Autor: Cristian

  • Cornel Fugaru: povestea dirijorului care a dat glas vedetelor muzicii ușoare românești

    Cu mult înainte ca marile trupe rock să umple sălile de concerte din România comunistă, Cornel Fugaru dirija deja o formație care acompania pe scenă cele mai cunoscute voci ale muzicii ușoare românești. Compozitor, instrumentist și, mai presus de toate, un dirijor cu ureche muzicală rară, Fugaru a rămas în istoria genului ca omul din spatele vedetelor — cel care scria, aranja și acompania, mai rar cel aflat în lumina reflectoarelor.

    Cine a fost Cornel Fugaru: copilăria la limita sărăciei și muzicuța de la tata

    Cornel Fugaru s-a născut la 2 decembrie 1940, la București, într-o familie care a trecut prin anii grei ai sărăciei postbelice. Potrivit presei culturale românești, copilăria i-a fost marcată de lipsuri, iar primul contact cu muzica l-a avut chiar în familie: tatăl său l-a învățat să cânte la muzicuță melodii populare și hituri ale anilor ’50, într-o perioadă în care puține case din România aveau acces la un instrument muzical propriu-zis.

    Din acel exercițiu de familie avea să se nască, peste ani, un dirijor și compozitor care a lucrat cu o parte semnificativă din vocile de prim-plan ale muzicii ușoare românești din a doua jumătate a secolului XX.

    Sincron, formația rock care acompania vedetele muzicii ușoare

    În 1964, Cornel Fugaru a pus bazele formației Sincron, pe care a condus-o până la desființarea acesteia, în 1978. Spre deosebire de trupele rock „pure” ale epocii, Sincron funcționa mai degrabă ca orchestră de acompaniament pentru vedetele muzicii ușoare: pe scenă și în studio, formația a susținut cântărețe precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru și Corina Chiriac, într-o perioadă în care puține interprete aveau o trupă proprie, stabilă, cu care să lucreze constant.

    Scandalul de la televiziune: „Wooly Bully” cântat în limba engleză

    Un moment rămas în amintirea epocii a fost un recital televizat în care Sincron a interpretat piesa „Wooly Bully” chiar în limba engleză — un gest neobișnuit de îndrăzneț pentru televiziunea română a anilor ’60. Consecința a fost una tipică pentru acele vremuri: formația a fost suspendată de la apariții TV. Paradoxal, scandalul nu a afectat cariera trupei pe termen lung — dimpotrivă, Sincron a primit în continuare numeroase oferte de turnee și concerte, inclusiv în străinătate.

    Premiile de la Sofia, Poznan și cele două trofee de la Mamaia

    De-a lungul carierei, Cornel Fugaru a adunat un palmares internațional neobișnuit de bogat pentru un muzician format în România comunistă. A urcat pe scenă și a câștigat premii la festivaluri din Sofia (1968) și Poznan (1978), iar mai târziu a fost distins de două ori la Festivalul de la Mamaia, în 1983 și în 1986 — una dintre cele mai importante scene ale muzicii ușoare românești, unde avea să revină constant ca referință de generație. Cariera sa a continuat să fie recunoscută și după 1990: a primit premii suplimentare în Australia, în 1997 și 1998, precum și distincții din partea Uniunii Compozitorilor din România, în 1988, 1990 și 1995.

    De la folclor la muzica de film: cântecele care au rămas

    Dincolo de muzica ușoară propriu-zisă, Cornel Fugaru a avut o relație apropiată cu folclorul românesc, pe care l-a adaptat pentru publicul larg în piese precum „Ducea rufele la râu”, „Alunelul” sau „Sârba muntenească”. Tot lui îi aparțin câteva dintre melodiile care au definit un anumit tip de romantism muzical al epocii — „Dau viața mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău” sau „Eu nu mai sunt cel de ieri” rămânând printre cele mai cunoscute titluri din portofoliul său de compozitor.

    Fugaru a avut și o scurtă carieră actoricească, apărând în filme precum „Opt minute de vis” (1966) și „Împușcături pe portativ” (1967), în timp ce semnătura sa componistică a ajuns pe coloana sonoră a unor pelicule precum „Brezaia” sau „Cici”.

    Mirela Fugaru: povestea de dragoste din ultimii treizeci de ani

    O parte importantă din biografia lui Cornel Fugaru este legată de soția sa, Mirela. Cei doi s-au cunoscut într-un context profesional — ea avea nevoie de o melodie compusă de el — și, deși amândoi aveau în spate câte o căsnicie anterioară, au rămas împreună aproape trei decenii, perioadă în care au colaborat și muzical. În 1987 li s-a născut un copil, iar relația lor a fost privită în epocă drept una dintre poveștile longevive ale lumii muzicale românești.

    Moștenirea lui Cornel Fugaru

    Cornel Fugaru s-a stins din viață în 2011, la Spitalul Elias din București, după o îndelungată suferință, lăsând în urmă o carieră de peste patru decenii dedicată muzicii ușoare românești. A rămas în memoria breslei ca unul dintre dirijorii și compozitorii care au construit, din umbra orchestrei, cariera multora dintre vedetele de prim-plan ale genului — un rol mai puțin vizibil decât cel de solist, dar esențial pentru sunetul unei generații întregi.

    Surse: Cotidianul.ro – A murit Cornel Fugaru, Newsweek.ro – povestea Mirelei și a lui Cornel Fugaru.

    The post Cornel Fugaru: povestea dirijorului care a dat glas vedetelor muzicii ușoare românești appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/cornel-fugaru-povestea-dirijorului-care-a-dat-glas-vedetelor-muzicii-usoare-romanesti/

  • Prețuri carburanți 7 noiembrie 2026: benzina scade sub 9,90 lei/litru, motorina rămâne la 10,89 lei

    Prețurile carburanți au continuat să scadă ușor în acest weekend: pe 7 noiembrie 2026, media națională pentru benzina standard a ajuns sub 9,90 lei/litru, cu 15 bani mai puțin față de săptămâna trecută, în timp ce motorina s-a stabilizat la 10,89 lei/litru, arată datele centralizate din rețeaua națională de peste 1.370 de benzinării.

    Cât costă benzina și motorina în weekend

    Potrivit platformei de monitorizare PretCarburant.ro, media națională pe 7 noiembrie 2026 este de 9,90 lei/litru pentru benzina 95 (interval 9,77–9,97 lei) și 10,89 lei/litru pentru motorină (interval 10,75–10,97 lei), cu GPL-ul la o medie de 4,73 lei/litru. Față de săptămâna precedentă, benzina s-a ieftinit cu aproximativ 1,5%, de la 10,05 la 9,90 lei/litru, în timp ce prețul motorinei a rămas practic neschimbat.

    Date similare, bazate pe informațiile Peco Online, sunt raportate și de Capital.ro și Adevărul: cel mai mic preț la benzină din țară, 9,69–9,77 lei/litru, a fost înregistrat la stații din Albești (Mureș) și Târgoviște, iar cea mai ieftină motorină, 10,65–10,75 lei/litru, s-a găsit în Albești și la o benzinărie din Eforie Nord. Pentru un plin de 50 de litri, diferența dintre a alimenta cu benzină sau cu motorină la prețurile minime este de aproximativ 48 de lei, motorina rămânând în continuare carburantul mai scump per litru.

    Cele mai mici prețuri, în marile orașe

    În marile orașe, prețurile minime raportate pentru 7 noiembrie 2026 sunt apropiate de media națională, cu diferențe mici de la un oraș la altul:

    • București: 9,87 lei/litru benzină, 10,86 lei/litru motorină, 4,64 lei/litru GPL
    • Cluj-Napoca: 9,87 lei/litru benzină, 10,85 lei/litru motorină, 4,69 lei/litru GPL
    • Timișoara: 9,85 lei/litru benzină, 10,83 lei/litru motorină, 4,71 lei/litru GPL
    • Iași: 9,87 lei/litru benzină, 10,86 lei/litru motorină, 4,71 lei/litru GPL
    • Constanța: 9,87 lei/litru benzină, 10,86 lei/litru motorină, 4,69 lei/litru GPL

    Timișoara a avut sâmbătă cele mai mici prețuri minime la benzină și motorină dintre marile orașe, în timp ce Bucureștiul a oferit cel mai ieftin GPL. Sursele precizează însă că prețurile afișate la pompă pot varia pe parcursul zilei și de la o benzinărie la alta, în funcție de operator și de politica proprie de preț.

    Acciza la motorină, redusă cu 25% și în perioada următoare

    Evoluția prețurilor rămâne strâns legată de decizia Ministerului Finanțelor de a menține, prin reexaminare periodică potrivit Legii nr. 162/2026, reducerea de 25% a accizei la motorina standard. Potrivit celor mai recente informații, autoritățile au confirmat continuarea acestei reduceri și pentru următoarea perioadă de aplicare, decizie motivată de evoluția cotațiilor internaționale și de intenția de a limita impactul scumpirilor asupra populației și economiei.

    Măsura vine după un an în care prețul motorinei a urcat constant la pompă, inclusiv peste pragul de 10,8 lei/litru în luna septembrie, iar reducerea accizei a fost prelungită succesiv, la fiecare reevaluare, pentru a amortiza din scumpiri.

    Ce urmează pentru prețurile carburanților

    Pe termen scurt, analiștii citați de presa economică arată că evoluția prețurilor la pompă va continua să depindă de cotațiile internaționale ale petrolului, de cursul de schimb leu–dolar și de deciziile periodice privind acciza la motorină. Pentru șoferii care alimentează în weekend, diferențele de câțiva bani pe litru între orașe și rețele de benzinării rămân principalul factor pe care îl pot controla la nivel individual, prin compararea prețurilor înainte de a alimenta.

    Surse: PretCarburant.ro, Capital.ro și Adevărul, pe baza datelor Peco Online.

    Articolul Prețuri carburanți 7 noiembrie 2026: benzina scade sub 9,90 lei/litru, motorina rămâne la 10,89 lei apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/preturi-carburanti-7-noiembrie-2026-benzina-scade-sub-990-lei-litru-motorina-ramane-la-1089-lei/

  • Jukebox-ul: povestea aparatului care a transformat barurile în ringuri de dans

    Mult timp înainte de playlist-urile digitale și de boxele conectate prin Bluetooth, muzica dintr-un bar sau dintr-un local se alegea cu o monedă și un apăsat de buton. Jukebox-ul a fost, pentru câteva decenii, aparatul care decidea atmosfera unei seri — și, odată cu el, a dat publicului larg, pentru prima dată, puterea de a-și alege singur muzica.

    De la fonograful cu monede la jukebox-ul electric

    Povestea începe în 1889, la San Francisco, când Louis Glass și William S. Arnold au adaptat un fonograf Edison cu un mecanism de monede și l-au instalat în salonul Palais Royale. Aparatul nu avea amplificator: cei care voiau să asculte trebuiau să-și lipească de ureche unul dintre cele patru tuburi de cauciuc conectate la el. A fost, practic, primul „automat muzical” din istorie, chiar dacă încă fără sunetul puternic care avea să-l facă celebru.

    Saltul decisiv a venit în 1927, când Automatic Musical Instrument Company a lansat primul aparat electric amplificat, capabil să redea mai multe discuri pe rând. De aici încolo, muzica dintr-un local nu mai era doar un fundal — devenea un spectacol în sine, vizibil și sonor.

    „Big Four”: Wurlitzer, Seeburg, Rock-Ola și AMI

    Până la mijlocul anilor 1930, patru producători americani — Wurlitzer, Rock-Ola, Seeburg și AMI — domina piața aparatelor muzicale cu monede, poreclită de istorici „Big Four”. Rock-Ola, fondată de fostul designer de pinball David Rockola, și-a lansat primul model în 1935, exact în perioada în care jukebox-urile deveneau o prezență obișnuită în baruri, cofetării și gări din toată America.

    Wurlitzer 1015, vedeta anilor ’40

    Niciun model nu a definit mai bine epoca de aur a jukebox-ului decât Wurlitzer 1015, proiectat de designerul Paul Fuller și lansat în 1946. Cu luminile sale colorate, bulele din tuburi și carcasa curbată, aparatul a devenit instantaneu un simbol vizual al erei — s-au vândut aproximativ 56.000 de unități în doar optsprezece luni. Câțiva ani mai târziu, Seeburg a dus competiția mai departe: modelul M100B din 1949 a fost primul jukebox construit special pentru discurile de 45 de rotații, formatul care avea să domine industria muzicală pentru decenii.

    De unde vine numele „jukebox”

    Etimologia cuvântului duce spre sudul Statelor Unite și spre comunitățile afro-americane: termenul „juke” provine probabil din limba gullah și este legat de cuvântul vest-african „dzug”, care descrie un comportament zgomotos, dezordonat, de petrecere. „Juke joint” denumea localurile rurale, frecventate mai ales de comunitățile de culoare, unde se dansa și se bea. Producătorii preferau inițial termenul tehnic „automatic phonograph”, dar filme precum „Jukebox Jenny” (1942) au impus definitiv denumirea populară, care a rămas în uz până astăzi.

    Rolul cultural: vocea muzicii pe care radioul o ignora

    Dincolo de distracție, jukebox-ul a avut un rol cultural important. În perioada în care posturile de radio excludeau frecvent artiștii afro-americani, aparatele cu monede din baruri și restaurante au devenit una dintre puținele căi prin care publicul larg putea asculta blues, R&B și, mai târziu, primele hituri de rock and roll. Pentru prima dată, ascultătorul — nu un programator de radio — decidea ce se auzea în încăpere, iar asta a contribuit direct la popularizarea unor genuri care altfel ar fi rămas în marginea industriei muzicale.

    Declinul aparatelor cu monede și revenirea digitală

    Apogeul jukebox-ului a fost scurt, dar intens: dacă în anii 1950 funcționau aproape 700.000 de aparate doar în Statele Unite, până la finalul anilor 1980 numărul lor scăzuse la circa 225.000. Autostrăzile interstatale care au golit vechile „roadhouse”-uri, radioul portabil, sistemele stereo de acasă și topurile de tip Top 40 au redus rapid nevoia de a plăti o monedă pentru o melodie. Aparatul nu a dispărut complet, însă: de la finalul anilor ’90, companii precum TouchTunes sau Rowe AMI au adus jukebox-ul digital, cu ecran tactil și acces la cataloage online de melodii, redându-i o parte din relevanță în baruri și restaurante.

    Jukebox-ul dincolo de Cortina de Fier

    În România comunistă, jukebox-ul nu a fost niciodată un obiect obișnuit — importurile de tehnologie occidentală erau strict controlate, iar muzica de peste ocean ajungea la public mai ales prin radio ascultat pe surse neoficiale, casete copiate din mână în mână și discoteci improvizate în cămine de cultură. Chiar și așa, imaginea aparatului colorat, plin de lumini și discuri, rămânea pentru multă lume un simbol al unei lumi occidentale greu accesibile, alături de blugi, muzică rock și filme difuzate selectiv.

    Jukebox-ul azi: obiect de colecție și decor nostalgic

    Astăzi, un Wurlitzer 1015 original și restaurat se vinde, pe piața de colecție, cu sume care ajung la 14.000-18.500 de dolari — dovadă a statutului de obiect de patrimoniu pe care l-a dobândit în timp. În paralel, pe măsură ce localurile cu tematică retro s-au înmulțit și în marile orașe din România, jukebox-ul — fie original, fie o reproducere modernă conectată la playlist-uri digitale — a devenit un element de decor recurent, alături de viniluri, neoane și fotografii de epocă, parte din aceeași nostalgie care readuce în prezent muzica anilor ’50-’80.

    De la un fonograf cu tuburi de cauciuc instalat într-un salon din San Francisco, până la aparatele digitale din barurile de azi, jukebox-ul a rămas, peste un secol, același lucru: o invitație simplă de a alege, cu o monedă, melodia care urmează.

    Surse: Mountain Xpress – A brief history of the jukebox, Mood Media – The Glowing History of the Jukebox, The Henry Ford – Wurlitzer Model 1015 Jukebox, 1946-1947.

    The post Jukebox-ul: povestea aparatului care a transformat barurile în ringuri de dans appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/jukebox-ul-povestea-aparatului-care-a-transformat-barurile-in-ringuri-de-dans/

  • Moșii de Toamnă 2026: tradiții de Sâmbăta Morților, pe 7 noiembrie

    Sâmbătă, 7 noiembrie 2026, credincioșii ortodocși din România marchează Moșii de Toamnă, una dintre zilele de pomenire a celor adormiți din calendarul bisericesc. Este o sărbătoare cu rădăcini vechi, legată de rugăciune, milostenie și pomană, și vine la doar o săptămână după Ziua Morților de la 1 noiembrie, cu care este frecvent confundată.

    Ce sunt Moșii de Toamnă și pe ce dată cad în 2026

    În calendarul ortodox, ziua este cunoscută drept „Sâmbăta celor adormiți – Moșii de Toamnă” și cade, în 2026, pe 7 noiembrie. Potrivit alba24.ro, este una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților din tradiția creștin-ortodoxă, alături de alte sâmbete de pomenire de peste an.

    În această zi se oficiază slujbe de pomenire și parastase în biserici, iar credincioșii aduc pomelnice cu numele celor adormiți din familie, pentru a fi citite la altar.

    Diferența dintre Moșii de Toamnă și Ziua Morților de la 1 noiembrie

    Cele două sărbători sunt adesea confundate, dar au origini diferite. Ziua Morților, cunoscută și ca Luminația, ține de tradiția populară specifică Transilvaniei și Banatului, cu rânduieli proprii, și se leagă de 1 noiembrie – zi care, în calendarul romano-catolic, este Sărbătoarea Tuturor Sfinților, urmată pe 2 noiembrie de Pomenirea tuturor credincioșilor răposați.

    Moșii de Toamnă, în schimb, aparțin calendarului ortodox și nu trebuie confundați cu Luminația, explică alba24.ro. Practic, în același interval de câteva zile se suprapun două tradiții de pomenire distincte, cu obiceiuri diferite de la o regiune la alta.

    Ce se dă de pomană și cât costă în 2026

    Nu există o listă obligatorie a alimentelor pentru pomană – conținutul depinde de tradiția fiecărei familii și de obiceiurile locale. Cel mai frecvent, pe lista de pomană de Moșii de Toamnă se găsesc coliva (grâu fiert cu miere și nuci), doi colaci – simbol, în tradiția populară, al vieții și al morții împreună –, vin roșu sfințit la biserică, fructe de sezon precum mere, pere, struguri și nuci, dulciuri sau prăjituri de casă și, în unele familii, mâncare gătită precum sarmale sau friptură.

    Potrivit bugetul.ro, o pomană standard pentru o singură persoană pomenită costă, în 2026, între 200 și 400 de lei, suma putând ajunge la 600–800 de lei atunci când se oferă și mâncare gătită sau când familia face pomană pentru mai mulți morți deodată. Sursa citată arată că grâul pentru coliva s-a scumpit cu aproximativ 20% față de anul trecut, iar mierea, vinul și lumânările costă, la rândul lor, mai mult.

    Cum se pot reduce costurile pomenii

    Printre sfaturile pentru reducerea costurilor, bugetul.ro menționează prepararea colivei acasă, în locul cumpărării ei deja făcută, achiziționarea colacilor de la brutăriile de cartier și înlocuirea vinului cu must. Sursa insistă, însă, că în tradiția ortodoxă intenția și rugăciunea contează mai mult decât cantitatea sau valoarea alimentelor oferite de pomană.

    Obiceiuri și superstiții de Moșii de Toamnă

    În popor circulă și câteva superstiții legate de această zi. Se spune că cei morți ar vizita casele în noaptea dinspre vineri spre sâmbătă, motiv pentru care unele familii lasă o lumină aprinsă și o masă pregătită. Tot în tradiția populară, femeile ar trebui să evite spălatul hainelor în această zi, iar sărirea peste pomană este considerată, în unele zone, un semn de ghinion pentru anul care vine. Lumânările aprinse la morminte se pun, de regulă, în numere impare, iar ziua este asociată cu evitarea certurilor în familie.

    Dincolo de superstiții, biserica recomandă vizitarea mormintelor pentru curățenie și aprinderea candelelor, dar subliniază că esențiale rămân rugăciunea pentru cei adormiți și milostenia făcută în memoria lor.

    Tradițiile de pomenire a morților se păstrează an de an în satele și orașele din toată țara, alături de multe alte obiceiuri românești transmise din generație în generație – despre care am scris și într-un articol anterior.

    Articolul Moșii de Toamnă 2026: tradiții de Sâmbăta Morților, pe 7 noiembrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/mosii-de-toamna-2026-traditii-de-sambata-mortilor-pe-7-noiembrie/

  • Jean-Michel Jarre: concertele cu milioane de oameni care au scris istoria muzicii electronice

    Cu un sintetizator, o idee și câteva zeci de tone de echipament lumino-sonor, francezul Jean-Michel Jarre a transformat concertul de muzică electronică într-un spectacol de proporții pe care nimeni nu și-l imaginase înainte de el. De aproape cinci decenii, numele lui e legat de cele mai mari adunări de oameni strânse vreodată în fața unei scene, cu recorduri Guinness care au rezistat ani la rând.

    Un adolescent fascinat de sunete, elevul lui Pierre Schaeffer

    Născut pe 24 august 1948 la Lyon, Jean-Michel Jarre a crescut practic fără tatăl său, celebrul compozitor de muzică de film Maurice Jarre: părinții s-au separat când Jean-Michel avea doar cinci ani, iar cei doi nu s-au revăzut decât la 18 ani. A studiat pian, armonie și contrapunct, a cântat în trupe de adolescent, dar cotitura decisivă a venit în 1969, când s-a alăturat Groupe de Recherches Musicales (GRM) din Paris, condus de Pierre Schaeffer, unul dintre inventatorii muzicii concrete. Acolo a învățat să trateze sunetul ca pe o materie primă care poate fi tăiată, lipită și remodelată — o lecție care i-a definit întreaga carieră.

    „Oxygène”, albumul făcut acasă care a vândut 18 milioane de copii

    După un prim album puțin observat în 1972, Jarre a înregistrat în 1976, într-un studio improvizat chiar în apartamentul său, albumul care avea să-l facă celebru peste noapte: Oxygène. Fără versuri, fără structură de hit radio clasic, doar valuri de sintetizator organizate ca niște peisaje sonore, discul a devenit un succes mondial neașteptat, cu vânzări estimate la aproximativ 18 milioane de exemplare. Într-un deceniu în care muzica electronică era încă privită ca un experiment de nișă, Oxygène a dovedit că publicul larg poate umple topurile cu un album fără o singură voce cântată.

    Harpa laser, instrumentul care l-a transformat într-un spectacol vizual

    Jarre nu s-a limitat la studio. A devenit celebru și pentru instrumentele vizuale pe care le-a adus pe scenă, dintre care cea mai spectaculoasă rămâne harpa laser — un cadru de raze luminoase pe care artistul „le cântă” cu mâinile, declanșând sunete sintetizate. Instrumentul a fost prezentat publicului larg cu ocazia concertelor sale din China, din 1981, când Jarre a devenit unul dintre primii muzicieni occidentali primiți să cânte în fața publicului chinez, la câțiva ani după încheierea Revoluției Culturale.

    Concertele lui Jean-Michel Jarre care au intrat în Cartea Recordurilor

    Dacă albumele i-au adus faima, concertele în aer liber l-au transformat într-un fenomen de masă. De la finalul anilor ’70, Jarre a organizat o serie de spectacole gratuite, în locuri emblematice, care au adunat an de an mulțimi tot mai mari:

    • 14 iulie 1979, Place de la Concorde, Paris — peste un milion de oameni, prima sa înscriere în Cartea Recordurilor Guinness pentru cel mai numeros public la un concert.
    • Octombrie 1981, Beijing — circa 120.000 de spectatori, la concertele care l-au făcut unul dintre primii artiști occidentali primiți în China comunistă.
    • 5 aprilie 1986, Houston — aproximativ 1,5 milioane de spectatori, la un spectacol organizat pentru aniversarea a 150 de ani de la înființarea orașului și pentru 25 de ani de la începuturile NASA.
    • Octombrie 1986, Lyon — aproape 800.000 de oameni, orașul său natal.
    • 14 iulie 1990, La Défense, Paris — alte milioane de spectatori, de Ziua Bastiliei, a treia sa înscriere Guinness.
    • 14 iulie 1995, Turnul Eiffel, Paris — „Concert pour la Tolérance”, organizat de Ziua Bastiliei și pentru Anul Toleranței declarat de UNESCO.
    • 6 septembrie 1997, Moscova — circa 3,5 milioane de oameni, la invitația autorităților ruse, cu ocazia aniversării a 850 de ani de la fondarea capitalei, un record care a egalat cifrele raportate la un concert al lui Rod Stewart pe plaja Copacabana.

    Erau spectacole gândite ca niște instalații: ecrane proiectate pe clădiri și blocuri turn, jocuri de lumini sincronizate pe computer, focuri de artificii coregrafiate pe muzică — toate elemente care astăzi par banale la un festival electronic, dar care în anii ’80 nu existaseră niciodată la o scară atât de mare.

    Moștenirea: de la sintetizatorul de acasă la festivalurile de milioane

    Ceea ce a demonstrat Jean-Michel Jarre — că un spectacol electronic poate aduna, gratuit, mulțimi mai mari decât orice concert rock clasic — a devenit, câteva decenii mai târziu, rutină pentru industria festivalurilor de muzică electronică de astăzi, de la scenele uriașe ale marilor festivaluri europene până la show-urile cu lumini și drone de la evenimentele românești de vară. Rămâne, în continuare, artistul care a arătat lumii că un sintetizator și o idee bună pot umple orice piață publică.

    The post Jean-Michel Jarre: concertele cu milioane de oameni care au scris istoria muzicii electronice appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/jean-michel-jarre-concertele-cu-milioane-de-oameni-care-au-scris-istoria-muzicii-electronice/

  • Cod galben de vânt în șase județe din România: rafale de până la 60 km/h, valabil vineri

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis cod galben de vânt pentru șase județe din nord-estul României, în vigoare vineri, 6 noiembrie 2026, între orele 10:00 și 18:00. Avertizarea anunță intensificări temporare ale vântului, cu rafale ce pot ajunge la 60 km/h.

    Ce județe sunt sub avertizare cod galben de vânt

    Potrivit prognozei ANM, citată de Antena 3 și Mediafax, codul galben de vânt se aplică astfel:

    • Integral, pe tot teritoriul: județele Botoșani, Iași și Vaslui;
    • Doar în zonele joase: județele Suceava, Neamț și Bacău.

    Avertizarea este valabilă exclusiv pentru ziua de vineri, 6 noiembrie 2026, între orele 10:00 și 18:00, după care ANM nu mai anunță, pentru acest interval, alte fenomene meteo severe în zonă.

    Ce rafale de vânt a prognozat ANM

    Meteorologii estimează intensificări temporare ale vântului de 50-60 km/h, cu rafale de până la 60 km/h în mai multe zone din nord-estul țării, potrivit Realitatea.NET. Codul galben semnalează fenomene meteorologice care pot afecta temporar desfășurarea normală a activităților, fără a atinge însă intensitatea unui cod portocaliu sau roșu.

    Recomandări pentru șoferi și pietoni

    Pe fondul rafalelor anunțate, autoritățile și presa de specialitate recomandă:

    • atenție crescută la volan, mai ales pe drumurile deschise, unde vântul lateral poate afecta stabilitatea autovehiculului;
    • evitarea parcării sub arbori, panouri publicitare sau alte structuri pe care vântul le-ar putea dizloca;
    • prudență pentru pietoni în zonele cu șantiere, schele sau mobilier urban nefixat corespunzător.

    Al doilea avertisment de vânt într-o săptămână marcată de fenomene meteo severe

    Codul galben de vânt de vineri vine după o săptămână în care ANM a emis mai multe avertizări pentru România, de la cod galben de vreme rea cu ploi și ninsori la munte, până la cod roșu de inundații în Constanța. Pentru context, citiți și articolul despre codul galben de vreme rea anunțat la finalul lunii octombrie, care a afectat o bună parte din țară.

    ANM actualizează avertizările meteo pe măsură ce evoluează situația atmosferică, astfel că locuitorii din județele vizate sunt sfătuiți să urmărească informările oficiale pe tot parcursul zilei de vineri.

    Articolul Cod galben de vânt în șase județe din România: rafale de până la 60 km/h, valabil vineri apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-galben-de-vant-in-sase-judete-din-romania-rafale-de-pana-la-60-km-h-valabil-vineri/

  • Kraftwerk: povestea cvartetului german care a inventat sunetul electronic modern

    Puțini artiști au schimbat felul în care sună muzica pop atât de radical cum a făcut-o Kraftwerk. Cvartetul din Düsseldorf a renunțat la chitări și tobe clasice în favoarea sintetizatoarelor, secvențierelor și a unei voci robotizate, punând bazele unui sunet electronic fără de care disco-ul de sfârșit de anii ’70, synth-pop-ul anilor ’80 și techno-ul de mai târziu ar fi sunat complet altfel.

    Düsseldorf, 1970: doi ingineri de sunet care visau la viitor

    Povestea Kraftwerk începe la începutul anilor ’70, când Ralf Hütter și Florian Schneider, doi tineri pasionați de muzică experimentală și de electronică, pun bazele unui proiect fără precedent în muzica vest-germană a vremii. Într-o perioadă în care rock-ul occidental era dominat de chitări electrice și influențe americane, cei doi au mers pe un drum opus: au construit și modificat ei înșiși instrumente electronice, cu ajutorul unui inginer de sunet, pentru a obține un sunet pe care nimeni altcineva nu-l mai scotea.

    Studioul propriu, numit Kling Klang, a devenit laboratorul în care Kraftwerk a experimentat ani la rând cu sintetizatoare analogice, ritmuri electronice programate și teme inspirate de tehnologie, transporturi și viața modernă — teme neobișnuite pentru muzica pop a acelui deceniu.

    „Autobahn” și „Trans-Europe Express”: albumele care au schimbat totul

    Momentul de ruptură vine în 1974, odată cu albumul Autobahn, a cărui piesă-titlu, lungă de peste 22 de minute, descrie sonor o călătorie pe autostrăzile Germaniei. Versiunea editată a piesei a devenit hit surprinzător în Statele Unite și Marea Britanie, dovedind că publicul larg putea asculta muzică electronică „serioasă” la radio, alături de rock și pop.

    Trei ani mai târziu, albumul Trans-Europe Express (1977) a dus conceptul mai departe: ritmuri metronomice, melodii minimaliste repetitive și o temă centrată pe călătoria cu trenul prin Europa au devenit, fără ca cineva să anticipeze atunci, una dintre cele mai influente surse de inspirație pentru generațiile viitoare de muzicieni electronici.

    Roboții de pe scenă

    Kraftwerk nu s-a limitat la sunet. Cei patru membri ai trupei apăreau pe scenă în costume identice, cu mișcări rigide, calculate, iar la un moment dat au fost înlocuiți literalmente de manechine robotizate care le reproduceau gesturile. Această estetică — omul transformat în mașină, sau mașina care imită omul — a devenit marca vizuală a trupei și a anticipat cu decenii imaginarul pop asociat astăzi roboților și inteligenței artificiale.

    Ecoul în România anilor ’80: un sunet greu de ignorat, dincolo de Cortina de Fier

    În România comunistă, accesul direct la albumele Kraftwerk era limitat, dar sunetul electronic pe care l-au popularizat ajungea totuși la public prin filtrul radiourilor occidentale ascultate pe furiș și prin discotecile care preluau tot ce prindeau pe casete aduse din Occident. Fascinația pentru sintetizator, vizibilă și la compozitori români din acea perioadă care experimentau cu instrumente electronice în muzica ușoară și de film, se înscrie în același curent mondial pe care Kraftwerk l-a declanșat: ideea că un sintetizator poate fi, la fel de legitim ca o chitară, instrumentul central al unei melodii.

    Ecoul indirect al acestui sunet se simte și în fascinația discotecilor românești din anii ’80 pentru ritmurile electronice repetitive, hipnotice, aduse de valul synth-pop și italo-disco care a cucerit atunci Europa, un val care, la rădăcină, poartă amprenta genetică a experimentelor de la Kling Klang.

    Moștenirea Kraftwerk: de la synth-pop la techno

    Influența Kraftwerk este recunoscută deschis de generații întregi de muzicieni. Trupe britanice de synth-pop precum Depeche Mode sau New Order au citat constant Kraftwerk ca punct de referință, iar pionierii techno-ului din Detroit, la mijlocul anilor ’80, au vorbit despre albumele germane drept momentul în care au înțeles că electronica poate fi și dansantă, și emoțională în același timp. Practic, o mare parte din muzica electronică de dans ascultată astăzi în cluburi — de la techno și house, la synth-pop-ul care încă domină playlisturile radio — poartă, direct sau indirect, amprenta acelor patru bărbați din Düsseldorf care au decis, prin 1970, că viitorul muzicii sună altfel decât trecutul ei.

    Peste cinci decenii mai târziu, Kraftwerk rămâne reperul la care se raportează orice discuție serioasă despre nașterea muzicii electronice moderne — o dovadă că, uneori, cel mai radical gest artistic este, de fapt, o simplă schimbare de instrument.

    Surse: Rolling Stone — Kraftwerk: 20 Essential Songs, AllMusic — Kraftwerk Biography, The Guardian — How Kraftwerk Changed Pop Music.

    The post Kraftwerk: povestea cvartetului german care a inventat sunetul electronic modern appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/kraftwerk-povestea-cvartetului-german-care-a-inventat-sunetul-electronic-modern/

  • Rectificare bugetară 2026: Guvernul alocă fonduri suplimentare pentru sănătate și pensii

    Guvernul României a aprobat, în ședința de vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară din 2026, prin care direcționează fonduri suplimentare către sănătate, pensii, administrațiile locale și proiectele finanțate din PNRR. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că măsura nu presupune cheltuieli adiționale, ci o redistribuire a banilor deja prevăzuți în buget, și că ținta de deficit rămâne neschimbată.

    Ce prevede rectificarea bugetară aprobată de Guvern

    Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și confirmate de surse din presa economică, rectificarea are la bază un produs intern brut (PIB) actualizat la 2.086,3 miliarde de lei. Veniturile bugetare au fost revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au fost reduse cu 1,2 miliarde de lei.

    „Am luat în calcul un PIB de 2.086 de miliarde de lei. Nu am crescut cheltuielile, ci le-am scăzut”, a declarat Alexandru Nazare, citat de Ziarul Financiar, care a numit rectificarea „un pas absolut vital pentru parcursul României în acest an”.

    Despre 4 din cele 5 miliarde de lei blocate la începutul anului au fost realocate pentru a face loc cheltuielilor considerate prioritare.

    Sănătatea, principalul domeniu care primește fonduri în această rectificare

    Sănătatea este, conform ministrului Nazare, principalul beneficiar al rectificării. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) primește 3,22 miliarde de lei suplimentar, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele anterior blocate. Ministerul Sănătății primește, la rândul său, 774 de milioane de lei pentru programele de ambulanță, urgență, SMURD și spitale.

    Pensii și administrații locale

    Bugetul asigurărilor sociale de stat crește cu 3,47 miliarde de lei, iar Ministerul Muncii primește circa 3,3 miliarde de lei pentru plata pensiilor. Administrațiile locale primesc peste 2,8 miliarde de lei, din care 2 miliarde de lei sunt destinate acoperirii arieratelor pe care primăriile și instituțiile din subordine, inclusiv spitale, le au către furnizori.

    Agricultură, educație și investiții

    Agricultura primește 1,47 miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare europeană, iar bugetul de investiții crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei. Universitățile și continuitatea serviciilor educaționale primesc, suplimentar, 145 de milioane de lei. Potrivit Digi24, Guvernul a aprobat și împrumuturi de până la 300 de milioane de lei, din venituri din privatizare, pentru a preveni eventuale lipsuri la agentul termic pe perioada iernii, cererile putând fi depuse până la 31 decembrie 2026.

    Deficitul bugetar rămâne la 6,2% din PIB

    Ținta de deficit pe casă este menținută la 6,2% din PIB, iar deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, pe fondul actualizării PIB-ului. Potrivit cifrelor citate de ambele surse, deficitul bugetar după primele nouă luni ale anului a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului 2025.

    Nazare a vorbit despre un „echilibru foarte fragil” al bugetului și a atras atenția că menținerea țintei de deficit este esențială pentru evaluările agențiilor de rating: „Cartonașele galbene s-au dat”, a spus ministrul, avertizând că o abatere de la țintă ar putea aduce, fără preaviz, un „cartonaș roșu” din partea agențiilor de evaluare financiară.

    Ce urmează: a doua rectificare și evaluările de rating

    Ministerul Finanțelor estimează că România mai are de atras 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni pentru a-și finanța nevoile bugetare. O a doua rectificare bugetară este deja anunțată pentru final de an, chiar dacă sursele oficiale citate de presă au dat termene ușor diferite: documentul pregătitor al Ministerului Finanțelor menționează jumătatea lunii noiembrie, ministrul Nazare a vorbit despre 30 noiembrie, iar premierul Luca Niculescu a spus că rectificarea va veni „până la finalul anului”.

    Ministerele au cerut inițial fonduri suplimentare de aproximativ 60 de miliarde de lei, sumă pe care Nazare a calificat-o drept „un pic exagerată”. Agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au programate evaluări ale României în ianuarie, februarie și, respectiv, martie 2027, iar ministrul Finanțelor speră ca perspectiva țării să poată trece de la negativă la stabilă, în funcție de execuția bugetară din 2027.

    Context mai larg despre presiunile asupra bugetului public poate fi găsit și în articolul despre salariul minim pe 2027, pe care Guvernul îl ține la 4.325 de lei, în contextul negocierilor cu sindicatele.

    Articolul Rectificare bugetară 2026: Guvernul alocă fonduri suplimentare pentru sănătate și pensii apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/rectificare-bugetara-2026-guvernul-aloca-fonduri-suplimentare-pentru-sanatate-si-pensii/

  • Krypton: trupa rock care a transformat Revoluția din ’89 în operă rock

    Puțini ascultători de rock românesc știu că trupa Krypton a reușit o performanță rară: a trecut nevătămată de la o compilație cenzurată de regimul comunist, la o operă rock despre Revoluția din 1989 vândută în zeci de mii de exemplare, și apoi la hituri de radio în anii 2000. Patru decenii mai târziu, formația încă cântă pe scenele din România.

    1982: un chitarist din București pune bazele trupei Krypton

    Krypton a fost înființată în 1982, la București, de chitaristul Eugen Mihăescu. Alături de el, în formula inițială se mai aflau Gabriel Golescu (chitară), Mihai Rotaru (baterie) și George Lungu (bas). Chiar din anul înființării, primele piese ale trupei au apărut pe compilația de stat „Formații rock 7″, lansată de Electrecord — practic unica poartă prin care o trupă rock putea ajunge pe vinil în România comunistă, sub supravegherea atentă a cenzurii culturale.

    După schimbări de componență, în trupă au intrat Dragoș Docan (bas), Liviu Pop (baterie) și Marius Voicu (voce). Krypton a cântat la Cenaclul Flacăra, uriașul fenomen cultural de masă al epocii, înainte de a semna cu Electrecord pentru primul album de studio, „30 minute”.

    De la new wave la heavy metal: sunetul care s-a schimbat cu vremurile

    Sonor, Krypton a evoluat constant. În primii ani, formula se baza pe un hard rock melodic, cu influențe new wave și claviaturi proeminente. Spre finalul anilor ’80, sunetul s-a îndreptat către heavy metal, direcție confirmată de albumul „Fără Teamă” (1990) — primul cu accente metal mai pronunțate. Curios, chiar în acel moment Eugen Mihăescu nu mai era prezent permanent în trupă: plecase în Germania în vara lui 1989, cu câteva luni înainte de Revoluție, și a apărut pe „Fără Teamă” doar ca invitat.

    „Lanțurile”: opera rock care a pus Revoluția din ’89 pe vinil

    Cel mai ambițios proiect al trupei a fost „Lanțurile”, un dublu album-concept dedicat Revoluției române din decembrie 1989 — una dintre primele reacții artistice de amploare ale rock-ului românesc la evenimentele care au pus capăt regimului comunist. Lansat de Electrecord la începutul anilor ’90, cu Ioan Luchian Mihalea la voce, albumul a fost un succes comercial neobișnuit pentru rock-ul românesc: potrivit presei de la acea vreme, cele 50.000 de exemplare tipărite s-au vândut în doar șapte zile, la prețul de 40 de lei bucata.

    Chitaristul care a plecat și s-a întors de mai multe ori

    Istoria trupei Krypton este marcată de plecările și revenirile lui Eugen Mihăescu. În 1993 a părăsit din nou formația pentru un proiect solo, iar Krypton a avut o activitate sporadică de-a lungul anilor ’90, desprinzându-se în cele din urmă în 1999. Albumul „Am dormit prea mult” (1998) a fost ultimul episod al acelei perioade. În anul 2000, Mihăescu a reînființat trupa, aducând la microfon o voce cunoscută publicului larg: prezentatorul de televiziune Răzvan Fodor. Odată cu albumul „Comercial” (2001) a început o nouă etapă, mai aproape de pop rock, care a dat trupei hituri de radio precum „Îți mai aduci aminte” și „Cerceii tăi”.

    Krypton astăzi: patru decenii mai târziu, trupa încă cântă

    Formația a continuat să se reinventeze și în anii următori. În 2012, Eugen Mihăescu a reunit o formulă clasică, alături de Gabi „Guriță” Nicolau la voce și Dragoș Docan la bas. În 2022, Krypton a pornit cu o componență nouă — Mihăescu (chitară), Humberto Miquilena (bas), Claudiu Macarie (baterie) și Dragoș Moldovan (voce, chitară) — cu care continuă să susțină concerte în toată țara.

    Puține trupe românești de rock pot spune că au supraviețuit artistic unei schimbări de regim politic, unei emigrări a liderului și unei reinventări sonore de la new wave la heavy metal și apoi la pop rock. Krypton rămâne un exemplu rar de continuitate într-o istorie altfel plină de întreruperi — de la o compilație de stat din 1982, la o operă rock despre Revoluție, până la concertele de astăzi.

    Surse: Wikipedia – Krypton (band), Jurnalul.ro – Ioan Luchian Mihalea.

    The post Krypton: trupa rock care a transformat Revoluția din ’89 în operă rock appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/krypton-trupa-rock-care-a-transformat-revolutia-din-89-in-opera-rock/

  • Black Friday 2026 la eMAG a început: reduceri la 1,8 milioane de produse

    Black Friday 2026 la eMAG a început vineri, 6 noiembrie, cu reduceri anunțate la peste 1,8 milioane de produse și vânzări estimate de companie la 1,04 miliarde de lei, cea mai mare cifră din istoria campaniei pe piața locală, potrivit HotNews.ro.

    Cât durează campania Black Friday 2026 la eMAG și ce reduceri sunt active

    Ediția din 2026 se desfășoară pe durata unei singure zile, 6 noiembrie. Retailerul nu a anunțat public o oră exactă de start, dar în edițiile anterioare reducerile au fost activate dimineața, de regulă după ora 7:00, conform Adevărul. Discounturile medii raportate de companie se situează între 35% și 40%, calculate prin comparație cu cel mai mic preț practicat de eMAG în ultimele 30 de zile.

    Exemple de prețuri la telefoane, televizoare și laptopuri

    Printre ofertele afișate în catalogul eMAG, conform Connect.ro, se numără:

    • Samsung Galaxy S26 Ultra, 12 GB RAM / 256 GB — 4.499,99 lei (preț de referință 5.299,99 lei)
    • Apple iPhone 17 Pro Max, 256 GB — 6.199,99 lei (preț de referință 6.999,99 lei)
    • Televizor TCL QLED 43P7L, 108 cm — 799 lei (preț de referință 1.599 lei)
    • Laptop HP cu procesor Ryzen 3 7335U, 8 GB RAM, SSD 512 GB — 999 lei (preț de referință 2.099,99 lei)
    • Aspirator Dyson V8 Cyclone — 1.299 lei (preț de referință 1.999,99 lei)

    Catalogul public cuprinde 442 de oferte grupate în 36 de categorii, de la electronice și electrocasnice până la jucării, mobilier și produse auto, valabile în limita stocului disponibil.

    Oferte speciale: zboruri private, vouchere și bilete la festival

    Pe lângă electronicele care rămân principala atracție a Black Friday, eMAG a introdus anul acesta și pachete inedite: 100 de locuri la zboruri cu avionul privat, peste 50.000 de bilete la festivaluri de la 1 leu, peste 47.000 de nopți de cazare cu reduceri de până la 55%, precum și vouchere pentru mașini, aur, argint, zboruri comerciale și servicii medicale, potrivit Adevărul.

    Cifre record: ce vânzări estimează eMAG pentru Black Friday 2026

    Compania estimează vânzări de 1,04 miliarde de lei pentru ediția din 2026, cu 50 de milioane de lei mai mult decât în 2025, când a raportat 986 de milioane de lei. Pentru comparație, în 2016 vânzările de Black Friday la eMAG se situau în jurul a 300 de milioane de lei. Anul trecut, aproximativ 700.000 de clienți au cumpărat de pe eMAG în ziua de Black Friday, iar 100.000 dintre ei au plasat comenzi chiar în primul sfert de oră al campaniei, arată datele citate de HotNews.ro.

    Un studiu Kantar prezentat de eMAG indică faptul că peste 56% dintre românii care știu despre Black Friday intenționează să facă o achiziție, cu un buget mediu planificat de aproape 3.600 de lei, în creștere față de circa 3.300 de lei în 2025.

    Livrare și plată în rate

    eMAG, prin curierul propriu Sameday, estimează livrarea a 10 milioane de colete între 6 și 20 noiembrie, cu 15% mai multe decât anul trecut, și peste 500.000 de produse expediate din depozite în primele 24 de ore ale campaniei. Compania promite ca toate comenzile plasate în perioada Black Friday să ajungă la clienți până pe 21 noiembrie. O noutate este posibilitatea de a ridica personal televizoare și electrocasnice mari direct din depozitul central de la Joița, lângă București.

    Pentru plată, clienții eligibili pot achita în 12 rate fără dobândă prin eMAG Wallet, pentru achiziții de până la 10.000 de lei, iar cardurile băncilor partenere permit până la 36 de rate fără dobândă, în funcție de condițiile fiecărei bănci.

    Ce trebuie să verifice cumpărătorii

    Specialiștii citați de Adevărul atrag atenția că procentul de reducere afișat se calculează, de regulă, prin raportare la cel mai mic preț practicat de retailer în ultimele 30 de zile, conform legislației în vigoare, și nu este automat garanția celui mai bun preț de pe piață. Compararea prețurilor între mai mulți retaileri rămâne recomandarea standard înainte de o achiziție de valoare mare.

    Data de start a ediției din acest an fusese confirmată de eMAG încă din luna octombrie — detalii despre anunțul oficial pot fi găsite în articolul nostru anterior.

    Alți retaileri precum Flanco, Altex, Dedeman și Media Galaxy au campanii proprii de reduceri în perioada noiembrie, unele extinse pe mai multe săptămâni, potrivit HotNews.ro.

    Articolul Black Friday 2026 la eMAG a început: reduceri la 1,8 milioane de produse apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/black-friday-2026-la-emag-a-inceput-reduceri-la-18-milioane-de-produse/