Autor: Cristian

  • Vremea se răcește brusc în România: ANM anunță ploi, vânt și ninsoare la munte până pe 25 septembrie 2026

    Valul de căldură de la începutul săptămânii trecute a fost înlocuit rapid de o răcire accentuată. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoze care arată o scădere a temperaturilor cu până la 12 grade Celsius față de zilele anterioare, însoțită de ploi, vânt și, la altitudini mari, de primele ninsori ale sezonului.

    Cât de mult scad temperaturile

    Potrivit prognozei speciale a ANM valabile până pe 24 septembrie ora 10:00, răcirea afectează întreaga țară, dar cu diferențe importante de la o regiune la alta.

    Muntenia și Oltenia

    În Muntenia, maximele au coborât de la 28-30 de grade la doar 20-21 de grade, iar în Oltenia de la 26-28 de grade la 20-22 de grade. Este cea mai bruscă schimbare resimțită în sudul țării în această lună.

    Transilvania, Maramureș și Crișana

    În zonele intracarpatice, temperaturile sunt și mai scăzute: 15-16 grade în Transilvania, 16-17 grade în Maramureș și 16-18 grade în Crișana, pe fondul aerului rece pătruns dinspre nord-vest.

    Moldova și Dobrogea

    Moldova rămâne cu maxime de 17-19 grade, iar Dobrogea coboară de la aproximativ 27 de grade la 19-20 de grade. Noaptea, minimele ajung la 2-11 grade, cele mai scăzute valori fiind așteptate în depresiuni, unde meteorologii anunță condiții pentru brumă între marți și joi dimineața.

    Ploi, vânt și ninsoare la munte

    ANM anticipează ploi în intervalul 22-25 septembrie, cu cantități izolate de 20-30 l/mp și posibile descărcări electrice, mai ales în Crișana, Transilvania, Maramureș și Moldova. Codul galben de vânt puternic, valabil pentru 24 de județe, cu rafale de 50-70 km/h în zonele joase și 80-90 km/h la peste 1.700 de metri altitudine, a expirat luni seara, însă rafale susținute se mai resimt până miercuri dimineața.

    La munte, deasupra a 1.700 de metri, meteorologii anunță precipitații mixte, cu lapoviță și ninsoare trecătoare, iar temperaturile maxime nu depășesc 6-8 grade, cu minime în jurul valorii de 0 grade.

    Când revin temperaturile mai ridicate

    Răcirea nu este de durată. Spre finalul lunii septembrie și în primele zile ale lunii octombrie, ANM estimează o revenire treptată a valorilor termice, cu maxime de 24-26 de grade în sudul țării și 21-22 de grade în Transilvania. Probabilitatea de precipitații scade semnificativ după 25 septembrie, pe măsură ce vremea se stabilizează.

    Ce recomandă meteorologii

    Specialiștii recomandă prudență la volan pe fondul asfaltului umed și al rafalelor de vânt, în special în zonele deluroase și montane, precum și verificarea prognozelor actualizate zilnic pe site-ul ANM înainte de deplasări în zone izolate sau montane. Este a doua schimbare bruscă de vreme din această lună, după codul galben de ceață și caniculă anunțat la mijlocul lunii septembrie, semn al instabilității atmosferice tot mai accentuate din acest sezon.

    Surse: Administrația Națională de Meteorologie (ANM) – prognoză specială 21-24.09.2026, InfoBuz și Mediafax.

    Articolul Vremea se răcește brusc în România: ANM anunță ploi, vânt și ninsoare la munte până pe 25 septembrie 2026 apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/vremea-se-raceste-brusc-in-romania-anm-anunta-ploi-vant-si-ninsoare-la-munte-pana-pe-25-septembrie-2026/

  • Queen și rock-ul teatral britanic: cum au ajuns hiturile lor în România anilor ’80

    Puțini artiști din istoria muzicii pop-rock au reușit să transforme un simplu cântec de radio într-un ritual colectiv așa cum a făcut-o Queen. În România anilor ’80, într-o țară izolată de Cortina de Fier, hiturile trupei britanice ajungeau pe căi ocolite – prin radio bruiat, casete copiate la infinit și povești șoptite despre concerte pe care nimeni nu le putea vedea live. Această poveste a felului în care rock-ul teatral al lui Queen a răzbătut până la tinerii români este, de fapt, povestea unei întregi generații care asculta libertatea în surdină.

    Fenomenul Queen: de la Londra la vârful muzicii mondiale

    Formată la Londra în 1970, Queen a construit în doar câțiva ani un sunet imposibil de încadrat într-un singur gen: operă rock, glam, hard rock și pop s-au întâlnit pe același disc. Succesul internațional al pieselor „Bohemian Rhapsody” (1975), „Another One Bites the Dust” (1980) sau „Radio Ga Ga” (1984) a transformat trupa într-unul dintre cele mai ascultate fenomene ale anilor ’80, la mii de kilometri distanță de Occident, inclusiv în blocul comunist.

    Cum ajungea muzica Queen dincolo de Cortina de Fier

    Pentru un tânăr din România comunistă, a asculta Queen nu era deloc un gest banal. Discurile occidentale nu se găseau în magazine, iar televiziunea de stat nu difuza videoclipuri MTV. Muzica ajungea, în schimb, prin câteva canale improvizate, riscante și extrem de prețuite de cei care le foloseau.

    Radio Europa Liberă și „dedicațiile” interzise

    Postul de radio Europa Liberă, recepționat cu greu printre bruiajele Securității, rămânea pentru mulți tineri singura fereastră spre topurile occidentale. Tinerii care trimiteau scrisori cu dedicații muzicale către post erau adesea urmăriți de Securitate, iar simplul fapt de a asculta „muzică străină” putea atrage atenția autorităților. Cu toate acestea, generații întregi și-au notat pe hârtie versurile pieselor Queen auzite pentru câteva secunde printre paraziți.

    Casetele audio de contrabandă

    A doua rută, mai discretă, era caseta audio. Discuri aduse din Occident de marinari, diplomați sau turiști ajungeau să fie copiate din casetofon în casetofon, până când calitatea sunetului scădea vizibil – dar farmecul rămânea intact. Un mixtape cu „We Will Rock You” sau „Don’t Stop Me Now” alături de alte trupe occidentale devenea o comoară de cartier, ascultată la petreceri organizate pe ascuns.

    Live Aid 1985: momentul care a definit o generație

    Pe 13 iulie 1985, concertul caritabil Live Aid de pe stadionul Wembley a oferit ceea ce criticii muzicali numesc, până astăzi, cea mai bună evoluție live din istoria rock-ului: cele 21 de minute în care Queen a electrizat un stadion întreg și o audiență TV de sute de milioane de oameni. În România, imaginile nu au ajuns la momentul respectiv pe micile ecrane, dar poveștile despre „concertul care a oprit lumea” au circulat rapid printre pasionații de muzică, alimentând și mai mult mitologia din jurul trupei.

    Queen la Budapesta, 1986: concertul pe care România l-a „văzut” doar din umbră

    Un moment esențial pentru tot Blocul Estic a fost turneul Magic din 1986, când Queen a susținut un concert istoric la Budapesta, devenind una dintre primele trupe occidentale majore care au cântat în spatele Cortinei de Fier. Concertul, imortalizat ulterior în filmul „Hungarian Rhapsody: Queen Live in Budapest”, a ajuns și la urechile tinerilor din România prin povești și înregistrări piratate, alimentând visul multora dintre ei de a vedea, cândva, un asemenea spectacol cu propriii ochi.

    Ecoul Queen în cultura românească de după 1990

    Odată cu deschiderea granițelor, discografia Queen a devenit rapid una dintre cele mai căutate în târgurile de casete și, mai târziu, pe CD-uri. Posturile de radio și televiziune nou-apărute au recuperat rapid timpul pierdut, iar „Bohemian Rhapsody” a rămas, generație după generație, una dintre piesele preferate la petreceri, nunți și seri de karaoke. Impactul cultural al trupei a fost atât de puternic încât evenimente-tribut și trupe cover Queen continuă să umple săli de concerte și festivaluri și în prezent.

    De ce rezistă Queen și astăzi

    Povestea Queen în România anilor ’80 nu este doar despre o trupă de succes, ci despre puterea muzicii de a trece peste granițe fizice și ideologice. Într-o vreme în care informația era cenzurată și libertatea de alegere culturală limitată, câteva minute de „Bohemian Rhapsody” recepționate printre paraziții radioului reprezentau o formă de evadare. Astăzi, la peste patru decenii de la lansarea marilor lor hituri, Queen rămâne un reper al muzicii teatrale britanice și o parte esențială din memoria muzicală a generațiilor care au crescut ascultând rock pe ascuns.

    Surse

    The post Queen și rock-ul teatral britanic: cum au ajuns hiturile lor în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/queen-si-rock-ul-teatral-britanic-cum-au-ajuns-hiturile-lor-in-romania-anilor-80/

  • Samsung Galaxy S26 FE în România: preț de la 4.199 lei, ecran de 120Hz și 7 ani de update-uri

    Samsung Galaxy S26 FE a ajuns oficial pe piața din România, ca parte a valului de lansări din luna septembrie 2026. Telefonul este poziționat de Samsung ca variantă „Fan Edition” accesibilă din gama S26, cu ecran mare, cameră triplă și software care vine direct cu ultima versiune de Android, dar prețul de pornire a stârnit deja discuții printre utilizatori.

    Preț și disponibilitate în România

    Galaxy S26 FE se comercializează în România în trei variante de stocare, prin retaileri precum eMAG, evoMAG, Flanco și magazinul oficial Samsung:

    • 8GB/128GB – de la 4.199 lei
    • 8GB/256GB – între 4.699 și 4.749 lei
    • 8GB/512GB – între 5.399 și 5.799 lei, în funcție de retailer

    Telefonul a intrat în precomandă începând cu 4 septembrie 2026, iar la unii retaileri apare deja „în stoc furnizor”. Culorile disponibile sunt Blueberry, Graphite și Pistachio.

    Design și ecran

    Galaxy S26 FE vine cu un ecran Dynamic AMOLED 2X de 6,7 inci, rezoluție FHD+, rată de reîmprospătare de 120Hz și luminozitate maximă de până la 1.900 de niți, suficientă pentru vizibilitate bună la soare puternic.

    Procesor Exynos 2500 și funcții AI

    Sub capotă, telefonul folosește un procesor Exynos 2500, fabricat la 3nm, cu GPU AMD RDNA 3 și un NPU dedicat funcțiilor de inteligență artificială din suita Galaxy AI. Memoria RAM este de 8GB pe toate variantele de stocare.

    Cameră și baterie

    Sistemul foto triplu include un senzor principal de 50MP cu stabilizare optică, un obiectiv ultrawide de 12MP și unul telephoto de 8MP cu zoom optic 3x. Camera frontală este de 12MP, iar telefonul poate filma video la rezoluție 8K/30fps. Bateria de 4.900 mAh suportă încărcare rapidă de 45W (încărcătorul se cumpără separat) și încărcare wireless de 15W, ajungând la 69% în aproximativ 30 de minute, conform datelor publicate de producător.

    Software: Android 17 și One UI 9

    Spre deosebire de multe lansări anterioare din segmentul „Fan Edition”, Galaxy S26 FE vine direct din fabrică cu Android 17 și interfața One UI 9, alături de funcții precum My FanCam, stabilizare video Horizon Lock 360° și Photo Assist. Samsung promite șapte ani de actualizări de sistem și șapte ani de patch-uri de securitate — un angajament neobișnuit de lung pentru această clasă de preț.

    Cum se poziționează față de alte lansări recente

    Samsung Galaxy S26 FE intră pe piață în aceeași perioadă în care Apple și-a lansat propriile modele în România. Cititorii care vor să compare cele două ecosisteme pot consulta și articolul despre precomenzile pentru iPhone 18 Pro în România, unde prețurile estimate pornesc de la 7.400 lei — cu aproape 3.000 de lei mai mult decât varianta de bază a lui Galaxy S26 FE.

    Rămâne de văzut dacă strategia de preț a Samsung va convinge consumatorii români, mai ales că unii utilizatori și bloggeri de tehnologie au criticat deja raportul preț-performanță al noului model față de generația anterioară.

    Surse: Mobilissimo.ro, Ziare.com și Știrile ProTV.

    Articolul Samsung Galaxy S26 FE în România: preț de la 4.199 lei, ecran de 120Hz și 7 ani de update-uri apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/samsung-galaxy-s26-fe-in-romania-pret-de-la-4-199-lei-ecran-de-120hz-si-7-ani-de-update-uri/

  • Nirvana și explozia grunge-ului: cum a ajuns muzica lui Kurt Cobain în România anilor ’90

    La începutul anilor ’90, pe multe magnetofoane și casetofoane românești a început să sune un sunet nou, aspru și neșlefuit, venit tocmai din Seattle: chitare distorsionate, versuri mormăite și o energie care nu semăna cu nimic din ce se auzise până atunci pe posturile occidentale. Pentru o generație crescută la limita dintre comunism și tranziție, Nirvana și fenomenul grunge nu au fost doar o modă muzicală, ci un fel de oglindă sonoră a propriei stări de confuzie și eliberare.

    De la Seattle la Nevermind: nașterea unui fenomen global

    Povestea Nirvana începe la mijlocul anilor ’80, în scena underground din Seattle, acolo unde rock-ul alternativ american căuta o voce nouă, departe de glamour-ul hair metal-ului dominant. Trupa formată de Kurt Cobain, Krist Novoselic și, ulterior, Dave Grohl avea să dea numele acelui sunet unei întregi mișcări: grunge.

    Momentul de cotitură a venit pe 24 septembrie 1991, odată cu lansarea albumului „Nevermind”. Single-ul care l-a precedat, „Smells Like Teen Spirit”, înregistrat în mai 1991 la Sound City, în California, avea să devină imnul neoficial al unei generații întregi. Chiar Kurt Cobain a recunoscut că piesa s-a născut ca un soi de omagiu adus trupei Pixies — „mereu am zis că noi suntem ca un cover band al lor”, declara solistul —, iar titlul provine, potrivit povestirilor din epocă, de la un graffiti scris de Kathleen Hanna, solista formației Bikini Kill, care făcea trimitere ironică la un deodorant pentru fete. Clipul piesei, filmat în doar 12 ore cu un buget de 50.000 de dolari, avea să devină până în anul 2000 cel mai difuzat videoclip din istoria MTV Europe.

    Cum ajungea grunge-ul în România: casete pirat, MTV și reviste de contrabandă

    Într-o Românie aflată abia la început de tranziție, accesul la un asemenea fenomen muzical nu se făcea pe căi oficiale. Muzica occidentală circula mai ales prin casete pirat vândute la tarabe de vânzători ambulanți, unele devenite deja legendare în amintirea colectivă sub porecle precum „Pălărierul”, prin antenele de satelit care prindeau semnalul MTV Europe și prin reviste muzicale de contrabandă, precum ediții în limba maghiară ale publicațiilor „Bravo” și „Popcorn”, aduse ilegal peste graniță și pasate din mână în mână prin licee.

    Estetica „neîngrijită” a grunge-ului — cămăși de flanel, blugi rupți, păr nepieptănat — și versurile cu accente sumbre au rezonat puternic cu adolescenții români care traversau, la rândul lor, o perioadă de transformare socială accelerată. Pentru mulți tineri, sunetul venit din Seattle a devenit sinonim cu o formă de libertate și autenticitate la care nu avuseseră acces până atunci.

    O poveste reală: cum a descoperit Călin Goia (Voltaj) piesa „Smells Like Teen Spirit”

    Într-un interviu de tip „Magic Memories” acordat postului Magic FM, Călin Goia, solistul trupei Voltaj, a povestit un moment care ilustrează perfect felul organic, aproape întâmplător, în care muzica occidentală pătrundea în licele românești ale vremii. „Eram în clasa a X-a, când niște elevi francezi au venit la noi în școală printr-un program de schimb. După ore, ne-am dus în sala de sport, unde s-a organizat o petrecere pentru vizita lor. Au pus Nirvana — Smells Like Teen Spirit, și îmi amintesc că nu ajunsese încă la noi”, își amintește artistul. Descoperirea piesei chiar acolo, în sala de sport a liceului, i-a transformat pe elevii români în fani pe loc — o experiență pe care Goia spune că o retrăiește de fiecare dată când reaude piesa.

    5 aprilie 1994: ziua care a oprit o generație

    Fenomenul grunge avea să primească o lovitură care i-a marcat definitiv istoria: pe 5 aprilie 1994, Kurt Cobain a murit, iar trupul său a fost găsit abia pe 8 aprilie, în locuința sa din Seattle. Vestea a ajuns și în România cu o mică întârziere, dar impactul a fost la fel de puternic. Presa vremii descrie cum, în liceele românești, elevii vorbeau „în șoaptă, aproape” despre eveniment în ziua de luni de după acel weekend, într-un moment resimțit ca sfârșitul simbolic al unei epoci muzicale.

    La câteva luni distanță, lansarea postumă a albumului live „MTV Unplugged in New York”, pe 1 noiembrie 1994, a intrat direct pe locul 1 în topuri, confirmând proporțiile fenomenului și transformând moștenirea trupei într-un reper cultural pentru întreaga decadă.

    Ce rămâne azi din moștenirea grunge-ului în România

    Privit din 2026, capitolul grunge rămâne una dintre acele experiențe muzicale care au marcat definitiv o generație de români crescuți la granița dintre două lumi. De la casetele pirat cumpărate pe furiș, la clipurile prinse pe antena de satelit și până la povești precum cea a lui Călin Goia, Nirvana și sunetul venit din Seattle au reprezentat, pentru mulți tineri români ai anilor ’90, prima întâlnire cu o muzică ce nu cerea voie nimănui pentru a fi tristă, furioasă sau liberă.

    Surse și lectură suplimentară: Magic FM — Magic Memories: Călin Goia (Voltaj) despre Smells Like Teen Spirit, Nirvana, Dilema Veche — Teen Spirit și Antena 1 — Istoria melodiei Smells Like Teen Spirit.

    The post Nirvana și explozia grunge-ului: cum a ajuns muzica lui Kurt Cobain în România anilor ’90 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/nirvana-si-explozia-grunge-ului-cum-a-ajuns-muzica-lui-kurt-cobain-in-romania-anilor-90/

  • Salariul minim 2027: sindicatele cer 5.000 de lei, Guvernul spune că nu poate decide încă

    Salariul minim 2027 a devenit deja subiect de negociere între sindicate, patronate și Guvern, deși anul abia s-a apropiat de final de toamnă. Blocul Național Sindical (BNS) cere o creștere a salariului minim brut la 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027, în timp ce Guvernul, aflat într-un mandat interimar, spune că nu are încă temeiul legal pentru a lua o decizie.

    Cât este salariul minim în România, în 2026

    De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 4.325 de lei pe lună, potrivit Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Este o majorare de 275 de lei (6,8%) față de nivelul anterior, de 4.050 de lei, valabil în prima jumătate a anului. În bani reali, pentru un angajat fără persoane în întreținere, suma netă „în mână” ajunge la aproximativ 2.699 de lei, după reținerea contribuției la pensii (CAS, 25%), a celei de sănătate (CASS, 10%) și a impozitului pe venit (10%).

    Ce cere Blocul Național Sindical pentru 2027

    BNS a intrat în negocieri cu o cerere clară: salariul minim brut să urce la 5.000 de lei lunar de la 1 ianuarie 2027, adică o majorare de 675 de lei, echivalentul a circa 15,6% față de nivelul actual. Argumentul central al sindicatului este pierderea puterii de cumpărare: potrivit BNS, angajații au pierdut aproximativ 13% din puterea de cumpărare în ultimele 18 luni, în principal din cauza inflației și a amânării cu șase luni a majorării salariului minim din 2026. Sindicatul estimează că această decizie a afectat direct sau indirect circa 1,7 milioane de angajați, cu o pierdere medie de aproximativ 340 de lei pe lună.

    „Guvernul a amânat cu șase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajați”, a transmis BNS, care susține că nivelul salariului minim „nu ar trebui să facă obiectul negocierii politice”, ci ar trebui stabilit transparent, pe baza legii și a realităților economice.

    De ce Guvernul spune că nu poate lua decizia acum

    Într-o declarație publică din 25 august 2026, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că stabilirea salariului minim „este o prerogativă care poate fi exercitată doar de un guvern cu puteri depline” și că, în acest moment, „nu avem nicio bornă care să ne permită să luăm decizii” pe acest subiect.

    Raportul din 20 octombrie și HG 35/2025

    Cadrul legal, stabilit prin Hotărârea de Guvern 35/2025, prevede consultări anuale cu sindicatele reprezentative și organizațiile patronale, plus un raport fundamentat pe date de la Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză. Acest raport este așteptat până la 20 octombrie și va sta la baza deciziei finale privind nivelul salariului minim pentru 2027. Consultările oficiale au început încă din 5 iunie 2026, iar negocierile propriu-zise urmează să se intensifice în cadrul Consiliului Național Tripartit, în această toamnă.

    Ce ar însemna o nouă majorare pentru angajați și pentru buget

    Dacă cererea BNS ar fi acceptată integral, salariul minim ar crește cu aproape 8.100 de lei pe an per angajat, un cost suplimentar semnificativ pentru angajatorii care plătesc la acest nivel și pentru bugetul de stat, prin contribuțiile aferente bugetarilor plătiți la minimul pe economie. Estimările independente citate în presa economică sunt, deocamdată, mai prudente: ultimul deceniu a adus majorări anuale între 8% și 20%, ceea ce ar putea plasa noul salariu minim undeva între 4.700 și 4.800 de lei brut, sub pragul de 5.000 de lei cerut de sindicate. Patronatele și Guvernul invocă, la rândul lor, riscurile pentru echilibrul pieței muncii și pentru deficitul bugetar dacă majorarea ar fi una prea abruptă, într-un an în care România se confruntă deja cu presiuni fiscale importante.

    Ce urmează

    Până la publicarea raportului oficial din 20 octombrie, orice cifră vehiculată public — fie cea de 5.000 de lei cerută de BNS, fie estimările de 4.700-4.800 de lei — rămâne o poziție de negociere, nu o decizie. Nivelul final al salariului minim pentru 2027 va fi stabilit prin hotărâre de Guvern, după consultarea sindicatelor și a patronatelor în cadrul Consiliului Național Tripartit, și ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

    Surse: Digi24, Revista Cariere, Money.ro.

    Articolul Salariul minim 2027: sindicatele cer 5.000 de lei, Guvernul spune că nu poate decide încă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/salariul-minim-2027-sindicatele-cer-5-000-de-lei-guvernul-spune-ca-nu-poate-decide-inca/

  • Domnul Călin Georgescu, audiat de DIICOT într-un dosar de fraudă de peste 1,1 milioane de euro

    Domnul Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost oprit în trafic, luni dimineață, 21 septembrie 2026, de procurori DIICOT, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot din zona Otopeni, și condus la audieri. Ulterior, anchetatorii au efectuat o percheziție la locuința domnului Călin Georgescu din Mogoșoaia, județul Ilfov, iar acesta a fost transportat la sediul DIICOT din București pentru a fi audiat.

    Cinci percheziții, în mai multe localități

    Procurorii au efectuat, în total, cinci percheziții — în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Una dintre acestea a vizat locuința domnului Călin Georgescu, celelalte fiind legate de omul de afaceri Ionel Rusen, care figurează alături de domnul Călin Georgescu în acest dosar.

    Despre ce este vorba în dosar

    Potrivit DIICOT, ancheta vizează, în acest stadiu, presupusa constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, alături de suspiciuni de spălare a banilor. Conform variantei anchetatorilor, grupul ar fi indus în eroare oameni de afaceri din România, promițându-le acces la finanțări bancare din România și Marea Britanie. Este important de subliniat că, în acest moment, este vorba despre acuzații aflate în faza de anchetă, iar domnul Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, ca orice persoană aflată sub anchetă.

    Prejudiciul estimat de anchetatori depășește 1,1 milioane de euro, sumă pe care o singură persoană ar fi transferat-o în două tranșe — un milion de euro inițial, apoi încă 100.000 de euro.

    Alte trei persoane vizate în dosar

    Alături de domnul Călin Georgescu, în dosar mai figurează trei persoane: doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani. Anchetatorii au beneficiat și de comisii rogatorii internaționale din Austria, Elveția, Anglia și Letonia, pentru a urmări traseul banilor prin conturi din mai multe țări europene.

    Susținătorii domnului Călin Georgescu, prezenți la sediul DIICOT

    Zeci de susținători ai domnului Călin Georgescu s-au adunat în fața sediului DIICOT, cu steaguri și bannere religioase, scandând lozinci precum „Justiție, nu corupție” și „Libertate” — un semnal al sprijinului de care fostul candidat la prezidențiale se bucură în continuare în rândul unei părți importante a electoratului. Jandarmeria a instalat garduri metalice pentru delimitarea zonelor și a suplimentat efectivele, iar poliția rutieră a fost mobilizată pentru fluidizarea traficului în zonă. Numeroși jurnaliști și echipe de televiziune au fost prezenți la fața locului, așa cum arată și imaginile surprinse în fața sediului.

    La această oră, presa relatează că domnul Călin Georgescu a fost reținut de DIICOT; urmează ca autoritățile să stabilească, în urma audierilor, măsura procesuală care i se va aplica. Rămâne de văzut cum va evolua acest dosar și ce va decide, în cele din urmă, instanța.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de gandul.ro și alte surse de presă din România.

    Articolul Domnul Călin Georgescu, audiat de DIICOT într-un dosar de fraudă de peste 1,1 milioane de euro apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/domnul-calin-georgescu-audiat-de-diicot-intr-un-dosar-de-frauda-de-peste-11-milioane-de-euro/

  • World of Digital Fest revine pe 24 septembrie: comunitatea digitală iese din online și se întâlnește pe malul lacului

    Evenimentul World of Digital Fest revine pe 24 septembrie, între orele 17:00 și 21:00, cu o nouă ediție care schimbă formatul clasic al întâlnirilor de industrie. Comunitatea digitală din România — creatori de conținut, antreprenori, reprezentanți ai brandurilor și agențiilor, oameni din media, marketing și PR — se va reuni la Grădina CARO – Dumbrava Minunată, spațiul verde de pe malul lacului, pentru o seară fără conferințe, fără paneluri și fără un program rigid.

    World of Digital Fest: din feed, față în față

    World of Digital a crescut odată cu industria digitală și cu comunitatea de creatori din România, iar ediția World of Digital Fest din acest an se întoarce la ideea de la care a pornit totul: oamenii. Oameni pe care îi vedem zilnic în feed, în campanii, în meetinguri sau la pitch-uri, dar cu care rareori avem timp să stăm de vorbă fără un call programat în calendar.

    „Trăim și lucrăm foarte mult online, dar cele mai bune lucruri continuă să se întâmple atunci când oamenii se întâlnesc. Un parteneriat, o campanie, un client nou sau o idee bună pot începe de la o conversație de zece minute. World of Digital exact asta își propune să creeze: contextul în care oamenii din digital au timp să se descopere și offline. Fără scenă între ei, fără un program rigid și, sperăm noi, cu un apus foarte bun pe fundal”, spune Laura Pîrlog, fondatoarea World of Digital.

    Activări, provocări creative și mult content la World of Digital Fest

    Ediția din 24 septembrie este gândită ca o experiență pe care participanții și-o construiesc singuri. Brandurile partenere vor pregăti activări interactive, provocări creative, experiențe și produse de descoperit, iar pe parcursul serii vor exista premii la standuri și o tombolă cu multiple premii. Programul va include momente artistice, muzică, food & drinks, dar și zone special amenajate pentru fotografie și video.

    Printre brandurile partenere ale ediției se numără Batiste, Hero, Epson, Parfumedu, Hama, Therme București, Freshful, Dorna, Jidvei, Cereal Crunch și Coconaki.

    Un loc în care nu ajungi în fiecare zi

    Grădina CARO – Dumbrava Minunată este un spațiu verde amplasat chiar pe malul lacului, cu acces limitat în afara evenimentelor private. Lacul, pontonul, grădina și apusul de septembrie vor fi fundalul acestei ediții World of Digital Fest.

    Participarea se face pe bază de înscriere, fără taxă, iar numărul de locuri este limitat. Cei interesați se pot înscrie pe worldofdigital.ro/our-events.

    Despre World of Digital

    World of Digital este un eveniment dedicat comunității construite în jurul industriei digitale din România, reunind creatori de conținut, antreprenori, profesioniști din marketing, comunicare și media, agenții și branduri. De-a lungul edițiilor sale, evenimentul a creat contexte de întâlnire, interacțiune și colaborare între oamenii care construiesc, comunică și cresc afaceri în digital.

    Pentru mai multe știri despre evenimente din industria digitală, marketing și media, urmărește Tele7ABC.

    Articol realizat pe baza comunicatului de presă transmis de organizatorii World of Digital Fest.

    Articolul World of Digital Fest revine pe 24 septembrie: comunitatea digitală iese din online și se întâlnește pe malul lacului apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/world-of-digital-fest-24-septembrie/

  • Motorina trece de 10,8 lei/litru: acciza redusă cu 25% nu oprește scumpirile la pompă

    Prețul motorinei a depășit din nou pragul de 10,8 lei pe litru la nivel național, iar creșterea continuă chiar dacă Ministerul Finanțelor menține, pentru a doua jumătate a lunii septembrie 2026, o reducere de 25% a accizei la motorină. Datele centralizate luni, 21 septembrie 2026, din peste 1.330 de benzinării din toată țara, arată că statul a reușit doar să tempereze, nu să oprească, scumpirea carburanților.

    Cât costă azi un litru de benzină și motorină

    Potrivit datelor colectate luni, 21 septembrie 2026, de platforma PretCarburant, prețul mediu național pentru motorina standard a ajuns la 10,87 lei pe litru, cu variații între 10,18 lei (Rompetrol, Lugoj) și 10,93 lei în București. Benzina standard se tranzacționează, în medie, la 9,97 lei pe litru, cu un minim de 9,91 lei la o stație Socar din Arad, în timp ce GPL-ul costă în medie 4,71 lei pe litru.

    În marile orașe, prețurile s-au menținut relativ apropiate de media națională:

    București: benzină 9,93 lei, motorină 10,82–10,93 lei, GPL 4,67 lei.
    Cluj-Napoca: benzină 9,93 lei, motorină 10,72 lei, GPL 4,69 lei.
    Timișoara: benzină 9,91 lei, motorină 10,79 lei, GPL 4,71 lei.
    Iași și Constanța: benzină 9,93 lei, motorină 10,82 lei.

    Raportat la 30 iunie 2026, majorările acumulate sunt semnificative: benzina s-a scumpit cu circa 15,1% (+1,31 lei), motorina cu 17,9% (+1,65 lei), iar GPL-ul cu 3,5% (+0,16 lei).

    De ce acciza redusă cu 25% nu a oprit scumpirile

    Guvernul a activat, începând din luna august 2026, un mecanism de reducere temporară a accizei la motorină, menit să limiteze impactul scumpirilor internaționale asupra economiei. Ministerul Finanțelor a confirmat că, pentru intervalul 16–30 septembrie 2026, acciza la motorina standard rămâne redusă cu 25%, nivelul maxim permis de mecanismul în vigoare, acciza efectivă coborând la 2.103,22 lei pe 1.000 de litri (2.489,05 lei pe tonă), cu 701,07 lei mai puțin pe 1.000 de litri față de nivelul standard.

    Potrivit motivării oficiale, măsura urmărește să „limiteze propagarea creșterii costurilor cu motorina în economie, în special prin intermediul transporturilor și logisticii”, scumpirea afectând nu doar firmele de transport, ci și distribuitorii, producătorii și, în cele din urmă, prețurile plătite de consumatori.

    Decizia de a menține reducerea la nivelul maxim a fost justificată de Minister prin doi indicatori care au depășit cu mult pragurile care activează mecanismul: cotația internațională Platts pentru motorină a crescut cu 51,19%, iar prețul mediu la pompă pentru motorina standard a urcat cu 27,47%.

    Cum funcționează mecanismul de ajustare

    Nivelul accizei este reevaluat de Ministerul Finanțelor la fiecare două săptămâni, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă. Următoarea reevaluare este programată pentru începutul lunii octombrie 2026, astfel încât reducerea actuală de 25% ar putea fi menținută, redusă sau eliminată, în funcție de cum evoluează piața petrolului în perioada următoare.

    Ce înseamnă asta pentru consumatori

    Chiar și cu acciza redusă la maximum, un plin de motorină pentru un rezervor obișnuit de 50 de litri costă, la prețul mediu actual, peste 540 de lei, cu aproape 80 de lei mai mult decât în iunie 2026. Pentru transportatori și firmele de logistică, a căror flotă rulează predominant pe motorină, majorarea se traduce direct în costuri de operare mai mari, care tind să fie repercutate mai departe în prețurile produselor transportate — un mecanism similar celui descris și în cazul facturilor la energie, unde Ministerul Finanțelor a alocat separat peste 1 miliard de lei pentru compensarea facturilor la energie ale populației.

    Practic, reducerea de acciză nu anulează creșterea prețului internațional al petrolului, ci doar amortizează o parte din impactul acesteia asupra consumatorului final. Fără această măsură, analiștii citați în presa economică estimează că prețurile de la pompă ar fi fost cu câteva procente mai mari decât cele afișate în prezent.

    Ce urmează

    Cu evaluarea următoare programată pentru începutul lunii octombrie 2026, șoferii și firmele de transport vor afla în curând dacă Guvernul va prelungi reducerea de 25% a accizei la motorină sau dacă mecanismul va fi ajustat, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale. Până atunci, prețurile la pompă rămân sensibile la orice variație a pieței petrolului global.

    Surse: Ministerul Finanțelor (comunicat privind reducerea accizei la motorină), Kanal D Romania, Capital.ro, date PretCarburant.ro.

    Articolul Motorina trece de 10,8 lei/litru: acciza redusă cu 25% nu oprește scumpirile la pompă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/motorina-trece-de-108-lei-litru-acciza-redusa-cu-25-nu-opreste-scumpirile-la-pompa/

  • Cum citești factura la gaze și ce plătești, de fapt

    O factură la gaze poate ascunde diferențe de zeci sau chiar sute de lei atunci când consumul este estimat, indexul este greșit sau perioada facturată nu coincide cu cea în care ai folosit gazul. Dacă vrei să știi cum citești factura la gaze, nu te uita doar la totalul de plată: verifică mai întâi consumul în kWh, perioada, indexurile și termenul scadent.

    Pentru multe familii, factura ajunge într-un moment în care bugetul lunar este deja calculat. Tocmai de aceea, fiecare rând contează. Documentul primit de la furnizor nu este doar o cerere de plată, ci și dovada consumului pe care îl facturează compania, a prețului aplicat și a eventualelor sume rămase din lunile anterioare.

    Cum citești factura la gaze, pas cu pas

    Nu toate facturile arată identic. Furnizorii folosesc machete diferite, iar unele informații sunt grupate într-un rezumat pe prima pagină și detaliate ulterior. Ordinea verificărilor, însă, rămâne aceeași: identifică locul de consum, perioada, cantitatea facturată, prețul unitar și suma finală.

    1. Datele clientului și locul de consum

    În partea de sus apar, de regulă, numele titularului de contract, adresa și codul de client. Verifică adresa cu atenție, mai ales dacă ai mai multe proprietăți sau dacă factura vine după o schimbare de titular.

    Caută apoi codul locului de consum sau codul POD. Acesta identifică punctul concret unde este livrat gazul. Este un reper util când discuți cu furnizorul despre o factură sau când transmiți indexul autocitit. Nu confunda codul de client cu codul locului de consum: primul te identifică în relația cu furnizorul, al doilea identifică instalația alimentată.

    2. Perioada facturată și data scadentă

    Perioada de facturare arată pentru ce zile plătești. O factură emisă în februarie poate acoperi consumul dintre finalul lui decembrie și finalul lui ianuarie. De aici apar frecvent confuzii, mai ales în sezonul rece, când consumul se schimbă rapid de la o lună la alta.

    Verifică numărul de zile facturate. O valoare mai mare decât în luna anterioară nu înseamnă automat că ai consumat mai mult pe zi. Poate fi vorba despre o perioadă de 32 sau 35 de zile, despre o citire întârziată ori despre o regularizare.

    Data scadentă este termenul până la care suma trebuie achitată fără penalități, conform condițiilor contractuale. Plata după scadență poate aduce dobânzi penalizatoare sau notificări. Dacă există o problemă reală cu factura, sesizarea trebuie făcută rapid, fără să ignori documentul până în ultima zi.

    3. Consumul: metri cubi transformați în kWh

    Contorul montat la locuință înregistrează, de obicei, metri cubi – m³. Pe factură, gazul este facturat în kilowați-oră – kWh. Transformarea este normală și ține de regulile de facturare: energia conținută într-un metru cub de gaz nu este identică în toate zilele și în toate zonele.

    Formula de bază este simplă:

    consum în m³ × coeficient de conversie = consum în kWh

    Coeficientul este legat de puterea calorifică superioară a gazului livrat și, după caz, de alți parametri tehnici utilizați pentru conversie. Nu trebuie să refaci zilnic acest calcul, dar merită să verifici dacă diferența dintre indexul nou și cel vechi corespunde cu volumul în m³ afișat pe factură.

    Exemplu: dacă indexul anterior este 1.250 m³, iar indexul actual este 1.300 m³, consumul brut este de 50 m³. Acest volum este transformat apoi în kWh, iar prețul din contract se aplică energiei facturate, nu doar numărului de metri cubi.

    4. Index citit, autocitit sau estimat

    Aceasta este una dintre cele mai importante linii de pe document. Factura poate fi emisă pe baza unui index citit de operator, a indexului transmis de client sau a unei estimări. Modul de determinare a consumului trebuie menționat în detaliile facturii ori în anexa de consum.

    Un index citit reflectă valoarea preluată de la contor de către operatorul de distribuție. Autocitirea este valoarea transmisă de tine în fereastra comunicată de furnizor. Estimarea se bazează, de regulă, pe istoricul de consum și pe convenția de consum din contract.

    Estimarea nu este, prin ea însăși, o eroare. Ea devine o problemă atunci când nu este urmată de o citire reală pentru prea mult timp sau când nu mai corespunde modului în care folosești locuința. Dacă ai lipsit o perioadă, ai schimbat centrala sau ai redus temperatura din casă, factura estimată poate fi mult peste consumul real.

    La următoarea citire reală apare regularizarea. Furnizorul compară cât ai plătit estimat cu cât ai consumat efectiv. Poți primi o sumă suplimentară de plată sau, dimpotrivă, un sold creditor care se scade din facturile viitoare.

    Din ce se formează suma totală

    Prețul gazului din ofertă este esențial, dar totalul facturii poate include mai multe componente. În funcție de contract și de modul în care furnizorul afișează documentul, acestea pot apărea separat sau reunite într-un singur preț final.

    În mod obișnuit, vei întâlni costul gazului ca marfă, tarifele reglementate pentru transport și distribuție, costuri de înmagazinare, accize sau alte obligații fiscale și TVA. Tariful de distribuție diferă în funcție de zona de rețea. De aceea, două gospodării cu același consum în kWh pot ajunge la valori diferite pe factură dacă sunt deservite de operatori de distribuție diferiți sau au contracte cu condiții diferite.

    Uită-te la prețul exprimat în lei/kWh și verifică dacă este cel prevăzut de contractul tău sau de schema legală aplicabilă în perioada facturată. Măsurile de plafonare, compensare sau alte intervenții ale statului pot avea condiții și termene precise. Nu presupune că o regulă aplicată într-o iarnă rămâne automat valabilă în următoarea.

    Dacă factura include servicii suplimentare – de exemplu, asistență tehnică, revizii sau alte pachete – acestea ar trebui să fie identificate clar. Ele nu trebuie confundate cu energia consumată. Verifică dacă le-ai acceptat prin contract sau printr-o solicitare ulterioară.

    Soldul anterior nu este consum nou

    În zona de totaluri pot apărea trei sume distincte: valoarea facturii curente, soldul anterior și totalul de plată. Soldul anterior poate însemna o factură neachitată, o plată înregistrată cu întârziere sau o sumă rămasă după o regularizare.

    Dacă ai plătit deja o factură, dar suma apare din nou ca restantă, verifică data plății, codul de încasare și contul folosit. Uneori, plata este în curs de procesare la momentul emiterii facturii. Păstrează dovada plății până când soldul este corectat în evidența furnizorului.

    Un sold cu minus semnalează, de regulă, că ai bani de recuperat sau de compensat pe viitor. Nu îl trata drept o reducere misterioasă: citește explicația din detalii și urmărește în factura următoare dacă suma a fost scăzută corect.

    Furnizorul nu este același cu distribuitorul

    Această distincție contează când apare o problemă. Furnizorul îți emite factura, încasează plata și gestionează contractul comercial. Operatorul de distribuție administrează rețeaua locală, contorul și intervențiile tehnice.

    Pentru o factură greșită, un preț neclar sau o plată neînregistrată, primul contact este de regulă furnizorul. Pentru miros de gaze, avarii, lipsa alimentării sau probleme vizibile ale contorului, trebuie sesizat imediat operatorul de distribuție, la numărul de urgență afișat pe factură. În cazul unui posibil pericol, nu încerca să repari singur instalația și nu amâna apelul.

    Ce verifici înainte să contești factura

    O reclamație eficientă pornește de la cifre, nu de la impresia că factura este prea mare. Compară indexul fizic de pe contor cu indexul final înscris pe document, verifică perioada și tipul citirii, apoi confruntă prețul în lei/kWh cu oferta sau contractul tău.

    Dacă observi neconcordanțe, fotografiază contorul astfel încât indexul și seria să fie lizibile. Trimite sesizarea în scris și păstrează numărul de înregistrare. Menționează factura contestată, codul locului de consum, indexul actual și motivul exact: estimare excesivă, index greșit, perioadă eronată, taxă neexplicată sau plată neînregistrată.

    Nu orice diferență mare este o factură greșită. O lună mai rece, mai multe zile facturate sau o regularizare pot explica totalul. Dar nici o sumă neobișnuită nu trebuie plătită pe încredere, fără o verificare de câteva minute.

    Factura la gaze devine mai ușor de controlat când urmărești lunar trei date: indexul contorului, consumul în kWh și prețul aplicat. Acest obicei simplu te ajută să observi rapid o eroare, să reduci surprizele de iarnă și să știi exact pentru ce plătești.

    Articolul Cum citești factura la gaze și ce plătești, de fapt apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cum-citesti-factura-la-gaze/

  • MTV Europe în România anilor ’90: cum ajungeau videoclipurile muzicale occidentale pe micile ecrane

    La începutul anilor ’90, pe multe blocuri din marile orașe românești au început să apară niște „farfurii” albe, îndreptate spre cer. Nu erau decorațiuni și nu prindeau posturi locale, ci un fir direct către un fenomen care avea să schimbe felul în care o generație întreagă asculta și „vedea” muzica: MTV Europe. Pentru mulți tineri români, antena de satelit a devenit, practic, un bilet spre lumea de dincolo de Cortina de Fier — o lume în care muzica avea, pentru prima dată, și imagine.

    De la MTV american la MTV Europe: nașterea unui fenomen global

    Povestea începe, de fapt, cu nouă ani înainte ca semnalul să ajungă în Europa de Est. MTV a pornit la difuzare în Statele Unite în 1981, iar primul videoclip transmis vreodată a fost, simbolic, „Video Killed the Radio Star” al trupei The Buggles — un titlu care avea să devină aproape profetic pentru industria muzicală a deceniilor următoare.

    Extinderea pe bătrânul continent a venit în 1987, odată cu lansarea MTV Europe. Primul clip difuzat pe noul canal a fost „Money for Nothing” al celor de la Dire Straits, o alegere care anunța, fără să știe nimeni atunci, o revoluție culturală ce urma să ajungă, prin satelit, până în cele mai îndepărtate colțuri ale Europei — inclusiv într-o Românie aflată la începutul tranziției post-comuniste.

    Cum ajungea semnalul până în România

    Accesul la MTV Europe nu era, la începutul anilor ’90, nici pe departe universal. Recepția depindea de tehnologie: unii urmăreau emisiunile pe un televizor color proaspăt cumpărat, alții pe un aparat alb-negru moștenit din anii ’80, iar diferența dintre casele cu „TV color” și cele fără crea, la firul ierbii, o adevărată linie de demarcație socială între copiii de cartier. Ceea ce conta cu adevărat, însă, era constanța: emisiunile se urmăreau „fie în alb-negru, fie în culori”, aproape fără întrerupere, de fiecare dată când exista acces la un ecran.

    Ritualul de duminică: Top 20 European Countdown

    Dacă a existat un moment al săptămânii care unea o generație întreagă de adolescenți români, acela era duminica, în jurul orei 12:15, când MTV difuza Top 20 European Countdown. Clasamentul devenea obiect de urmărit cu sfințenie: poziții câștigate sau pierdute de la o săptămână la alta, discuții aprinse la școală luni dimineața, alergat până acasă direct de la biserică sau de la joacă, doar ca să nu se piardă anunțarea locurilor fruntașe.

    Un instantaneu din vara lui 1993 arată bine diversitatea muzicală a acelui top: piese semnate UB40, Spin Doctors, Michael Jackson, Culture Beat, Roxette sau Pet Shop Boys se învecinau firesc în același clasament, de la reggae la techno, de la hip-hop la synth-pop. Pentru o generație crescută fără acces liber la muzica occidentală, acest amestec de genuri însemna, practic, o educație muzicală accelerată, condensată în câteva ore de emisie pe săptămână.

    De la fenomenul prin satelit la canalul local: nașterea MTV România

    Trecerea de la MTV Europe, prins prin satelit sau cablu, la un canal MTV cu identitate românească s-a produs abia la începutul anilor 2000, dar rădăcinile acelui moment se regăsesc direct în experiența anilor ’90. MTV România a devenit rapid un simbol al culturii urbane post-decembriste, oferind expunere unor artiști autohtoni precum Activ, Morandi, Simplu, B.U.G. Mafia, Vunk, Iris sau Loredana, și contribuind la lansarea internațională a unor nume ca Inna sau Connect-R, prezenți ulterior la MTV Europe Music Awards.

    Practic, generația care în 1993 alerga acasă pentru Top 20 European Countdown a devenit, un deceniu mai târziu, publicul — și uneori chiar vedetele — propriului canal MTV local.

    Sfârșitul unei ere: ce rămâne astăzi din fenomenul MTV

    Privit din 2026, capitolul MTV are acum și o filă de final scrisă: la sfârșitul lui 2025, compania-mamă a anunțat închiderea definitivă a canalelor muzicale MTV — MTV Music, MTV 80s, MTV 90s, Club MTV și MTV Live — după mai bine de patru decenii de emisie neîntreruptă. Concurența venită din partea rețelelor sociale și a platformelor de streaming a făcut, în cele din urmă, ceea ce părea de neconceput pentru generația anilor ’90: a stins ecranele care au format gustul muzical al unei întregi epoci.

    Rămâne, totuși, amprenta culturală: ritualul duminical al clasamentelor, primele videoclipuri văzute pe un ecran mic și tremurat, și senzația, atât de specifică acelor ani, că muzica occidentală nu mai era doar auzită de pe o casetă audio, ci, în sfârșit, și văzută. Pentru mulți români care astăzi au între 40 și 50 de ani, acea „farfurie” albă de pe bloc rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale ieșirii dintr-o lume izolată către una conectată prin muzică.

    Surse și lectură suplimentară: Dilema Veche — Generația MTV-ului și topurile muzicale, Digi24 — Sfârșitul unei epoci: după 44 de ani, MTV se închide și Urban.ro — Ce a însemnat MTV pentru cultura urbană și pentru România.

    The post MTV Europe în România anilor ’90: cum ajungeau videoclipurile muzicale occidentale pe micile ecrane appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/mtv-europe-in-romania-anilor-90-cum-ajungeau-videoclipurile-muzicale-occidentale-pe-micile-ecrane/