchence, care a scris cuvintele pentru iubita sa de atunci, Michele Bennett, într-o declarație de dragoste directă și vulnerabilă, neobișnuită pentru o trupă cunoscută mai ales pentru energia ei de rock dansant.

    Un aranjament regândit în studio

    Producătorul Chris Thomas, cel care coordonase și albumul „Kick”, a decis să renunțe la varianta inițială, mai apropiată de blues-rock, și a propus un aranjament construit în jurul unui sintetizator de coarde și al unui solo de saxofon, care avea să devină una dintre cele mai recognoscibile secțiuni instrumentale ale anilor ’80. Rezultatul a fost o baladă rafinată, diferită de restul pieselor de pe album, dar care s-a dovedit exact ingredientul lipsă pentru a completa succesul discului.

    Al patrulea single de pe „Kick”, un disc de referință

    „Never Tear Us Apart” a fost lansat ca al patrulea single de pe „Kick”, cel de-al șaselea album de studio al trupei, apărut pe 12 octombrie 1987. Discul avusese deja un parcurs exploziv: „Need You Tonight” urcase pe locul 1 în Billboard Hot 100, iar „Devil Inside” și „New Sensation” intraseră, la rândul lor, în top 10 american. „Never Tear Us Apart” a continuat seria, ajungând pe locul 7 în Billboard Hot 100 și pe locul 5 în clasamentul american de rock, în timp ce în Marea Britanie a petrecut șapte săptămâni pe lista single-urilor, urcând până pe poziția 24.

    „Kick” a vândut, la nivel mondial, aproape 20 de milioane de exemplare, a fost certificat de șase ori Platină în Statele Unite și Diamant în Canada, iar în Australia a primit certificarea de șapte ori Platină — performanțe care au făcut din el cel mai de succes album din cariera trupei și unul dintre discurile definitorii ale rock-ului de la finalul anilor ’80.

    România anilor ’80: muzica occidentală, prinsă pe furiș

    Într-o Românie în care presa muzicală occidentală era practic inaccesibilă, iar posturile oficiale de radio și televiziune difuzau muzică străină cu mare zgârcenie, un hit proaspăt lansat peste ocean sau peste Oceanul Pacific, ca în cazul unei trupe australiene precum INXS, nu ajungea niciodată direct la public. Pentru tinerii pasionați de muzică, singura cale spre piese ca aceasta rămâneau posturile internaționale prinse pe unde scurte, adesea în mijlocul unui bruiaj electronic constant impus de regim.

    Radio Europa Liberă, fereastra spre lume

    Emisiuni muzicale precum cele găzduite de Radio Europa Liberă rămâneau, la finalul anilor ’80, un reper esențial pentru generațiile de tineri melomani, moștenind tradiția lăsată de legendarul program „Metronom” al criticului de jazz Cornel Chiriac. Ascultarea acestor posturi nu era lipsită de riscuri: Securitatea trata consumul de muzică occidentală drept o formă de subversiune, iar adolescenții care se adunau în cămine sau apartamente pentru a asculta împreună la un singur casetofon puteau atrage atenția informatorilor infiltrați în anturaj.

    Caseta audio, comoara de contrabandă

    Odată prinsă pe unde, o piesă ca „Never Tear Us Apart” — cu solo-ul ei de saxofon ușor de recunoscut chiar și printre paraziții radio — era înregistrată rapid pe casetă și copiată apoi din casetofon în casetofon, pierzând calitate cu fiecare generație de copie, dar câștigând statutul de comoară muzicală în cercurile de tineri. În lipsa unui circuit oficial de difuzare, discotecile de cartier și petrecerile organizate în apartamente deveneau spații informale în care astfel de balade occidentale circulau și căpătau o greutate aparte, mult înainte ca numele trupei să devină cu adevărat cunoscut publicului larg românesc după 1989.

    Un cântec care a rămas peste timp

    Aproape patru decenii mai târziu, „Never Tear Us Apart” continuă să fie considerată una dintre cele mai bune piese rock ale anilor ’80: revista Rolling Stone a inclus-o pe lista celor 500 de cele mai bune cântece din toate timpurile, iar în Australia a fost desemnată, printr-un sondaj public, cea mai bună piesă australiană scrisă vreodată. Melodia a fost cântată la procesiunea funerară a lui Michael Hutchence, în 1997, și a fost preluată de-a lungul timpului în variante semnate de artiști precum Paloma Faith sau Tom Jones alături de Natalie Imbruglia. Rămâne, alături de alte balade occidentale ale epocii, parte din banda sonoră nostalgică a generației care a crescut ascultând muzică „prinsă” pe furiș, pe unde scurte, într-o Românie încă închisă spre lume.

    The post INXS și „Never Tear Us Apart”: cum a ajuns rock-ul australian în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/inxs-si-never-tear-us-apart-cum-a-ajuns-rock-ul-australian-in-romania-anilor-80/

  • Ministerul Economiei anunță investiții de peste 12 milioane de lei pentru modernizarea stațiunilor balneare din România

    Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a plătit integral peste 6 milioane de lei pentru modernizarea stațiunilor balneare din România, din investiții totale care depășesc 12 milioane de lei, a anunțat duminică, 11 octombrie 2026, ministrul interimar Irineu Darău, într-un bilanț publicat pe rețelele sociale și relatat de Agerpres. Banii sunt direcționați către baze de tratament, aparatură medicală și, potrivit ministrului, vor contribui și la crearea de locuri de muncă în zonele turistice vizate.

    Peste 6 milioane de lei plătiți integral către stațiunile balneare

    Darău a precizat că sumele au fost decontate integral către beneficiari, iar valoarea totală a proiectelor finanțate trece de 12 milioane de lei. Ministerul nu a detaliat, în postarea citată de Agerpres, care sunt exact stațiunile beneficiare în acest ultim bilanț.

    MEDAT administrează, din 2024, un program distinct de ajutor de minimis dedicat tot modernizării stațiunilor balneare și balneoclimatice, prin care granturile acoperă până la 50% din cheltuielile eligibile, exclusiv TVA. Prin acest program au fost finanțate anterior proiecte în stațiuni precum Băile Felix și Băile 1 Mai (Bihor), Băile Govora și Călimănești (Vâlcea), Băile Herculane (Caraș-Severin), Slănic Moldova (Bacău), Tășnad (Satu Mare), Băile Călacea (Timiș) și Pucioasa (Dâmbovița) — bani folosiți pentru extinderea capacității de cazare și tratament, achiziția de echipamente medicale și modernizarea bazinelor și a infrastructurii turistice.

    SME Eco-Tech și platformele digitale lansate de minister

    În același bilanț, ministrul a anunțat semnarea primelor 41 de acorduri de finanțare în cadrul programului SME Eco-Tech, care are un buget total de 288 de milioane de lei din fonduri elvețiene și susține tranziția verde și digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din industria prelucrătoare. Termenul de depunere a cererilor pentru acest program a fost prelungit anterior până la 24 septembrie 2026, iar eligibilitatea a fost extinsă și la microîntreprinderi.

    Darău a mai menționat lansarea platformei PMAT, destinată antreprenorilor, și a platformei PCUEL, pentru licențiere industrială, precum și prelungirea până la 25 martie 2027 a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN ale firmelor.

    Ecoturism și securitate cibernetică, în același raport

    Bilanțul ministerial a inclus și recunoașterea Pădurii Craiului drept a șaptea destinație ecoturistică a României, precum și depășirea țintei asumate prin PNRR pentru securitate cibernetică: 1.324 de organizații evaluate, față de un obiectiv inițial de 1.000.

    Context: investițiile vin pe fondul unui turism românesc în stagnare

    Finanțările pentru stațiunile balneare apar într-un moment în care turismul românesc trimite semnale mixte. Potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, sosirile turiștilor au crescut cu 9% în august 2026, dar bilanțul cumulat pe primele opt luni ale anului a rămas aproape neschimbat față de aceeași perioadă a anului trecut. Investițiile în infrastructura de tratament balnear sunt prezentate de minister ca parte a strategiei de relansare a turismului de sănătate, un segment în care România are, teoretic, un avantaj competitiv prin numărul mare de resurse balneare naturale.

    Ministerul a precizat că analizează măsuri adiționale pentru simplificarea accesului firmelor la programele de finanțare aflate încă în desfășurare.

    Surse: Agerpres (relatare a postării ministrului interimar Irineu Darău, 11 octombrie 2026); comunicat MEAT privind contractele de finanțare pentru stațiunile balneare; startupcafe.ro, informații despre programul SME Eco-Tech.

    Articolul Ministerul Economiei anunță investiții de peste 12 milioane de lei pentru modernizarea stațiunilor balneare din România apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/ministerul-economiei-anunta-investitii-de-peste-12-milioane-de-lei-pentru-modernizarea-statiunilor-balneare-din-romania/

  • TSMC a raportat venituri record în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul cererii uriașe de cipuri AI

    Gigantul taiwanez al cipurilor TSMC a anunțat venituri record pentru trimestrul al treilea din 2026, impulsionate de cererea tot mai mare de cipuri pentru inteligență artificială. Compania, cel mai mare producător de semiconductori din lume și furnizor-cheie pentru Nvidia și Apple, a depășit atât propriile estimări din luna iulie, cât și prognozele analiștilor de pe piață.

    Cifrele cheie ale trimestrului al treilea

    Potrivit datelor publicate de companie pe 8 octombrie 2026, TSMC a raportat venituri de 1,49 trilioane de dolari taiwanezi (aproximativ 46,71 miliarde de dolari americani) pentru trimestrul al treilea, un nivel record pentru această perioadă a anului. Suma reprezintă o creștere de circa 50% față de perioada similară din 2025, când veniturile se situau la 989,92 miliarde de dolari taiwanezi, conform calculelor Reuters.

    Rezultatul a depășit atât estimarea de consens a analiștilor – 1,46 trilioane de dolari taiwanezi, potrivit unui sondaj LSEG SmartEstimate realizat în rândul a 19 analiști – cât și ghidajul oferit de TSMC în iulie, de 44,6–45,8 miliarde de dolari americani. Pe primele nouă luni ale anului, veniturile cumulate au ajuns la 3,899 trilioane de dolari taiwanezi, în creștere cu 41,1% față de aceeași perioadă din 2025.

    Doar în luna septembrie, TSMC a înregistrat venituri de 511,86 miliarde de dolari taiwanezi (circa 16,03 miliarde de dolari americani), cu 54,6% mai mult față de septembrie 2025 și cea mai bună lună septembrie din istoria companiei, chiar dacă ușor sub recordul absolut stabilit în august (514,81 miliarde de dolari taiwanezi). Cifrele lunare sunt neauditate.

    Cererea de inteligență artificială, motorul creșterii

    Analiștii citați de agențiile de presă internaționale leagă rezultatele record în primul rând de cererea susținută pentru cipuri destinate aplicațiilor de inteligență artificială, la care se adaugă comenzile producătorilor de smartphone-uri care își refac stocurile înaintea lansării de noi modele. TSMC rămâne principalul furnizor de procesoare avansate pentru companii precum Nvidia și Apple, însă compania nu oferă, în raportările lunare de venituri, o defalcare pe clienți.

    Ce urmează în trimestrul al patrulea

    Pentru trimestrul al patrulea, analiștii se așteaptă ca veniturile TSMC să continue să crească, susținute de cererea pentru noua platformă de inteligență artificială Vera Rubin a Nvidia și de avansul tehnologiei de fabricație la 2 nanometri, pe care TSMC o promovează drept nucleul producției sale viitoare. Estimările LSEG indică și o creștere de aproximativ 64% a profitului net, până la 740,8 miliarde de dolari taiwanezi, însă este vorba despre o prognoză, nu despre un rezultat efectiv.

    Raportul complet pentru trimestrul al treilea, cu detalii privind profitul, marjele și perspectivele pentru restul anului, este programat pentru 15 octombrie 2026, când TSMC organizează și o conferință online cu investitorii. Printre temele urmărite de piață se numără planurile de investiții de capital, ghidajul privind marja brută și progresul extinderii capacității de producție la nivel global.

    Context: cursa globală a cipurilor pentru AI

    Pe bursa din Taipei, acțiunile TSMC au scăzut cu 1,35% în ziua publicării datelor lunare, într-o ședință în care piața, în ansamblu, a pierdut aproximativ 1%, mișcare asociată de analiști mai degrabă cu realizări de profit înaintea raportului complet decât cu îngrijorări legate de afaceri. De la începutul anului, acțiunile companiei au avansat totuși cu 64,52%, iar capitalizarea bursieră a TSMC se situează în prezent la circa 2,1 trilioane de dolari americani.

    Cererea masivă de cipuri avansate vine într-un moment în care marii producători de electronice își pregătesc noile generații de dispozitive „inteligente”. Apple, unul dintre principalii clienți ai TSMC, urmează să lanseze pe 13 octombrie 2026 noul hub pentru casa inteligentă „HomePad”, un dispozitiv care se bazează, ca întreaga gamă Apple, pe procesoare fabricate de compania taiwaneză. Performanța TSMC confirmă astfel, la nivel financiar, tendința tot mai vizibilă în industria tehnologică: integrarea rapidă a inteligenței artificiale în produsele de larg consum alimentează o cerere record pentru cipurile de ultimă generație.

    Articol bazat pe informații publicate de The Standard, MacDailyNews și Focus Taiwan (CNA).

    Articolul TSMC a raportat venituri record în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul cererii uriașe de cipuri AI apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/tsmc-a-raportat-venituri-record-in-trimestrul-al-treilea-din-2026-pe-fondul-cererii-uriase-de-cipuri-ai/

  • Prognoza ANM pe patru săptămâni: vremea în România rămâne apropiată de normal până pe 9 noiembrie 2026

    Prognoza ANM actualizată pe patru săptămâni arată o vreme fără schimbări majore pentru România în perioada 12 octombrie – 9 noiembrie 2026. Administrația Națională de Meteorologie estimează temperaturi apropiate de normalul perioadei în cea mai mare parte a țării, cu precipitații neuniform distribuite, mai abundente în regiunile extracarpatice și, local, în zonele de câmpie din sud.

    Ce arată cea mai recentă actualizare ANM

    Potrivit celei mai noi estimări publicate de ANM, vremea din România nu va suferi modificări bruște în următoarea lună. Instituția precizează că prognozele pe patru săptămâni au caracter orientativ și nu pot indica cu precizie zilele exacte în care va ploua sau intensitatea precipitațiilor, acestea fiind detaliate doar în buletinele pe termen scurt.

    12–19 octombrie: diferențe mici între regiuni

    În prima săptămână analizată, temperaturile medii se vor situa în jurul valorilor normale pentru mijlocul lunii octombrie, fără abateri semnificative la nivel național. Precipitațiile vor fi însă neuniforme: peste normal în zonele extracarpatice și, local, în regiunile centrale, cu cele mai mari cantități estimate în sudul țării. În schimb, vestul și nord-vestul României ar putea rămâne mai secetoase decât în mod obișnuit pentru această perioadă.

    19–26 octombrie: vreme stabilă, apropiată de normal

    Pentru săptămâna următoare, ANM anticipează o reducere a diferențelor regionale, atât la temperaturi, cât și la precipitații, acestea revenind la valori apropiate de climatologia specifică perioadei în toate zonele țării.

    26 octombrie – 9 noiembrie: normal termic, fără surplus de precipitații

    În ultimele două săptămâni din intervalul analizat, temperaturile ar urma să rămână, la rândul lor, în jurul mediilor multianuale la nivel național. Variațiile zilnice și posibilitatea de ploaie nu sunt exclude, dar ANM nu semnalează un surplus de precipitații pe suprafețe extinse, nici în ultima săptămână de octombrie, nici în prima din noiembrie.

    De reținut pentru schimbarea orei

    Intervalul acoperit de prognoză include și data de 25 octombrie 2026, când, conform calendarului anual, România trece la ora de iarnă, ceasurile dându-se înapoi cu o oră.

    Context: ce anunța ANM la final de septembrie

    Actualizarea de acum vine după prognoza publicată la finalul lunii septembrie, care estimase, pentru intervalul 28 septembrie – 26 octombrie, temperaturi ușor peste normal în vestul și sud-vestul țării și precipitații, în general, apropiate de normal. Cele două estimări converg pentru săptămâna 12–19 octombrie, confirmând un tablou meteorologic relativ stabil pentru mijlocul lunii.

    Ce trebuie să rețină românii

    Specialiștii ANM recomandă urmărirea buletinelor meteo pe termen scurt pentru detalii despre zilele exacte cu ploi, eventuale averse mai intense sau scăderi bruște de temperatură, întrucât estimările pe patru săptămâni nu pot anticipa fenomene de scurtă durată. Prognozele pot fi actualizate săptămânal pe măsură ce se apropie perioada de referință.

    Articolul Prognoza ANM pe patru săptămâni: vremea în România rămâne apropiată de normal până pe 9 noiembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/prognoza-anm-pe-patru-saptamani-vremea-in-romania-ramane-apropiata-de-normal-pana-pe-9-noiembrie-2026/

  • Weekend 9–11 octombrie 2026 în București: Festivalul Luminii, Maratonul Internațional și zeci de evenimente culturale

    În weekendul 9–11 octombrie 2026, Bucureștiul devine din nou capitala evenimentelor: a zecea ediție a festivalului internațional de artă a luminii, cea de-a 19-a ediție a maratonului internațional și un calendar încărcat de teatru, vin și concerte transformă centrul Capitalei într-o scenă continuă, de vineri până duminică seara. Pentru locuitorii și turiștii care își planifică cele trei zile, lista de mai jos adună principalele evenimente din weekendul din București, locațiile, programul și restricțiile de circulație la care trebuie să se aștepte.

    Spotlight – Festivalul Internațional de Artă a Luminii se întoarce pe Calea Victoriei

    Ediția a zecea a festivalului Spotlight, desfășurată sub tema „PLAYGROUND”, aduce în weekendul 9–11 octombrie 19 instalații de artă luminoasă și proiecții video mapping pe unele dintre cele mai cunoscute clădiri din centrul Capitalei.

    Traseul și clădirile incluse în ediția 2026

    Proiecțiile de video mapping vor fi vizibile pe fațadele Teatrului Odeon, Palatului Telefoanelor, Hotelului Novotel, Cercului Militar Național, Corinthia Grand Hotel du Boulevard și Muzeului Național de Artă al României. Traseul principal al festivalului urmează Calea Victoriei, între zona Hotelului Radisson Blu și intersecția cu Splaiul Independenței, cu experiențe suplimentare organizate la ARCUB – Hanul Gabroveni.

    Accesul este gratuit, iar programul de vizionare este următorul: vineri, între orele 21:00 și 23:00, iar sâmbătă și duminică, între orele 19:00 și 23:00.

    Maratonul Internațional București, ediția a 19-a: restricții de circulație în weekend

    În paralel cu festivalul luminii, Capitala găzduiește și Raiffeisen Bank Bucharest Marathon, ajuns la a 19-a ediție. Competiția se întinde pe parcursul a două zile și reunește mai multe probe: maratonul complet (42,195 km), semimaratonul, cursa de 10 km, ștafeta și Fun Race, cursa de 2,5 km dedicată participanților mai puțin antrenați sau familiilor cu copii.

    Sâmbătă, 10 octombrie, sunt programate cursa de 10 km și Fun Race, în timp ce duminică, 11 octombrie, au loc maratonul, semimaratonul și ștafeta. Organizatorii și autoritățile locale avertizează asupra unor restricții de circulație semnificative, mai ales în zona Pieței Constituției și pe principalele bulevarde din centrul orașului, pe durata curselor.

    Teatru pentru copii, vin și muzică: ce mai poți vedea în weekend

    Dincolo de lumini și sport, weekendul din 9–11 octombrie oferă și o ofertă culturală variată, de la spectacole pentru cei mici până la degustări de vin și concerte live.

    Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii

    Festivalul „100, 1.000, 1.000.000 de povești” se desfășoară între 8 și 11 octombrie la Sala Mare a Teatrului „Ion Creangă” din Piața Amzei, cu trupe din România, Spania, Italia și Lituania. În weekend sunt programate spectacolele „Baby Esferic” (0–6 ani) sâmbătă la ora 11:00, „Micuțele lumi” (10–24 de luni) sâmbătă la 18:00 și duminică la 11:00, și „Harap Alb” (peste 6 ani) duminică la ora 18:00. Organizatorii recomandă achiziționarea biletelor din timp, având în vedere numărul redus de locuri la unele reprezentații.

    RO-WINE – Festivalul Internațional al Vinului

    Ediția de toamnă a festivalului RO-WINE are loc la Fratelli Studios, între 9 și 11 octombrie. Vineri, între orele 14:00 și 20:00, accesul este dedicat în principal profesioniștilor din HoReCa, iar sâmbătă și duminică, între 12:00 și 20:00 (ultimul acces la ora 19:00), evenimentul este deschis publicului larg. Vizitatorii pot întâlni producători, importatori și distribuitori de vin, alături de degustări, masterclass-uri și experiențe gastronomice.

    Concerte de weekend

    Scena muzicală bucureșteană este, de asemenea, activă: vineri, Andrei Bănuță susține concertul „Nunta” la Sala Palatului (ora 20:00), iar Mircea Vintilă & Brambura cântă la Hard Rock Cafe (21:30). Festivalul de muzică extremă Old Grave Fest, ediția a 13-a, se desfășoară la Quantic între 8 și 10 octombrie, cu trupe precum Blasphemy, Messiah, Negative Plane, Perdition Temple și Smoulder. Duminică, Cedry2k își lansează albumul „Improgramabil” la Quantic (19:00), Alexandru Andrieș susține recitalul „Ultimul dans” la Sala Radio (19:30), iar trupa Proconsul cântă la Hard Rock Cafe (21:00).

    Recomandări practice: transport și bilete

    Din cauza evenimentelor organizate în zona centrală, mai multe linii de autobuz ale STB circulă pe trasee modificate în perioada 9–11 octombrie, ca efect al restricțiilor impuse pentru desfășurarea festivalului luminii. Totodată, circulația auto va fi restricționată temporar pe traseul maratonului, în special duminică dimineață. Recomandăm celor care se deplasează prin centrul Capitalei în acest weekend să verifice din timp traseele STB și să opteze, unde este posibil, pentru mers pe jos sau transport alternativ.

    Pentru cei interesați de agenda culturală mai largă a lunii octombrie, Bucureștiul găzduiește în continuare și alte evenimente de profil, precum cea de-a XVII-a ediție a evenimentului Les Films de Cannes à Bucarest, care aduce pe marile ecrane din România producții premiate la Festivalul de Film de la Cannes.

    Articolul Weekend 9–11 octombrie 2026 în București: Festivalul Luminii, Maratonul Internațional și zeci de evenimente culturale apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/weekend-9-11-octombrie-2026-in-bucuresti-festivalul-luminii-maratonul-international-si-zeci-de-evenimente-culturale/

  • Anne Carson, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2026: poeta canadiană care reinventează mitologia greacă

    Academia Suedeză a anunțat, pe 8 octombrie 2026, că Premiul Nobel pentru Literatură 2026 îi revine scriitoarei canadiene Anne Carson, distinsă pentru „opera sa îndrăzneață și inventivă”, care aduce un dialog ludic cu moștenirea clasică și dă naștere unor forme noi în literatura contemporană. Este una dintre cele mai neobișnuite alegeri din ultimii ani, printr-o autoare ale cărei cărți combină poezia, eseul, traducerea și teatrul.

    Cine este Anne Carson

    Născută la 21 iunie 1950 la Toronto, Anne Carson este poetă, eseistă și clasicistă, cu un doctorat în studii clasice obținut în 1981 la Universitatea din Toronto, cu o teză despre dorință și erotism în poezia greacă veche. A predat limbi clasice, literatură comparată și scriere creativă la universități precum McGill, Michigan, Berkeley și Princeton, înainte de a deveni una dintre cele mai influente voci literare de limbă engleză din ultimele trei decenii.

    Motivația Academiei Suedeze

    Comitetul Nobel a subliniat precizia și originalitatea stilului ei, dar și capacitatea de a pune în dialog Antichitatea greacă cu lumea contemporană. Scrisul lui Carson traversează granițele dintre genurile literare clasice: romane în versuri, eseuri critice, librete de operă și traduceri din tragedia greacă, toate marcate de aceeași erudiție jucăușă.

    Operele care au consacrat-o

    „Eros the Bittersweet” (1986)

    Pornind de la cercetarea sa doctorală, acest eseu despre dorința romantică în lirica greacă timpurie, centrat pe poeta Sappho, a devenit un reper al criticii literare contemporane și a anunțat stilul hibrid, între academic și poetic, pentru care avea să devină cunoscută.

    „Autobiography of Red” (1998)

    Considerat opera sa cea mai cunoscută, acest „roman în versuri” reinterpretează fragmentele poetului grec Stesichoros și mitul monstrului Geryon, transpunându-le într-o poveste contemporană de formare și identitate. Volumul a consolidat reputația lui Carson ca autoare capabilă să reinventeze miturile antice pentru cititorul de azi.

    „Norma Jeane Baker of Troy” (2019)

    Un spectacol-performance care suprapune povestea Elenei din Troia, așa cum apare în piesa „Helen” a lui Euripide, peste figura Marilynei Monroe, explorând temele frumuseții, ale imaginii publice și ale războiului.

    Un deceniu de recunoaștere internațională

    Înainte de Nobel, Anne Carson a primit, printre altele, o bursă MacArthur (2000), Premiul T.S. Eliot (2001, pentru „The Beauty of the Husband”), Lannan Literary Award, Griffin Poetry Prize și Premiul Prințesa de Asturias pentru Literatură (2020). Premiul Nobel 2026 este însoțit de o sumă de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro), majorată anul acesta față de edițiile precedente.

    Al doilea Nobel al toamnei pentru care tele7abc.ro a scris

    Anunțul despre Anne Carson vine la doar o zi după ce Academia Regală Suedeză de Științe a decernat Premiul Nobel pentru Chimie 2026 cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai, pentru descoperirile legate de autocataliza asimetrică. Săptămâna Nobel 2026 continuă cu anunțul laureatului pentru Economie, programat pentru 12 octombrie.

    Surse: Academia Suedeză / South China Morning Post, Cotidianul.ro, Euronews România.

    Articolul Anne Carson, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2026: poeta canadiană care reinventează mitologia greacă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/anne-carson-laureata-premiului-nobel-pentru-literatura-2026-poeta-canadiana-care-reinventeaza-mitologia-greaca/

  • FIDELIS octombrie 2026: dobânzi majorate până la 7,75%, titlurile se listează pe 15 octombrie la BVB

    Ministerul Finanțelor a majorat, pentru ediția FIDELIS din octombrie 2026, dobânzile oferite românilor care cumpără titluri de stat, până la 7,75% pe an în lei și 6,60% pe an în euro. Este a zecea emisiune FIDELIS din acest an și a 41-a de când programul a fost relansat, în iulie 2020, iar subscrierile s-au desfășurat în perioada 2–9 octombrie 2026.

    Ce dobânzi a oferit ediția din octombrie

    Față de ediția din septembrie, toate cele șapte tranșe – în lei și în euro – au venit cu dobânzi mai mari, cu 0,25–0,50 puncte procentuale peste nivelul precedent.

    Titluri în lei

    • 2 ani: 6,60% (față de 6,30% în septembrie)
    • 4 ani: 7,15% (față de 6,90%)
    • 10 ani: 7,75% – cea mai mare dobândă din ediție (față de 7,50%)

    Titluri în euro

    • 3 ani: 4,50% (față de 4,00%)
    • 10 ani: 6,60% (față de 6,30%)

    Valoarea nominală a unui titlu este de 100 de lei, respectiv 100 de euro, iar investiția minimă standard a fost de 5.000 de lei sau 1.000 de euro. Dobânzile și câștigurile din vânzarea titlurilor înainte de scadență sunt neimpozabile, potrivit anunțului Ministerului Finanțelor, reluat de Mediafax și StartupCafe.ro.

    Tranșa dedicată donatorilor de sânge

    Ca și la edițiile anterioare, programul a inclus două tranșe cu dobânzi și mai mari pentru persoanele care pot dovedi că au donat sânge între 1 mai și 9 octombrie 2026:

    • Lei, 2 ani: 7,60% – investiție minimă 500 lei, plafon 100.000 lei
    • Euro, 3 ani: 5,50% – investiție minimă 100 euro, plafon 20.000 euro

    Pentru aceste tranșe, plafonul minim de subscriere a fost redus de la 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro, tocmai pentru a încuraja participarea donatorilor, conform detaliilor publicate de Goldring.ro.

    Cum și unde s-a putut subscrie

    La emisiunea din octombrie au putut subscrie persoane fizice, rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, prin rețeaua de bănci și intermediari parteneri: BT Capital Partners (manager principal al sindicatului), Banca Transilvania, Salt Bank, Banca Comercială Română (BCR), BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille, în parteneriat cu Libra Internet Bank. Titlurile urmează să fie listate la Bursa de Valori București (BVB) în jurul datei de 15 octombrie 2026, după ce vor putea fi tranzacționate și înainte de scadență.

    De ce a majorat statul dobânzile

    Majorarea dobânzilor FIDELIS vine în contextul în care randamentele de pe piața secundară a titlurilor de stat românești au crescut: dobânda de referință pentru titlurile pe 10 ani a urcat de la circa 6,90%, la finalul lunii august, la aproximativ 7,6%, la finalul lui septembrie. Ministerul Finanțelor a anunțat că urmărește să împrumute, în octombrie, circa 5,8 miliarde de lei de pe piața internă, prin certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, cu 1,4 miliarde de lei mai puțin decât în septembrie, bani destinați finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice. Primul licitații de certificate de trezorerie din octombrie, în valoare de 500 de milioane de lei, a avut loc pe 8 octombrie.

    Context util: deficitul bugetar al României s-a redus în primele opt luni din 2026, așa cum am scris în articolul despre evoluția deficitului bugetar în 2026, în timp ce BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50%, semnalând și o posibilă rea creștere a inflației până la finalul anului – așa cum detaliem în analiza noastră despre decizia BNR. Dobânzile standard în lei de la FIDELIS (6,60%–7,75%) rămân, la lansare, peste rata actuală a inflației, însă această comparație reflectă doar condițiile de la momentul emisiunii și nu garantează un randament real pe întreaga durată a titlurilor, de 2, 4 sau 10 ani.

    Ce urmează

    De la relansarea programului, în iulie 2020, cele 40 de ediții FIDELIS emise până în septembrie 2026 au atras împreună aproape 72,4 miliarde de lei (echivalentul a circa 14,5 miliarde de euro) de la investitori persoane fizice. Rezultatele exacte ale ediției din octombrie 2026 – sumele atrase pe fiecare tranșă și numărul de subscrieri – vor fi comunicate de Ministerul Finanțelor după închiderea operațiunilor de decontare, înaintea listării titlurilor la BVB.

    Articolul FIDELIS octombrie 2026: dobânzi majorate până la 7,75%, titlurile se listează pe 15 octombrie la BVB apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/fidelis-octombrie-2026-dobanzi-majorate-pana-la-775-titlurile-se-listeaza-pe-15-octombrie-la-bvb/