Autor: Cristian

  • Rick Astley și „Never Gonna Give You Up”: piesa care a cucerit lumea și apoi internetul

    Puține cântece pop reușesc să devină numărul 1 în 25 de țări. Și mai puține reușesc, două decenii mai târziu, să devină și cea mai cunoscută glumă de pe internet. Rick Astley, cu vocea sa gravă de soul ieșită dintr-un trup firav de 21 de ani, a realizat ambele performanțe cu o singură melodie: „Never Gonna Give You Up”, lansată în vara lui 1987 și transformată, mult mai târziu, în fenomenul internet cunoscut drept „rickrolling”.

    Rick Astley: vocea de soul descoperită într-o fabrică de bere

    Richard Paul Astley s-a născut la 6 februarie 1966, în Newton-le-Willows, Anglia, și cânta de adolescent la tobe și apoi la voce în formații locale de cover-uri soul. A fost descoperit în 1985 de producătorul Pete Waterman, care îl asculta cântând într-un studio amator, și adus la casa de producție PWL (Pete Waterman Limited) din Londra, unde a lucrat mai întâi ca asistent de studio — printre altele, făcea cafele și ceaiuri — înainte să i se dea șansa de a înregistra ca solist. Contrastul dintre fața lui tânără, aproape de adolescent, și vocea profundă, matură, aproape de baritoni soul precum Teddy Pendergrass, a surprins publicul de la prima audiție și a devenit una dintre mărcile sale.

    Fabrica de hituri Stock Aitken Waterman și nașterea unui hit mondial

    „Never Gonna Give You Up” a fost scrisă și produsă de trio-ul britanic Stock Aitken Waterman, cea mai de succes echipă de producători pop a anilor ’80, responsabilă și pentru hiturile Kylie Minogue sau Bananarama. Potrivit chiar producătorilor, ideea și titlul au venit de la Pete Waterman, iar Mike Stock și Matt Aitken au scris linia melodică și versurile. Piesa a fost înregistrată la studiourile PWL din sudul Londrei și lansată pe 27 iulie 1987 ca prim single de pe albumul Whenever You Need Somebody.

    Succesul a fost imediat: cântecul a stat cinci săptămâni pe locul 1 în Marea Britanie și a fost single-ul cel mai vândut al anului 1987 pe plaiuri britanice. În Statele Unite, ascensiunea a pornit, surprinzător, din cluburile de dans din New York — DJ-ul Larry Levan l-a pus la celebrul club Paradise Garage încă în 1987 — iar piesa a ajuns pe locul 1 în Billboard Hot 100 în martie 1988. În total, „Never Gonna Give You Up” a fost numărul 1 în 25 de țări, de la Germania de Vest la Australia și Africa de Sud.

    Cum ajungea un astfel de hit în România anilor ’80

    În 1987, România trăia ultimii și cei mai duri ani ai regimului comunist, cu posturile oficiale de radio și televiziune ferite de muzica pop occidentală. Ca și în cazul altor hituri ale epocii, melodia circula printre tineri mai ales pe căi informale: prin emisiunile de muzică ale Radio Europa Liberă și Radio Luxembourg, recepționate pe unde scurte, și prin casete audio copiate de pe aceste emisiuni și multiplicate la infinit pe casetofoane. Videoclipul, cu Astley cântând direct pentru cameră, circula extrem de rar, pe copii de proastă calitate, abia după 1989 melodiile lui Rick Astley putând fi auzite liber la radio și, câțiva ani mai târziu, la televiziunile muzicale occidentale captate prin cablu.

    Rickroll: cum a devenit piesa cea mai cunoscută farsă de pe internet

    Dacă în 1987 melodia a cucerit topurile, douăzeci de ani mai târziu avea să cucerească internetul, într-un mod complet neprevăzut. În 2007, utilizatori ai forumului 4chan au început să posteze linkuri mascate care, odată apăsate, redirecționau victima către clipul oficial al piesei — o farsă care a primit numele de „rickrolling”. Fenomenul a explodat în popularitate când, de 1 Aprilie 2008, mai multe site-uri și companii mari, printre care YouTube, au folosit festa ca glumă oficială de Ziua Păcălelilor, făcând-o cunoscută unui public mult mai larg decât comunitatea inițială de internet.

    Consecințele au fost neașteptate și pentru artist: în 2008, Rick Astley a primit premiul MTV Europe Music Award pentru „Best Act Ever”, în bună parte datorită valului de nostalgie și umor generat de meme. Clipul oficial al piesei, încărcat pe YouTube în 2009, a trecut de 1 miliard de vizualizări în 2021 și are în prezent peste 1,7 miliarde — cifre la care puține piese din anii ’80 pot spera, și care arată cum un hit de radio a devenit, printr-un joc al internetului, un reper al culturii pop globale pentru generații care nici nu erau născute în 1987.

    O voce care n-a renunțat niciodată

    Astăzi, „Never Gonna Give You Up” rămâne cartea de vizită a lui Rick Astley, care continuă să concerteze și să cânte piesa live, de cele mai multe ori chiar cu un ochi către gluma care i-a dat o a doua viață. Rămâne, în egală măsură, una dintre poveștile cele mai neobișnuite din muzica ușoară a anilor ’80: un hit de dragoste simplu, cântat de un tânăr britanic cu voce de soul, care a trecut, fără să vrea, și dincolo de Cortina de Fier, și, câteva decenii mai târziu, în fiecare colț al internetului.

    The post Rick Astley și „Never Gonna Give You Up”: piesa care a cucerit lumea și apoi internetul appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/rick-astley-si-never-gonna-give-you-up-piesa-care-a-cucerit-lumea-si-apoi-internetul/

  • Patru urși, semnalați în Borsec: ISU Harghita a transmis RO-ALERT, al cincilea avertisment din weekend

    Patru urși au fost semnalați duminică seară, 8 noiembrie 2026, în stațiunea Borsec, județul Harghita, iar Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Harghita a transmis un mesaj RO-ALERT prin care populația a fost avertizată să evite zona și să rămână în case. Este al cincilea avertisment de acest tip transmis de autoritățile din județ doar în acest weekend.

    Al cincilea RO-ALERT din weekend în Harghita

    Potrivit informațiilor transmise AGERPRES de Alina Ciobotariu, purtătorul de cuvânt al ISU Harghita, cele patru animale au fost observate duminică seara pe strada Tudor Vladimirescu din Borsec. În weekend, instituția a emis în total cinci alerte pentru prezența urșilor în județ: una duminică seara, în Borsec, și patru sâmbătă — două în Borsec, una în municipiul Miercurea-Ciuc și una în satul Iașu, comuna Ulieș.

    La fața locului s-au deplasat echipaje ale Inspectoratului Județean de Jandarmi și ale Serviciului de Ambulanță Județean. Articolul AGERPRES nu menționează persoane rănite în urma acestor semnalări.

    Recomandările ISU pentru locuitori

    Autoritățile recomandă populației din zonele în care au fost semnalați urși:

    • să evite zona respectivă și să rămână, pe cât posibil, în locuințe;
    • să nu încerce să fotografieze sau să hrănească animalele;
    • să își protejeze animalele din gospodărie, dacă acest lucru se poate face fără a se expune pericolului.

    Harghita, județul cu cele mai multe apeluri despre urși din România

    Episodul din Borsec se adaugă unui tipar observat de luni de zile în județ. Date prezentate de Inspectoratul Județean de Jandarmi Harghita arată că, între 1 ianuarie și 31 iulie 2026, instituția a primit 359 de apeluri despre prezența urșilor în apropierea zonelor locuite, față de 160 în aceeași perioadă a anului 2025 — o creștere de peste două ori. Dintre acestea, 189 de semnalări au fost confirmate, iar în 170 de cazuri jandarmii nu au mai găsit animalul la locul indicat. În urma intervențiilor, 119 urși au fost îndepărtați din zonă, unul a fost relocat, iar 24 au fost recoltați în baza prevederilor legale.

    Lunar, diferențele față de 2025 sunt și mai vizibile: în mai 2026 au fost înregistrate 130 de apeluri, față de 32 în mai 2025, iar în iunie 2026, 133 de apeluri, față de 55 în iunie 2025. Colonelul Dan Iamandi, șeful Inspectoratului Județean de Jandarmi Harghita, a declarat, într-o conferință de presă, că instituția „intervine constant în sprijinul cetățenilor” pentru gestionarea apelurilor către numărul unic 112, inclusiv noaptea și cu personal chemat din timpul liber, iar intervențiile repetate implică costuri logistice ridicate, din cauza deplasărilor frecvente cu autospecialele. Oficialul a reamintit și că numărul 112 „trebuie apelat doar în situații reale de urgență”.

    Cota de intervenție pentru urși, dublată în 2026

    Creșterea numărului de semnalări a fost unul dintre argumentele invocate în sprijinul unei cote naționale de intervenție preventivă la urșii bruni, adoptată de Camera Deputaților pe 22 aprilie 2026 și promulgată ulterior de președintele Nicușor Dan. Potrivit AGERPRES, cota aprobată pentru 2026 prevede 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 exemplare la nivel de intervenție, la nivel național, ce pot fi recoltate până la 31 decembrie 2026 de personalul tehnic angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, prin metodele „la pândă” și „la dibuit”; femelele cu pui sub doi ani sunt excluse din cotă. Măsura, relatată și de alte publicații precum Digi24, a fost prezentată de autorități ca una preventivă, menită să reducă atacurile asupra oamenilor și pagubele materiale, în timp ce asociații pentru protecția animalelor au criticat anterior creșterea cotelor de recoltare a speciei.

    Sistemul RO-ALERT a mai fost folosit recent și pentru alte tipuri de urgențe în România — inclusiv pentru semnalarea unei drone detectate la frontiera cu Republica Moldova, în șase județe —, fiind principalul canal prin care autoritățile avertizează rapid populația în situații care îi pot pune în pericol siguranța.

    Până la o eventuală nouă semnalare, autoritățile din Harghita recomandă locuitorilor și turiștilor din Borsec și din zonele vecine să rămână vigilenți și să respecte indicațiile transmise prin mesajele RO-ALERT.

    Articolul Patru urși, semnalați în Borsec: ISU Harghita a transmis RO-ALERT, al cincilea avertisment din weekend apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/patru-ursi-semnalati-in-borsec-isu-harghita-a-transmis-ro-alert-al-cincilea-avertisment-din-weekend/

  • Sălile de jocuri electronice din România: de la calculatoarele HC la cybercafé-urile cu Counter-Strike

    Înainte să existe mall-uri cu console la liber sau telefoane cu mii de aplicații, generații întregi de români și-au petrecut timpul liber în fața unor ecrane mult mai modeste: televizoare alb-negru conectate la calculatoare făcute în fabrici românești, apoi aparate cu monede în holurile blocurilor, apoi monitoare CRT în săli de jocuri electronice cu fum de țigară și muzică de fundal. Povestea acestor locuri spune multe despre cum s-a schimbat distracția românească în ultimii patru decenii, de la lipsa aproape totală a unei piețe de jocuri în comunism, la explozia de aparate de după 1989 și la cybercafé-urile care au format o generație întreagă în anii 2000.

    Comunismul și calculatoarele făcute „acasă”

    În România comunistă, jocurile electronice nu existau ca industrie. Inginerul Marian Stan, cel care a strâns în timp colecția de aparate expusă la Muzeul Județean Satu Mare, rezumă simplu acea perioadă: „Nu exista piață de jocuri în România comunistă.” Calculatoarele erau gândite pentru industrie, nu pentru joacă, iar accesul unui adolescent la un calculator era, de regulă, o întâmplare legată de locul de muncă al unui părinte sau de o fabrică din oraș, potrivit unui reportaj AGERPRES despre colecția lui Stan.

    Totuși, pasiunea pentru tehnologie și-a găsit drum. Din 1985, fabrica ICE Felix din București a produs seria de calculatoare HC, clone ale britanicului ZX Spectrum, concepute inițial ca proiect de laborator la Politehnica București. Pentru că blocul comunist nu avea acces liber la tehnologie occidentală din cauza restricțiilor de export impuse de țările occidentale, simplitatea arhitecturii Spectrum l-a transformat în punctul de plecare logic pentru o variantă „made in România”. Pe aceste calculatoare, cu procesor Z80, rulau mii de jocuri copiate pe casete audio, de la arcade-uri convertite până la aventuri text, iar pentru mulți copii din anii ’80 acesta a fost primul contact cu un joc electronic, nu o sală dedicată, ci un calculator conectat la televizorul din sufragerie.

    După 1989: primele săli de jocuri electronice din cartier

    Căderea regimului comunist a adus, aproape peste noapte, un val de aparate și console occidentale care, până atunci, fuseseră aproape inaccesibile. În holurile blocurilor, la colț de stradă sau în spațiile comerciale improvizate din parterul clădirilor au apărut primele săli de jocuri electronice cu monede: console japoneze, clone de arcade și, puțin mai târziu, console de acasă precum cele din familia Nintendo sau Sega, aduse prin rețele informale de comerț și revândute cu profit.

    Fise, aparate mecanice și distracția de cartier

    Modelul de bază era simplu și avea să supraviețuiască, cu mici variații, până în epoca mall-urilor: se cumpărau fise, iar timpul de joc depindea de îndemânarea jucătorului. Un reportaj Adevărul despre evoluția sălilor de jocuri din România arată că acest principiu, cu fise de câțiva lei pe aparatele mecanice, a rezistat ani buni, mult după ce jocurile pe calculator deveniseră banale, iar sălile dedicate aparatelor cu monede au rămas o prezență obișnuită în marile centre comerciale.

    Anii 2000: sălile de internet, Counter-Strike și generația de cartier

    Pe la începutul anilor 2000, centrul de gravitație s-a mutat către sălile de internet, locuri cu zeci de calculatoare, monitoare CRT uriașe și un zumzet constant de ventilatoare. Multe dintre ele au apărut în spații improvizate, din foste chioșcuri de legume-fructe transformate peste noapte în adevărate centre sociale de cartier, așa cum povestește un reportaj Playtech despre acea epocă.

    Counter-Strike era, fără discuție, „regele absolut” al sălilor de internet, aproape fiecare local având propriul server local pentru turnee improvizate. Alături de el, Warcraft III a introdus o generație întreagă în strategia în timp real, Need for Speed Underground a alimentat moda tuning-ului, iar FIFA și Pro Evolution Soccer declanșau turnee spontane între prieteni. În paralel, pe mIRC și Yahoo Messenger se organizau comunitățile din jurul acestor săli, iar prin rețelele locale DC++ circulau muzică, filme și programe între vecini de cartier.

    De la mall-uri la nostalgie: ce a mai rămas din epoca jocurilor electronice

    Odată cu accesul tot mai ieftin la internet acasă și la calculatoare personale, sălile de cartier au început să se închidă una după alta, iar distracția electronică s-a mutat în mall-uri: console Xbox cu plată pe oră, standuri demonstrative cu Nintendo Wii sau PlayStation, dar și aparatele mecanice cu fise, care au supraviețuit surprinzător de bine în holurile marilor centre comerciale, exact aceleași mecanisme de monede care animau sălile de cartier cu două decenii înainte.

    Astăzi, acele console vechi, calculatoarele HC și aparatele cu fise din anii ’90 au devenit obiecte de colecție și exponate de muzeu, într-un val mai larg de nostalgie pentru tehnologia și distracția anilor ’80-’90, din care fac parte și revenirea vinilului, a caselor radio retro sau a trupelor tribut. Pentru generația care a crescut printre fise, casete și monitoare CRT, sălile de jocuri electronice rămân una dintre amintirile cele mai vii ale copilăriei de altădată.

    The post Sălile de jocuri electronice din România: de la calculatoarele HC la cybercafé-urile cu Counter-Strike appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/salile-de-jocuri-electronice-din-romania-de-la-calculatoarele-hc-la-cybercafe-urile-cu-counter-strike/

  • Buget 2027: Ministerul Finanțelor a pornit discuțiile, premieră cu platforma digitală BugetNG

    Ministerul Finanțelor a pornit oficial pregătirile pentru bugetul de stat pe 2027, iar ministrul Alexandru Nazare a anunțat că toate ministerele au la dispoziție doar câteva zile pentru a introduce datele necesare în platforma digitală BugetNG — aplicația care, pentru prima dată în istoria recentă a României, va sta la baza construcției integrale a bugetului național.

    Declarațiile au fost făcute joi, 5 noiembrie 2026, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE, organizată de Clubul Fermierilor Români, potrivit Agerpres.

    Ministerele au termen până la mijlocul lunii noiembrie

    Potrivit lui Nazare, Guvernul a făcut deja o primă evaluare a stadiului în care se află ordonatorii principali de credite în introducerea datelor privind estimările de venituri și limitele bugetare. Situația este, însă, neuniformă: unele ministere nu s-au conectat încă la platformă, altele au încărcat doar parțial informațiile, iar câteva solicită modificarea datelor deja transmise.

    Ministrul a precizat că a evitat să ofere răspunsuri concrete despre cifrele bugetului pe 2027 atâta vreme cât informațiile din teritoriu nu sunt complete, pentru a nu face afirmații iresponsabile. Termenul-limită pentru finalizarea actualizărilor este săptămâna viitoare, după care Ministerul Finanțelor va începe lucrul efectiv pe proiectele fiecărui minister. Nazare estimează că, spre finalul lunii noiembrie, Guvernul va fi mult mai aproape de a prezenta proiectele esențiale ale bugetului pe 2027.

    Premieră: bugetul 2027, realizat integral în platforma digitală BugetNG

    Elementul de noutate al acestei ediții bugetare este chiar modul în care este construită: pentru prima dată, bugetul de stat va fi elaborat integral într-o aplicație electronică, numită BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

    Potrivit declarațiilor lui Nazare, citate de Profit.ro, proiectul platformei a început încă din 2021, fiind inclus în PNRR în timpul primului său mandat de ministru. Aplicația a fost finalizată pe 31 august 2026, iar la momentul anunțului, funcționarii autorizați din ministere și toți ordonatorii de credite primiseră deja acces și începuseră introducerea datelor.

    Ce aduce nou platforma

    Nazare a descris BugetNG drept „un buget în format digital, transparent”, care permite o analiză mai detaliată a modului în care sunt alocați banii publici. Platforma nu se limitează la etapa de elaborare a bugetului, ci va gestiona și operațiunile bugetare pe parcursul întregului an, oferind o imagine mai clară asupra cheltuielilor publice și o monitorizare mai bună a execuției.

    Ministrul a recunoscut, totuși, că introducerea datelor va fi „puțin mai complicată” pentru funcționari, întrucât fiecare program bugetar trebuie acompaniat de justificări și detalii suplimentare privind cheltuielile.

    Reorganizare administrativă și căutarea economiilor bugetare

    Pregătirea bugetului pe 2027 este strâns legată și de un proces mai amplu de reorganizare a instituțiilor publice. Luni, Ministerul Finanțelor a trimis tuturor ordonatorilor principali de credite o solicitare oficială prin care le cere informații despre fuziunile instituționale planificate, economiile estimate și strategia de prioritizare a investițiilor.

    Ministerul precizează că va centraliza aceste planuri, fără a le elabora el însuși, reorganizarea administrativă fiind considerată unul dintre proiectele-cheie pentru 2027, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, premierul a cerut, în ședința de Guvern din săptămâna precedentă, un raport privind starea finanțelor publice, pentru care Ministerul Finanțelor adună acum date de la toate ministerele printr-un tabel standardizat.

    Fără majorări de taxe și atenție la ratingul de țară

    Într-o declarație anterioară, făcută în septembrie, Nazare transmitea un mesaj similar privind filosofia fiscală pentru anul viitor: „Eu nu-mi doresc să creștem taxe”, spunea ministrul, potrivit Euronews România, adăugând însă că trebuie găsită o soluție de ajustare bugetară, fie prin cheltuieli, fie prin venituri, decizie care va fi luată împreună cu partidele din coaliție în etapa finală de elaborare a bugetului.

    Nazare a mai spus că un buget credibil pentru 2027 ar putea contribui la menținerea ratingului de țară al României și, în condițiile unei execuții disciplinate, la îmbunătățirea perspectivei de la negativă la stabilă. Discuțiile cu agențiile de rating sunt estimate pentru primul trimestru din 2027. Ministrul a exclus, de asemenea, o revenire la deficite de 8-9% din PIB, în contextul în care datoria publică a depășit deja 60%.

    Procesul de construcție a bugetului pe 2027 vine după o rectificare bugetară pe 2026 care a alocat fonduri suplimentare pentru sănătate și pensii — măsură despre care am scris în detaliu aici — și în paralel cu discuțiile privind salariul minim pentru anul viitor.

    Surse: Agerpres, Profit.ro, Euronews România.

    Articolul Buget 2027: Ministerul Finanțelor a pornit discuțiile, premieră cu platforma digitală BugetNG apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/buget-2027-ministerul-finantelor-a-pornit-discutiile-premiera-cu-platforma-digitala-bugetng/

  • Toto Cutugno și „L’Italiano”: povestea italianului care a cucerit România

    Puțini artiști străini au reușit să devină, cu adevărat, „de-ai noștri” pentru publicul român. Toto Cutugno, autorul melodiei „L’Italiano” și câștigătorul Eurovision 1990, este unul dintre ei. Timp de decenii, cântărețul italian a venit constant în România, a cântat în românește pe scenă și a spus, fără ezitare, că țara noastră a devenit „a doua lui casă”. Povestea lui leagă muzica italiană de nostalgia românească a anilor ’80-’90 într-un fel în care puține alte cariere au făcut-o.

    Cine a fost Toto Cutugno și cum a scris muzica Europei

    Născut Salvatore Cutugno pe 7 iulie 1943, în Tendola, o localitate din Toscana, artistul s-a mutat de mic la La Spezia, unde a crescut în preajma mării. Înainte să devină un nume cunoscut ca interpret, Cutugno s-a impus ca unul dintre cei mai căutați compozitori ai muzicii pop europene: a scris piese pentru Dalida, Johnny Hallyday și Michel Sardou, a semnat „L’été indien” pentru Joe Dassin și a compus „Soli”, hitul care l-a readus pe Adriano Celentano pe primul loc în Italia, în 1979.

    La Festivalul de la Sanremo, cea mai importantă competiție muzicală italiană, Cutugno a câștigat o singură dată, în 1980, cu „Solo noi”, dar a terminat de șase ori pe locul al doilea — performanță care i-a adus porecla ironică de „eternul secund”. Constanța lui la vârful muzicii italiene, an după an, i-a construit, de fapt, reputația de compozitor cu cel mai sigur simț al melodiei pop din generația lui.

    „L’Italiano”, imnul care a definit un deceniu

    În 1983, Cutugno a prezentat la Sanremo piesa „L’Italiano”, compusă inițial pentru Celentano, care a refuzat-o. Melodia a terminat festivalul doar pe locul cinci, dar avea să devină, la scurt timp, mult mai mare decât concursul care a lansat-o. Versurile de început, „Lasciatemi cantare, con la chitarra in mano”, au transformat piesa într-un adevărat imn al identității italiene, mai ales pentru milioanele de italieni emigrați în toată lumea, care se recunoșteau în portretul plin de duioșie al unei Italii cu pastele la micul dejun, Papa, Fiat-ul 600 și soarele mai bun ca-n alte părți.

    Succesul piesei a trecut rapid de granițele Italiei. În România anilor ’80, muzica italiană circula relativ mai ușor decât rock-ul american sau pop-ul britanic — limba, rudă cu româna, o făcea mai accesibilă, iar emisiunile și casetele audio aduse din călătorii sau de la rude au dus „L’Italiano” în casele și la petrecerile românilor, alături de alte hituri Sanremo ale epocii.

    Eurovision 1990 și consacrarea internațională

    După ce trupa Pooh a refuzat să reprezinte Italia la Eurovision Song Contest, organizatorii s-au întors spre Toto Cutugno, care tocmai terminase, din nou, pe locul doi la Sanremo. La ediția din 1990, desfășurată la Zagreb, Cutugno a câștigat concursul cu „Insieme: 1992”, o piesă scrisă și compusă integral de el, dedicată apropiatei integrări europene. La 46 de ani și 302 de zile, a devenit, pentru o vreme, cel mai vârstnic interpret care a câștigat vreodată Eurovision — o victorie care i-a adus statutul de cel mai cunoscut ambasador al muzicii italiene din Europa acelor ani.

    Prietenii românești: Nadia Comăneci, Ilie Năstase și Ramona Bădescu

    Cutugno a venit constant în România încă din 1993, când a cântat la Festivalul Cerbul de Aur de la Brașov, și a continuat să revină la concerte și emisiuni de televiziune în anii următori. A povestit de mai multe ori despre prietenii apropiați din lumea sportului românesc, printre care Nadia Comăneci și Ilie Năstase, și a avut, timp de aproape două decenii, o relație de prietenie cu actrița Ramona Bădescu, pe care a cunoscut-o la Craiova. „Lipsește mult, lipsește Italiei, lipsește României!”, a spus actrița despre el, descriindu-l drept „un om simplu, de puține cuvinte, dar de fapte mari”.

    „A doua mea casă”

    Întrebat într-un interviu să descrie România în trei cuvinte, Cutugno a răspuns simplu: „Se mănâncă bine, femeile sunt frumoase, iar oamenii sunt primitori”. În 2015 declara că „România e a doua mea casă”, iar la unul dintre concertele susținute aici a surprins publicul cântând, în limba română, melodia populară „Ciobănaș cu trei sute de oi”. A avut concerte gratuite în parcuri bucureștene, turnee prin orașele din țară și a primit, prin fundația sa „Amici della musica”, un rol activ în promovarea muzicii italiene în România — o legătură rar întâlnită între un artist străin de talia lui și publicul românesc.

    Moartea artistului și locul lui în memoria colectivă

    Toto Cutugno a murit pe 22 august 2023, la spitalul San Raffaele din Milano, la 80 de ani, după o boală îndelungată, pe fondul unui cancer de prostată diagnosticat încă din 2007. Vestea a fost confirmată de managerul său, Danilo Mancuso, și a fost urmată imediat de un val de omagii, în Italia și în România deopotrivă, pentru artistul care a reușit, într-un deceniu marcat de Cortina de Fier, să transforme muzica italiană într-o punte emoțională între cele două popoare.

    Astăzi, „L’Italiano” rămâne una dintre cele mai recunoscute melodii italiene din lume, iar pentru generația care a crescut cu ea la radio sau pe casete, numele lui Toto Cutugno e indisolubil legat de o Românie care, în ciuda izolării de regimul comunist, găsea mereu o fisură prin care muzica bună ajungea la ea.

    De ce „L’Italiano” încă răsună în cluburile retro din România

    La petrecerile retro anii ’80-’90, tot mai populare printre tineri în 2026, „L’Italiano” apare constant alături de hiturile disco și synth-pop ale epocii. Melodia funcționează ca un fel de reper comun: nu are nevoie de traducere, pentru că refrenul ei vesel și chitara acustică de la început s-au imprimat deja, de generații, în memoria colectivă a petrecerilor românești. Povestea lui Toto Cutugno rămâne, astfel, un exemplu rar de artist care nu doar a cucerit România de la distanță, ci și-a construit, prin vizite repetate și gesturi simple, o relație personală autentică cu publicul de aici.

    Surse: Wikipedia – Toto Cutugno, Stirile ProTV – „Toto Cutugno: Mă simt ca acasă în România”, Newsweek România – omagiul Ramonei Bădescu.

    The post Toto Cutugno și „L’Italiano”: povestea italianului care a cucerit România appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/toto-cutugno-si-litaliano-povestea-italianului-care-a-cucerit-romania/

  • România a stabilit un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți, la Poienarii Burchii, Prahova

    România a stabilit, sâmbătă, 7 noiembrie 2026, un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți au plantat simultan puieți la Poienarii Burchii, în județul Prahova, depășind recordul anterior, de 2.055 de persoane, stabilit în India, în iulie 2025.

    Recordul mondial la plantarea de copaci, pas cu pas

    Evenimentul, numit „Pădurea Prieteniei”, a fost organizat de asociația Act for Tomorrow și Kaufland România, cu sprijinul Ministerului Mediului și al Companiei Naționale de Silvicultură Romsilva, care a asigurat puieții necesari. Potrivit Agerpres, pregătirile au durat aproximativ șase luni, iar organizatorii au cumpărat 3.000 de cazmale din Danemarca și din alte țări, după ce stocul disponibil în România s-a dovedit insuficient pentru un eveniment de această amploare.

    La tentativa de record au luat parte peste 50 de companii partenere, alături de studenți, profesori și personal din cinci universități și trei licee silvice din țară. Pentru validarea recordului de către Guinness World Records, fiecare participant înscris a trebuit să planteze corect cel puțin un puiet în intervalul de timp stabilit de arbitri.

    Un record pregătit din timp

    Potrivit Romania Insider, peste 3.000 de persoane s-au înscris pentru tentativa de record în doar două săptămâni de la lansarea apelului public, organizatorii urmărind explicit depășirea recordului indian din 2025. În final, 2.512 dintre participanții prezenți la Poienarii Burchii au plantat simultan, numărul fiind înregistrat ca nou record mondial.

    Reacții oficiale: „Solidaritate pentru mediu”

    La eveniment au fost prezenți ministrul Mediului, Natalia Intotero, ministrul Apărării, Radu Oprea, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, alături de oficiali locali și județeni.

    „Este mai mult decât un eveniment, este solidaritate pentru mediu”, a declarat ministrul Mediului, Natalia Intotero, citată de Agerpres, adăugând că recordul arată că România poate fi unită pentru un mediu curat și sănătos.

    Andrei Coșuleanu, președintele asociației Act for Tomorrow, a subliniat necesitatea acțiunilor de reîmpădurire: „Avem nevoie mai mult ca oricând de păduri”, a spus el, cerând acțiuni naționale și europene pentru conservarea pădurilor existente și reîmpădurirea terenurilor degradate.

    Ce urmează: 35.000 de puieți și o pădure nouă pentru comunitate

    Organizatorii și-au propus ca, după tentativa de record, plantarea să continue până la atingerea obiectivului de 35.000 de puieți, suficienți pentru a crea o pădure nouă în zonă, destinată comunității locale. Scopul declarat al proiectului este reîmpădurirea și refacerea terenurilor degradate din Prahova, într-un context în care schimbările climatice își arată tot mai pregnant costurile în România, de la secete prelungite la fenomene meteo extreme.

    Recordul stabilit sâmbătă la Poienarii Burchii urmează să fie confirmat oficial de Guinness World Records, după verificarea completă a documentației depuse de organizatori.

    Articolul România a stabilit un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți, la Poienarii Burchii, Prahova apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-a-stabilit-un-nou-record-mondial-la-plantarea-de-copaci-2-512-participanti-la-poienarii-burchii-prahova/

  • Luigi Ionescu: povestea cântărețului care a cucerit România cu „Lalele, lalele”

    Luigi Ionescu a fost unul dintre cei mai populari interpreți ai muzicii ușoare românești din a doua jumătate a secolului XX, rămas în memoria publicului mai ales prin „Lalele, lalele” — un cântec care, surprinzător, s-a născut dintr-un eșec total pe scenă. Povestea lui este și povestea unei generații de artiști formați la Teatrul de Revistă, într-o perioadă în care o seară proastă putea fi transformată, printr-o simplă schimbare de ritm și titlu, în cel mai mare succes al unei cariere.

    Copilăria la Pâncești și botezul care i-a prezis destinul

    Luigi Ionescu s-a născut pe 3 aprilie 1927, în comuna Pâncești, din județul Putna (astăzi parte din județul Bacău). Potrivit presei culturale românești, preotul care l-a botezat la biserica „Sfântul Gheorghe” din localitate ar fi prezis încă de la cristelniță: „Precis o să fie cântăreț!”. Vocea lui a atras atenția încă din copilărie — era vedeta neoficială a oricărei șezători sau festivități școlare, iar după Al Doilea Război Mondial a continuat să cânte prin săli neîncălzite, fără microfon, pentru un public care rămânea, oricum, fermecat.

    Luigi Ionescu și debutul la Teatrul de Revistă Savoy, în 1950

    Momentul de cotitură al carierei lui Luigi Ionescu a venit în 1950, când a câștigat un concurs organizat la Teatrul de Revistă Savoy din București. Victoria i-a adus un post stabil și un salariu constant — un lux pentru un tânăr interpret în România de după război — și l-a transformat rapid într-un artist de revistă căutat. Un an mai târziu s-a alăturat trupei Teatrului de Revistă, instituție de care avea să rămână legat timp de aproape patru decenii, până la retragerea sa din 1987.

    O carieră alături de mari compozitori ai muzicii ușoare românești

    De-a lungul anilor, Luigi Ionescu a colaborat cu unii dintre cei mai importanți compozitori ai genului: Elly Roman, H. Mălineanu, Ion Vasilescu, George Grigoriu și, mai ales, Temistocle Popa. Din repertoriul său au rămas cunoscute piese precum „E primăvară în ianuarie”, „Două viori”, „Zorile”, „Iubito”, „Te caut”, „Femeia” sau „Turturele” — cântece care l-au consacrat drept una dintre vocile de bază ale muzicii ușoare românești din anii ’50 și ’60, rivalizând în popularitate, potrivit presei de epocă, cu Dan Spătaru.

    „Gagarin”, piesa care a picat în fața publicului

    Cel mai mare hit al lui Luigi Ionescu nu a început deloc ca un succes. Compozitorul Temistocle Popa, membru al orchestrei Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, a scris un vals lent dedicat zborului cosmonautului Iuri Gagarin, pe versuri semnate de Aurel Storin, secretarul literar al teatrului. Piesa, intitulată chiar „Gagarin”, a fost interpretată în premieră într-un spectacol al teatrului — și a picat lamentabil. Luigi Ionescu a părăsit scena cu mult mai puține aplauze decât primise la intrare.

    Cum a devenit „Gagarin” hitul „Lalele, lalele”

    Storin i-a spus lui Popa că refrenul, cu silabele lui repetate, suna comic în românește și că un vals nu se potrivea deloc cu subiectul. I-a propus compozitorului un cuvânt neutru, plin de vocale, pus pe un ritm mai vioi, de cha-cha. Așa a apărut „lalele” — un titlu nou, versuri noi, ritm nou. Rezultatul a fost aproape instantaneu: cântecul a devenit un hit imediat, s-a auzit pe stradă și în Gara de Nord, iar în seara în care Luigi Ionescu l-a cântat pentru prima dată sub noua formă, publicul nu l-a lăsat să plece de pe scenă — a repetat piesa de trei-patru ori, la câteva zile distanță de eșecul inițial.

    Lalele, lalele dincolo de frontiere: de la Bulgaria la Brazilia

    „Lalele, lalele” a devenit, potrivit presei culturale, prima piesă românească de muzică ușoară cu adevărat răspândită în străinătate, ajungând să fie cunoscută în Bulgaria, Ungaria, URSS și chiar în Brazilia. Cântecul a reușit, în epocă, să concureze cu un alt hit internațional care circula atunci în România, italianul „Marina, Marina”. Pe străzi, admiratorii nu îi mai strigau numele lui Luigi Ionescu, ci direct titlul melodiei: „Lalele!”.

    Anii de glorie și retragerea din 1987

    Luigi Ionescu a rămas unul dintre interpreții constanți ai Teatrului de Revistă, apărând frecvent la radio și la televiziune în anii de glorie ai muzicii ușoare românești. A continuat să cânte pe scena teatrului până în 1987, când s-a retras din activitate, după o carieră de peste trei decenii și jumătate dedicată publicului românesc.

    Ultimii ani și moartea lui Luigi Ionescu, în 1994

    După retragere, Luigi Ionescu a trăit discret, departe de reflectoarele care îi definiseră anii de glorie, amintit mai ales de generațiile mai în vârstă. A murit pe 4 octombrie 1994, la 67 de ani, la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din București, în urma unei afecțiuni pulmonare. A fost înmormântat la Cimitirul Izvorul Nou, unde — potrivit unei povești rămase în memoria colectivă — mormântul i-a fost acoperit chiar de florile care i-au dat numele celui mai mare hit al carierei: lalelele.

    Moștenirea lui Luigi Ionescu în muzica ușoară românească

    Povestea lui Luigi Ionescu rămâne una dintre cele mai bune ilustrări ale felului în care funcționa, în anii ’50 și ’60, mecanismul muzicii ușoare românești: un vers nepotrivit și un ritm greșit puteau transforma o piesă dedicată unui eveniment istoric într-un eșec de seară, dar o mică schimbare de titlu și tempo o puteau preface în cântecul unei generații întregi. Șase decenii mai târziu, „Lalele, lalele” continuă să fie unul dintre cele mai recognoscibile titluri ale muzicii ușoare românești de dinainte de epoca rock-ului și a sintetizatoarelor.

    Surse: Playtech.ro – povestea lui Luigi Ionescu, Newsweek.ro – cum a devenit „Gagarin” hitul „Lalele”, Jurnalul.ro – povestea lalelelor.

    The post Luigi Ionescu: povestea cântărețului care a cucerit România cu „Lalele, lalele” appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/luigi-ionescu-povestea-cantaretului-care-a-cucerit-romania-cu-lalele-lalele/

  • Fraude online de Black Friday 2026: ce avertismente a emis DNSC

    Odată cu reducerile de Black Friday 2026, care au debutat pe 6 noiembrie la eMAG și la alți retaileri mari din România (reduceri la 1,8 milioane de produse), autoritățile avertizează asupra creșterii fraudelor online de Black Friday. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis un nou avertisment în cadrul campaniei de educație #SigurantaOnline, susținut și de Poliția Română și de Asociația Română a Băncilor (ARB).

    Ce metode de fraudă online de Black Friday folosesc atacatorii

    Potrivit DNSC, cele mai frecvente scenarii identificate în acest sezon sunt:

    • Magazine online false și reclame care imită branduri cunoscute — pagini care copiază logo-ul, culorile și imaginile unui magazin real, promovate agresiv pe rețelele sociale cu reduceri „spectaculoase”. Unele colectează datele cardului fără să livreze niciodată produsul.
    • Mesaje false de la curieri — SMS-uri, e-mailuri sau notificări prin aplicații care anunță un colet „blocat” din cauza unei adrese incomplete sau a unei taxe neplătite, cu un link către o pagină care cere date personale sau bancare.
    • Fraude cu rambursări — victima primește un mesaj că un produs nu mai este disponibil și că urmează o rambursare, fiind rugată să acceseze un link, să introducă datele cardului sau să aprobe o operațiune în aplicația bancară.
    • Fraude asistate de inteligența artificială — DNSC avertizează că instrumentele AI sunt folosite pentru a scrie mesaje convingătoare și a copia fidel site-urile magazinelor reale, astfel că greșelile de scriere nu mai sunt un semn sigur de fraudă.

    Semnale de alarmă la cumpărăturile online de Black Friday

    Potrivit recomandărilor oficiale, câteva semnale ar trebui să atragă atenția cumpărătorilor înainte de a introduce date personale sau bancare pe un site:

    • reduceri greu de justificat, mult peste prețul pieței;
    • un site care folosește numele unui magazin cunoscut, dar cu o adresă web diferită sau cu extensii neobișnuite (de exemplu .shop sau .store);
    • mesaje despre un colet „blocat” care cer plata urgentă a unei taxe;
    • notificări de rambursare care solicită date de card sau confirmarea unei tranzacții;
    • cereri de parole, PIN-uri sau coduri de autorizare primite prin SMS sau e-mail;
    • oferte promovate exclusiv prin reclame suspecte sau conturi necunoscute de social media;
    • presiunea de a plăti imediat, fără timp de verificare a comerciantului.

    DNSC precizează că simpla prezență a lacătului sau a „https://” în adresa site-ului nu garantează legitimitatea unui magazin, pentru că atacatorii pot obține și ei certificate digitale valide. Verificarea trebuie să includă numele exact al domeniului, datele firmei și politicile de livrare și retur.

    Recomandările DNSC, Poliției Române și ARB pentru plăți sigure

    Instituțiile recomandă câteva reguli simple pentru reducerea riscului de fraudă în perioada Black Friday:

    • scrieți direct în browser adresa cunoscută a magazinului sau folosiți aplicația oficială, în loc să accesați linkuri primite prin mesaje;
    • verificați statusul unei comenzi direct în aplicația comerciantului sau pe site-ul oficial al curierului, fără a da click pe linkul din mesaj;
    • o rambursare nu necesită niciodată aprobarea unui transfer bancar din contul dumneavoastră și nu trebuie confirmată cu un cod primit prin SMS;
    • verificați suma, beneficiarul și natura tranzacției înainte de a aproba o plată în aplicația bancară, fără a confirma automat notificările de autorizare;
    • nu divulgați niciodată parolele, PIN-ul sau codurile de confirmare, indiferent cât de credibilă pare solicitarea telefonică, prin SMS sau e-mail;
    • folosiți metode de plată cu protecție antifraudă și confirmare în doi pași și activați alertele pentru cont, pentru a observa rapid operațiunile suspecte;
    • comparați prețurile pe mai multe platforme înainte de a cumpăra, mai ales când reducerea pare neobișnuit de mare.

    Ce faci dacă ai introdus datele cardului pe un site suspect

    1. Contactați imediat banca, prin numărul oficial sau aplicația bancară, pentru blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor.
    2. Schimbați parolele care ar putea fi compromise, doar prin canalele oficiale.
    3. Păstrați dovezile: mesaje, adresa site-ului, capturi de ecran și confirmările de tranzacție.
    4. Sesizați Poliția Română pentru faptele care pot constitui infracțiuni.
    5. Raportați incidentul la DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.

    Autoritățile reamintesc faptul că niciun semnal, luat izolat, nu dovedește automat o fraudă, dar justifică o verificare suplimentară înainte de a introduce date personale sau bancare. Într-un sezon de reduceri în care volumul de tranzacții online crește considerabil, cumpărătorii sunt sfătuiți să păstreze același nivel de prudență pe tot parcursul perioadei de Black Friday, nu doar în prima zi de reduceri.

    Surse: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) prin campania #SigurantaOnline, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB).

    Articolul Fraude online de Black Friday 2026: ce avertismente a emis DNSC apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/fraude-online-de-black-friday-2026-ce-avertismente-a-emis-dnsc/

  • Direcția 5: povestea trupei pop-rock care a cucerit România anilor ’90

    Puține trupe românești pot spune că au cântat neîntrerupt pe scenă de peste trei decenii. Direcția 5 este una dintre ele: formația pop-rock din București a debutat în 1991 și, treizeci și cinci de ani mai târziu, continuă să umple sălile de concerte cu un repertoriu care a trecut din discotecile anilor ’90 direct în playlisturile de nostalgie de astăzi.

    Începuturile unei trupe longevive

    Direcția 5 s-a format la București la începutul anilor ’90, într-o perioadă în care scena muzicală românească descoperea, aproape dintr-odată, libertatea de a cânta pop-rock occidental fără cenzură. Sufletul trupei a fost dintotdeauna Marian Ionescu, claviaturistul și liderul formației, cel care a ținut Direcția 5 pe linia de start indiferent de schimbările din componență sau din industria muzicală.

    Potrivit presei culturale care a documentat aniversările trupei, până în 2016 Direcția 5 strânsese deja 25 de ani de activitate neîntreruptă, iar repertoriul concertelor aniversare cuprindea piese scrise începând din 1991 — un indiciu clar al anului de naștere al formației.

    Vocea care a definit sunetul trupei

    Alături de Marian Ionescu, Cristi Enache a fost vocea care a dat identitate melodiilor Direcția 5, într-o componență completată de-a lungul anilor de Carmin Ionescu (bas), Nicu Damalan (chitară), Toni Seicărescu (voce secundă) și Marius Keseri (baterie). Această formulă a dus trupa prin toate etapele muzicii românești de după 1990: de la cenaclurile și cluburile anilor ’90, la televiziunile muzicale ale anilor 2000 și la scenele festivalurilor de astăzi.

    Albume și piese care au rămas în memoria publicului

    Discografia Direcția 5 include melodii care au devenit repere ale muzicii ușoare românești post-decembriste: „O fată ca ea”, „Te iubesc”, „Am nevoie de tine”, „Îți mulțumesc”, „Dacă ai ști” sau „Plin de furtuni” s-au cântat ani la rând la radio și în concertele live. Trupa a continuat să lanseze muzică nouă mult după „boom”-ul anilor ’90: albumul Love, Peace and Harmony (2016), prezentat de Marian Ionescu drept un disc aproape acustic, cu ecouri ale muzicii hippie din anii ’70, a marcat un sfert de secol de activitate, iar albumul Minimal (2022) a continuat seria. Printre colaborările mai recente se numără duetele „Forever Love”, alături de Lidia Buble, și „Salut! Ce faci?”, cu Nicoleta Nuca — semn că formația a reușit să rămână relevantă și pentru generații mai noi de ascultători.

    O poveste cu bucurii și pierderi

    Longevitatea Direcția 5 nu a venit fără momente dureroase. Trupa a fost îndoliată de pierderea bateristului Marius Keseri, membru al formației timp de aproape trei decenii, un moment pe care colegii săi l-au marcat public printr-un mesaj de mulțumire pentru anii petrecuți împreună pe scenă. Pentru o trupă care și-a construit identitatea pe stabilitatea componenței, un asemenea moment a cântărit greu, dar Direcția 5 a continuat să cânte, păstrând vie moștenirea muzicală construită în peste 30 de ani de activitate.

    Direcția 5 astăzi

    Astăzi, Direcția 5 susține în continuare turnee aniversare — precum seria de concerte „100% Direcția 5”, care a ajuns în orașe din toată țara, de la Călărași la Baia Mare — și a cântat chiar și în variantă simfonică, pe scena Sălii Palatului din București, alături de o orchestră. Pentru o generație care a crescut cu hiturile lor la radio în anii ’90, aceste concerte funcționează ca o capsulă a timpului; pentru publicul mai tânăr, sunt o introducere într-un capitol esențial al pop-rock-ului românesc.

    Povestea Direcția 5 rămâne, în felul ei, povestea muzicii ușoare românești de după 1990: o tranziție de la cenzură la libertate, de la casete audio la streaming, dusă mai departe de o trupă care a refuzat să se despartă de public.

    Surse: Adevărul, HotNews, Capital.ro.

    The post Direcția 5: povestea trupei pop-rock care a cucerit România anilor ’90 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/directia-5-povestea-trupei-pop-rock-care-a-cucerit-romania-anilor-90/

  • Val de alerte false cu bombă la Otopeni: SRI confirmă că nu au fost găsite explozibili, zborurile au operat în siguranță

    Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost vizat, în zilele de 5 și 6 noiembrie 2026, de un val de alerte cu bombă care a afectat mai multe aeronave sosite la București, în contextul unei serii mai ample de amenințări false care au perturbat zboruri în întreaga Europă. Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis că niciuna dintre amenințări nu s-a confirmat și că nu a fost descoperit niciun dispozitiv exploziv.

    Ce s-a întâmplat la Otopeni în ultimele zile

    Potrivit informațiilor confirmate de SRI, joi, 5 noiembrie 2026, mai multe aeronave aterizate pe Aeroportul Henri Coandă au fost vizate de amenințări cu bombă, situație care a dus la activarea unei celule de criză la nivelul aeroportului. A doua zi, vineri, 6 noiembrie, un zbor TAROM care venea de la Praga a fost, la rândul său, ținta unei alerte similare.

    În toate cazurile, autoritățile au aplicat procedurile standard de verificare: inspecția aeronavelor, debarcarea pasagerilor și recontrolul bagajelor. SRI a precizat că aceste măsuri sunt pur preventive și nu înseamnă, în sine, confirmarea unei amenințări reale.

    Zborul TAROM dinspre Praga, verificat preventiv

    Aeronava TAROM sosită din Praga a fost supusă unui control suplimentar imediat după aterizare, ca urmare a unei sesizări privind o posibilă amenințare. Verificările efectuate de echipele specializate nu au identificat niciun dispozitiv exploziv, iar pasagerii și echipajul nu au fost afectați dincolo de întârzierile generate de procedurile de siguranță.

    Reacția SRI: amenințările nu s-au confirmat

    Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat că Brigada Antiteroristă a instituției a verificat fiecare sesizare primită, iar concluzia a fost aceeași de fiecare dată: amenințările nu s-au confirmat și nu au fost descoperite dispozitive explozive. Oficialul a mai spus că fiecare alertă este tratată cu maximă seriozitate, indiferent de probabilitatea ca aceasta să fie reală, și că zborurile de pe aeroportul bucureștean au operat în siguranță în toate aceste zile.

    SRI a mai transmis că pasagerii ar trebui să rămână calmi, să urmeze instrucțiunile personalului aeroportuar și ale companiilor aeriene și să se informeze exclusiv din surse oficiale, avertizând că verificările suplimentare pot genera întârzieri ale zborurilor.

    Context european: un val mai larg de alerte false

    Alertele de la Otopeni fac parte dintr-un fenomen regional: în ultimele zile, zeci de curse aeriene din mai multe țări europene au fost vizate de amenințări similare, unele aeronave fiind nevoite să efectueze aterizări neprogramate. Autoritățile române au precizat că investigațiile privind originea amenințărilor se desfășoară coordonat, în colaborare cu instituții din alte state afectate de fenomen.

    Ancheta continuă: ce se știe despre autori

    Identitatea persoanelor care au transmis alertele false, precum și eventualele legături dintre diferitele incidente semnalate în Europa, fac obiectul unei anchete încă în desfășurare. SRI a subliniat că orice speculații apărute în spațiul public cu privire la originea amenințărilor nu reprezintă probe și nu trebuie tratate ca atare până la finalizarea verificărilor oficiale.

    Ce trebuie să știe pasagerii

    Pentru călătorii care tranzitează Aeroportul Henri Coandă, SRI și operatorii aeroportuari recomandă:

    • verificarea statusului zborului direct pe site-ul companiei aeriene sau al aeroportului, nu din surse neoficiale;
    • prezentarea cu suficient timp înainte de îmbarcare, având în vedere posibilele controale suplimentare;
    • păstrarea calmului și respectarea instrucțiunilor personalului de securitate în cazul unei eventuale evacuări sau verificări.

    Nu este singurul incident de securitate aeriană care a pus în alertă autoritățile române în ultima perioadă. La începutul lunii noiembrie, o dronă detectată dinspre Republica Moldova a dus la ridicarea în aer a unor aeronave F-16 și a unui elicopter militar, într-un alt episod care a implicat mai multe județe din România — detalii în articolul despre alerta RO-ALERT din șase județe.

    Articol realizat pe baza informațiilor confirmate de Serviciul Român de Informații și relatate de HotNews.ro și Wall-Street.ro.

    Articolul Val de alerte false cu bombă la Otopeni: SRI confirmă că nu au fost găsite explozibili, zborurile au operat în siguranță apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/val-de-alerte-false-cu-bomba-la-otopeni-sri-confirma-ca-nu-au-fost-gasite-explozibili-zborurile-au-operat-in-siguranta/