Autor: Cristian

  • Cod roșu de inundații în Constanța: râurile din estul județului, sub avertizare hidrologică extremă

    Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, marți, 3 noiembrie 2026, cod roșu de inundații în estul județului Constanța, la sud de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Avertizarea hidrologică este valabilă de la ora 06:05 până la ora 12:00 și a fost transmisă Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Administrației Naționale „Apele Române”.

    Zonele cele mai expuse: bazinele Tatlageacu Mare și Tatlageacu Mic

    Potrivit hidrologilor, fenomenele cele mai severe sunt așteptate pe cursurile de apă mici din bazinele Tatlageacu Mare și Tatlageacu Mic, în estul județului Constanța. Cauza este combinația dintre precipitațiile înregistrate și cele prognozate, care alimentează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie.

    INHGA avertizează că, în intervalul de valabilitate, pot apărea creșteri rapide de debite și niveluri, cu posibila depășire a cotelor de apărare și riscul unor inundații locale severe, de tip viitură rapidă.

    Alte avertizări hidrologice active în zonă

    Codul roșu de marți nu este izolat. Pentru râurile din județul Constanța este în vigoare și un cod portocaliu, valabil de duminică, 2 noiembrie, ora 16:00, până miercuri, 4 noiembrie, ora 12:00, iar un cod galben de inundații acoperă cursuri de apă din Dobrogea, Muntenia și Oltenia până miercuri, 4 noiembrie, ora 18:00. Practic, zona litoralului și sudul țării rămân sub supraveghere hidrologică pentru încă cel puțin o zi.

    Recomandările autorităților pentru populație

    În acest interval, autoritățile recomandă locuitorilor din zonele vizate:

    • evitarea traversării cursurilor de apă și a zonelor inundate;
    • păstrarea unei distanțe de siguranță față de malurile râurilor și pâraielor;
    • respectarea instrucțiunilor transmise de autoritățile locale și de structurile pentru situații de urgență;
    • urmărirea mesajelor oficiale, întrucât INHGA a anunțat că va actualiza prognoza hidrologică pe măsură ce evoluează situația pe teren.

    Context: a treia avertizare de vreme rea în patru zile

    Codul roșu de marți vine după un weekend în care ANM a emis coduri galben și portocaliu de vreme rea, valabile de vineri, 30 octombrie, până luni, 2 noiembrie, pentru ploi abundente, ninsori la munte și vânt puternic în mai multe zone ale României. Ciclul de precipitații din ultimele zile explică acumulările de apă în soluri și cursurile de apă din sud-estul țării, care au dus la avertizarea extremă de marți pentru Constanța.

    Autoritățile locale din Constanța nu au raportat, până la ora publicării acestui articol, victime sau evacuări legate direct de codul roșu hidrologic, dar situația este monitorizată activ de ISU Constanța și de Apele Române.

    Surse: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), Radio România Constanța, Newsweek România.

    Articolul Cod roșu de inundații în Constanța: râurile din estul județului, sub avertizare hidrologică extremă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-rosu-de-inundatii-in-constanta-raurile-din-estul-judetului-sub-avertizare-hidrologica-extrema/

  • Gabriel Cotabiță: povestea inginerului din Craiova care a cucerit muzica ușoară românească

    Gabriel Cotabiță a fost una dintre cele mai inconfundabile voci ale muzicii pop-rock românești, un artist care a trecut, fără să-și trădeze stilul, din rock-ul anilor ’70 spre baladele de suflet ale anilor ’80 și spre scena de televiziune a anilor 2000. Povestea lui Gabriel Cotabiță este cea a unui tânăr din Craiova care a renunțat la o meserie tehnică pentru chitară și microfon, construindu-și, melodie cu melodie, statutul de legendă a muzicii românești.

    De la Craiova la chitara electrică

    Gabriel Cotabiță s-a născut pe 1 noiembrie 1955, la Craiova. Încă din copilărie a fost atras de muzică și a urmat, între 1967 și 1969, cursurile școlii populare de artă din oraș, unde a învățat să cânte la chitară. În paralel, tânărul Cotabiță s-a pregătit pentru o carieră tehnică, studiind la un institut de electrotehnică — un traseu obișnuit pentru generația sa, dar pe care muzica avea să-l abată definitiv spre scenă.

    Redivivus, debutul în rock (1975)

    Pasul decisiv spre muzică l-a făcut în 1975, când s-a alăturat trupei Redivivus, una dintre formațiile rock ale momentului. A fost rampa de lansare care i-a adus primele apariții pe scenele de amploare ale rock-ului românesc din anii ’70, într-o perioadă în care genul lupta pentru vizibilitate și acceptare în fața autorităților culturale ale epocii.

    Anii Holograf și ascensiunea rock-ului românesc

    În anii ’80, Gabriel Cotabiță a cântat alături de Holograf, una dintre cele mai importante trupe rock ale României acelor ani, perioadă în care și-a consolidat reputația de interpret cu o voce puternică și expresivă, capabilă să susțină deopotrivă piese de rock și balade. Experiența alături de Holograf i-a oferit vizibilitatea necesară pentru a-și construi, în paralel, o carieră solo tot mai căutată de public.

    Mamaia și trofeele care au consacrat „Noaptea albastră”

    Festivalul de la Mamaia a fost scena pe care Gabriel Cotabiță și-a confirmat, an de an, statutul de vedetă. A concurat cu piesa „Chemarea pământului” în 1986, a devenit laureat în 1987 cu „Stea a vieții, Terra”, iar în 1988 a cucerit trofeul cu „Dă-mi o șansă” — anul în care a lansat și albumul Noapte albastră, titlu care a rămas una dintre cele mai cunoscute piese ale sale. A urmat un nou loc de laureat în 1989, cu „Trepte spre albastru”, iar în 1990 a mai câștigat un trofeu cu „Ave Maria”, completat de locul trei obținut cu „Mă tem să sper”. Acești ani de la Mamaia au fost perioada de vârf a carierei sale de solist, consolidată și prin albume precum Noi rămânem oameni și Prima iubire și ultima.

    VH2 și reinventarea unui artist

    Capacitatea de a se adapta a rămas o constantă a carierei sale: în 2002, Gabriel Cotabiță a devenit solistul vocal al trupei VH2, într-un moment în care mulți artiști ai generației sale se retrăgeau din fața scenei. Colaborările sale cu alți artiști importanți ai muzicii românești, printre care Ștefan Bănică Jr. și Loredana Groza, au arătat un interpret respectat de colegii din industrie, nu doar de public.

    Un artist care a sfidat timpul

    Pe 8 mai 2015, Gabriel Cotabiță a suferit un stop cardio-respirator într-o sală de sport, un moment care i-a schimbat radical rutina de viață: a fost nevoit să poarte, în continuare, un defibrilator automat implantat. În ciuda acestui avertisment serios, artistul nu a renunțat la scenă, continuând să concerteze, să înregistreze muzică și să apară la televizor ca prezentator și producător. A fost, de asemenea, una dintre figurile asociate cu Festivalul Callatis, pe care l-a prezentat de-a lungul anilor, rămânând un reper constant al muzicii ușoare și pop-rock românești până la o vârstă înaintată.

    Moartea unei legende, pe 23 noiembrie 2024

    Gabriel Cotabiță s-a stins din viață pe 23 noiembrie 2024, la 69 de ani, iar vestea a fost anunțată de compozitorul Ionel Tudor, unul dintre colaboratorii săi apropiați. Dispariția sa a adunat mesaje de regret din partea unor nume importante ale vieții publice și culturale românești, toate amintind de aceeași voce — caldă, puternică și instantaneu recognoscibilă — care a acompaniat câteva generații de români, de la discotecile anilor ’80 până la televizoarele din casele lor, decenii mai târziu.

    Rămân, dincolo de trofee și albume, melodiile pe care publicul le fredonează și astăzi: „Noapte albastră”, „Dă-mi o șansă” sau „Ave Maria” — dovada că vocea lui Gabriel Cotabiță a reușit să lege, fără efort, muzica rock a anilor ’70 de baladele de suflet ale anilor ’80 și ’90.

    Surse: Wikipedia – Gabriel Cotabiță, HotNews – A murit Gabriel Cotabiță, Antena 3 – A murit cântărețul Gabriel Cotabiță.

    The post Gabriel Cotabiță: povestea inginerului din Craiova care a cucerit muzica ușoară românească appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/gabriel-cotabita-povestea-inginerului-din-craiova-care-a-cucerit-muzica-usoara-romaneasca/

  • Pilonul II a ajuns la 236,8 miliarde de lei: pensiile private obligatorii au crescut cu 29% într-un an

    Pilonul II, componenta obligatorie a sistemului de pensii private din România, a ajuns la 236,8 miliarde de lei în active la finalul lunii septembrie 2026, în creștere cu 29% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și reluate de presa economică la 1 noiembrie 2026. Sumele administrate de cele șapte fonduri din Pilonul II apropie tot mai mult economiile românilor pentru pensie de nivelul unui sfert din Produsul Intern Brut al țării.

    Cât au crescut activele Pilonului II în ultimul an

    Conform raportului ASF, la 30 septembrie 2026 fondurile de pensii administrate privat obligatorii aveau în administrare 236,8 miliarde de lei, sumă care include atât contribuțiile lunare ale participanților, cât și randamentele obținute din investiții. Numărul participanților la Pilonul II a trecut de 8,57 milioane de români (8.574.873, potrivit cifrelor exacte citate din raport), în creștere față de anul precedent.

    În sistem activează șapte administratori: Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, Pensia Noastră (fost BRD), Metropolitan Life, NN și Vital.

    Unde sunt investiți banii românilor din Pilonul II

    Structura investițiilor arată o expunere dominantă pe titluri de stat și acțiuni listate la Bursa de Valori București:

    • Titluri de stat: 153,66 miliarde de lei, adică 64,9% din active;
    • Acțiuni: 64,94 miliarde de lei, respectiv 27,4%;
    • Obligațiuni corporative: 7,79 miliarde de lei (3,3%);
    • Unități de fonduri de investiții: 7,32 miliarde de lei (3,1%).

    Potrivit ASF, aproximativ 95% din investiții sunt plasate în active românești, iar circa 88% din totalul activelor este denominat în lei. Practic, cea mai mare parte a banilor românilor din Pilonul II ajunge în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor sau în acțiuni ale companiilor listate la bursa de la București.

    Câți bani contribuie lunar românii

    Doar în luna septembrie 2026, fondurile din Pilonul II au încasat contribuții de 1,99 miliarde de lei, cu o contribuție medie de 435 de lei pe participant. Contribuția la Pilonul II se reține automat din salariu, alături de cea pentru pensia de stat, și este direcționată către fondul ales de fiecare angajat.

    Ce înseamnă, de fapt, creșterea de 29%

    Analiștii citați de presa economică atrag atenția că majorarea de 29% a activelor nu reprezintă randamentul obținut efectiv de fiecare participant, ci include și banii noi, proveniți din contribuțiile lunare colectate de administratori. Altfel spus, o parte din creșterea activelor Pilonului II vine din faptul că tot mai mulți angajați cotizează, nu doar din performanța investițiilor pe piețele financiare.

    Pensia privată, în paralel cu pensia de stat

    Creșterea Pilonului II vine în contextul în care sistemul public de pensii se confruntă cu presiuni demografice tot mai mari. Așa cum arătam într-un articol anterior, România avea la final de septembrie 2026 aproximativ 4,67 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.785 de lei. Pensia privată din Pilonul II este menită să completeze, nu să înlocuiască, pensia de stat, iar banii acumulați se plătesc sub formă de pensie privată abia la vârsta de pensionare.

    Performanța bună a fondurilor din Pilonul II în ultimul an este susținută și de evoluția pozitivă a bursei locale, unde indicele BET a crescut cu aproape 50% de la începutul anului 2026, impulsionând și valoarea participațiilor la acțiuni deținute de fondurile de pensii.

    Articol realizat pe baza datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și reluate de Bursa.ro, Capital.ro și Ziua Veche.

    Articolul Pilonul II a ajuns la 236,8 miliarde de lei: pensiile private obligatorii au crescut cu 29% într-un an apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/pilonul-ii-a-ajuns-la-2368-miliarde-de-lei-pensiile-private-obligatorii-au-crescut-cu-29-intr-un-an/

  • Falco și „Rock Me Amadeus”: povestea austriacului care a dus muzica în limba germană pe locul 1 în America

    Puține melodii din anii ’80 pot spune că au reușit ceva ce nimeni, nici înainte, nici după, nu a mai repetat: să ajungă pe locul 1 în Billboard Hot 100 cântate într-o altă limbă decât engleza. Falco, cu „Rock Me Amadeus”, a făcut exact asta, în primăvara lui 1986, transformând un cântăreț din Viena într-o senzație mondială și scriind un record care, patru decenii mai târziu, încă nu are rival.

    Cine a fost Falco: de la Hans Hölzel la „White Duke” al Vienei

    Falco s-a născut Johann „Hans” Hölzel, pe 19 februarie 1957, în cartierul muncitoresc Margareten din Viena. A arătat talent muzical de mic, a studiat la Conservatorul din Viena, pe care l-a abandonat la 16 ani, și a cântat la bas în mai multe formații, printre care Hallucination Company și, de la 1979, trupa austriacă Drahdiwaberl. Și-a luat numele de scenă după schiorul est-german Falko Weißpflog, iar în 1981 a semnat ca artist solo cu managerul Markus Spiegel.

    Primul lui mare succes a venit tot în limba germană: „Der Kommissar” (1981) a ajuns pe locul 1 în Germania, Franța, Italia, Spania și Japonia, iar trupa britanică After the Fire i-a făcut un cover care a prins locul 5 în Billboard Hot 100 din SUA — un semnal timpuriu că publicul american putea accepta un sunet german, chiar dacă nu încă vocea originală.

    „Rock Me Amadeus”: un cântec despre Mozart, inspirat de un film de la Hollywood

    Piesa care avea să-l facă celebru peste tot în lume a apărut pe albumul Falco 3, lansat în mai 1985 în Europa de limbă germană. Scrisă de Falco împreună cu frații olandezi Rob și Ferdi Bolland, care au și produs-o, „Rock Me Amadeus” amesteca synth-pop, Neue Deutsche Welle și pop-rap într-un mod care, la vremea respectivă, nu avea etichetă clară. Versurile vorbeau, pe un ton ironic, despre faima, extravaganța și datoriile lui Wolfgang Amadeus Mozart — un subiect inspirat direct de succesul filmului „Amadeus”, regizat de Miloš Forman și distins cu Oscar în 1985.

    Un videoclip care punea față în față două secole

    Clipul, regizat de duo-ul DoRo (Rudi Dolezal și Hannes Rossacher), contrapunea eleganța secolului al XVIII-lea cu excesul anilor ’80: Falco apărea în smoching, apoi costumat în Mozart, purtat pe brațe de motocicliști în piele, iar spre final cele două „lumi” se întâlneau pe aceeași scenă. Pentru piața americană a fost lansat și un remix de opt minute, „Salieri Mix”, cu un fragment vocal în engleză care explica povestea lui Mozart publicului de peste Atlantic.

    Recordul care rezistă: singurul hit integral în germană pe locul 1 în Billboard Hot 100

    „Rock Me Amadeus” a ajuns pe locul 1 în Billboard Hot 100 pe 29 martie 1986, făcându-l pe Falco primul artist de limbă germană cu un cântec nr. 1 atât în Hot 100, cât și în Cash Box — și, până astăzi, singurul cântec integral în limba germană care a trecut pe primul loc în Billboard Hot 100. Piesa a mai fost nr. 1 în Marea Britanie (prima melodie a unui artist austriac care reușea asta), Canada, Austria, Irlanda, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Spania, Suedia și Germania de Vest, cu locuri de top 3 în Belgia și Italia. A fost certificată Platină în SUA, Germania și Canada, și Aur în Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă — singurul hit din cariera lui Falco care a atins vârful atât în America, cât și în Marea Britanie.

    Ecoul dincolo de Cortina de Fier: cum ajungea un hit occidental în România anilor ’80

    În România lui Ceaușescu, accesul la muzica și tehnologia din Occident era, așa cum notează și cercetătorii fenomenului rock românesc, unul extrem de dificil: posturile de radio și televiziune de stat nu difuzau hituri occidentale, iar discurile importate ajungeau rar și scump la cumpărători. Ca majoritatea melodiilor străine ale deceniului, „Rock Me Amadeus” circula printre tineri mai degrabă pe casete audio copiate la infinit de pe înregistrări radio decât prin canale oficiale — un cântec cântat în germană, nu în engleză, scăpa adesea mai ușor de atenția cenzurii culturale decât hiturile anglo-americane, ceea ce i-a ajutat probabil și popularitatea de contrabandă în blocul comunist. Abia după 1989, odată cu dispariția cenzurii, piesele lui Falco au putut fi ascultate liber, la radio și televiziune, de o generație întreagă de români.

    Moartea prematură și moștenirea unui artist unic

    Falco a murit pe 6 februarie 1998, la 40 de ani, răpus de rănile suferite într-un accident rutier: Mitsubishi Pajero-ul în care se afla a intrat în coliziune cu un autobuz pe un drum din Republica Dominicană. Este înmormântat la Cimitirul Central din Viena. Moștenirea lui rămâne impresionantă — potrivit propriei case de discuri, a vândut peste 20 de milioane de albume și 40 de milioane de single-uri, fiind considerat cel mai bine vândut artist austriac din toate timpurile. Albumul postum Out of the Dark (Into the Light) a petrecut 21 de săptămâni pe locul 1 în Austria, iar la Viena există o scară pietonală care îi poartă numele, alături de o casă-muzeu la Gars am Kamp. În 2023, povestea lui a fost adusă pe scenă în musicalul „Rock Me Amadeus – Das Falco Musical”.

    Patru decenii mai târziu, „Rock Me Amadeus” rămâne un caz aparte în istoria muzicii pop: un cântec în germană, despre un compozitor din secolul al XVIII-lea, care a cucerit America exact în perioada în care synth-pop-ul european dicta moda discotecilor din toată lumea — inclusiv, pe ascuns, pe cele din România anilor ’80.

    The post Falco și „Rock Me Amadeus”: povestea austriacului care a dus muzica în limba germană pe locul 1 în America appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/falco-si-rock-me-amadeus-povestea-austriacului-care-a-dus-muzica-in-limba-germana-pe-locul-1-in-america/

  • Explozie în centrala termică a unei școli din Prahova: 43 de elevi și șase profesori, evacuați

    O explozie produsă luni dimineață, 2 noiembrie 2026, în camera centralei termice a Școlii Gimnaziale „Alexandru Popescu” din Telega Vale, județul Prahova, a dus la evacuarea de urgență a 43 de elevi și a șase profesori. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova, nimeni nu a fost rănit, iar clădirea școlii nu a fost afectată structural.

    Ce s-a întâmplat la școala din Telega

    Apelul la 112 a fost făcut în jurul orei 09:15, după ce o conductă din instalația centralei termice pe lemne a cedat, provocând deflagrația. Elevii și cadrele didactice au reușit să evacueze clădirea înainte de sosirea echipajelor de intervenție, unii dintre copii fiind deja luați de părinți chiar din curtea școlii.

    Verificările preliminare indică o defecțiune tehnică drept cauză a exploziei din camera centralei, nu un incendiu propriu-zis. ISU Prahova a precizat că deflagrația nu a fost urmată de flăcări, iar structura clădirii nu a suferit avarii vizibile.

    Reacția ISU Prahova și a echipelor de intervenție

    La fața locului au fost trimise două autospeciale de stingere și un autoturism de primă intervenție și comandă din cadrul Detașamentului de Pompieri Câmpina, un echipaj SMURD de la Garda de Intervenție Băicoi, precum și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Prahova. Pompierii au verificat întreaga clădire pentru a exclude orice alt risc înainte de a permite accesul ulterior în incintă.

    Fără victime, dar cursurile au fost suspendate

    Autoritățile au confirmat că nu există victime în urma incidentului. Cursurile de luni au fost suspendate la Școala Gimnazială „Alexandru Popescu”, iar conducerea unității de învățământ urmează să anunțe data la care se reiau orele, după repararea instalației de încălzire.

    Al doilea incident legat de sisteme de încălzire în câteva săptămâni

    Evenimentul de la Telega vine la puțin timp după incendiul produs la CET Iași, care a lăsat 22.000 de apartamente fără căldură și apă caldă, un alt caz care a readus în atenție starea infrastructurii termice din România la începutul sezonului de iarnă.

    Surse: Huff.ro, Observatorul Prahovean, Radio România Actualități.

    Articolul Explozie în centrala termică a unei școli din Prahova: 43 de elevi și șase profesori, evacuați apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/explozie-in-centrala-termica-a-unei-scoli-din-prahova-43-de-elevi-si-sase-profesori-evacuati/

  • Roșu și Negru: povestea trupei care a dus rock-ul românesc la un festival din Germania

    Cu mult înainte ca Phoenix, Sfinx sau Semnal M să devină nume de referință, o formație bucureșteană pornită aproape din joacă a pus bazele rock-ului făcut „pe bune” în România. Se numea Roșu și Negru, iar povestea ei trece prin trei orașe, două generații de muzicieni și un premiu câștigat în străinătate la mijlocul anilor ’80, într-o perioadă în care puțini credeau că o trupă din spatele Cortinei de Fier mai poate concura cu Vestul.

    O trupă botezată de un Revelion

    Povestea Roșu și Negru începe în 1965, la București, într-o vreme în care genul pe care îl cântau formațiile de amatori nici nu avea încă un nume oficial – se spunea simplu „muzică de chitare electrice”. Inițiatorul grupului a fost Nansi Brandes, un tânăr pianist și compozitor care a adunat în jurul lui câțiva colegi dornici să experimenteze cu sonorități noi, inspirate din beat-ul britanic și din rock-ul american de la începutul deceniului.

    Numele trupei s-ar fi născut chiar de Revelion, când membrii formației au apărut pe scenă îmbrăcați în roșu și negru. Curios, la primul lor pas pe micile ecrane, în emisiunea de Anul Nou a Televiziunii Române din 1966, grupul nu a cântat sub acest nume, ci sub pseudonimul „Policolor” – se spune că, în epocă, combinația de roșu cu negru era privită cu suspiciune și nu „se asorta” în ochii cenzurii culturale.

    Drumul prin Iași și întâlnirea cu viitorii mari muzicieni

    La scurt timp, Brandes s-a mutat la Iași pentru a studia la Conservator, iar acolo a reconstruit practic trupa Roșu și Negru în jurul unor tineri instrumentiști locali. Printre ei s-a numărat și un baterist de doar 14 ani, care avea să devină unul dintre cei mai respectați percuționiști români: Ovidiu Lipan „Țăndărică”. Tot la Iași li s-au alăturat Nicky Dorobanțu și Florin Marcovici, colegi de Conservator ai lui Brandes.

    Un moment important a venit în 1969, când Liviu Tudan, un muzician bucureștean venit din trupa Sideral, a fost transferat la Conservatorul din Iași, oficial din motive de studii, neoficial pentru „imaginea rebelă” pe care o avea la București. Colaborarea lui cu Roșu și Negru s-a dovedit una dintre cele mai fertile din rock-ul românesc al epocii.

    Rock opere și experimente „decadente”

    Revenită la București în 1969, formația a participat la primul festival de muzică pop organizat în Capitală și a strâns majoritatea premiilor importante, chiar cu Liviu Tudan în componență. Spre deosebire de multe trupe de dans ale vremii, Roșu și Negru își asuma lucrări-concept ample: a lucrat cu instrumentiști de suflători de la Conservator și cu dirijorul Sabin Păuța pentru piese ample, de tipul unor adevărate rock-opere.

    Una dintre aceste lucrări, intitulată „Nebunii care cred”, era descrisă de Tudan drept o „dramă lirică liberă”, construită după un model asemănător operelor rock occidentale. Trupa a continuat pe acest drum și în 1971, când a revenit la festivalul bucureștean cu rock-opera „Soare și vânt”, câștigând din nou premii importante. În acel an, Tudan plecase deja spre o altă formație, Metronom, cu care a cântat piesa „Sinestezie”.

    Despărțirea și o a doua viață, în jurul lui Liviu Tudan

    Pe la mijlocul anilor ’70, prima variantă a trupei Roșu și Negru s-a stins. Liviu Tudan a relansat însă numele în 1977, de această dată legându-l strâns de scena rock din Timișoara. După despărțirea formației timișorene Progresiv TM, în 1976, foștii ei membri Harry Coradini și Ladislau Herdina au refăcut grupul alături de trei nume venite chiar din Roșu și Negru: Liviu Tudan (bas, pian, voce), Florin Ochescu (chitară solo) și Dumitru Bădilă (baterie, înlocuit mai apoi de Ion Cristian).

    Rezultatul a fost un veritabil supergrup, cunoscut sub numele „Progresiv TM” cu Roșu și Negru, care a dus mai departe, între 1976 și 1979, un rock de factură progresivă, cu influențe simfonice și teatrale. În 1979, formația a lansat pe Electrecord albumul „Puterea muzicii”, considerat astăzi un precursor important al rock-ului progresiv românesc.

    Premiul de la Dresda, 1984: o premieră pentru rock-ul românesc

    Componența definitorie a trupei – Liviu Tudan, Ladislau Herdina, Florin Ochescu, Ion Cristian și solistul Hary Coradini – a scris, în 1984, una dintre cele mai importante pagini din istoria genului la noi. La festivalul de la Dresda, din Germania de Est, Roșu și Negru a obținut Premiul I, dar și premiul criticii și al presei. Potrivit cronicilor vremii, a fost prima trupă din România care câștiga un premiu la un festival desfășurat în străinătate – o performanță notabilă pentru o formație ce venea dintr-o țară aflată, și ea, în spatele Cortinei de Fier.

    Ce a rămas din Roșu și Negru

    Astăzi, numele Roșu și Negru este cunoscut mai ales de pasionații de rock vechi românesc și de cei care urmăresc firul genealogic al unor formații precum Progresiv TM, Metronom sau Sideral. Trupa a funcționat, de fapt, ca un adevărat „laborator” prin care au trecut muzicieni care au marcat decenii de scenă românească: Ovidiu Lipan Țăndărică a devenit unul dintre cei mai căutați toboșari ai țării, iar Liviu Tudan a rămas una dintre figurile de legătură dintre rock-ul progresiv de la București și cel de la Timișoara.

    Povestea trupei este, în fond, o oglindă a felului în care rock-ul românesc s-a construit în anii comunismului: prin mutări forțate de la un oraș la altul, prin reinventări succesive sub alte nume și, nu în ultimul rând, prin ambiția de a arăta – inclusiv pe o scenă din Germania – că muzica făcută dincolo de Cortina de Fier putea sta alături de cea occidentală.

    Surse

    The post Roșu și Negru: povestea trupei care a dus rock-ul românesc la un festival din Germania appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/rosu-si-negru-povestea-trupei-care-a-dus-rock-ul-romanesc-la-un-festival-din-germania/

  • Taloane de pensie noi, cu cod QR: proiect-pilot în patru județe, de la plata din noiembrie

    Ministerul Muncii a anunțat că pensionarii plătiți pe card sau în cont bancar din patru județe vor primi, începând cu plata pensiei pentru luna noiembrie 2026, un talon de pensie cu un format nou: design modern, defalcarea mai clară a sumelor din care este compus venitul și un cod QR. Este prima etapă dintr-un proiect mai amplu de modernizare a documentelor emise de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

    Ce a anunțat ministrul muncii

    Anunțul a fost făcut de ministrul muncii, Florin Manole, pe pagina sa de Facebook, potrivit AGERPRES. Ministrul a precizat că este vorba despre documente oficiale, tipărite tot de CNPP, și a ținut să liniștească beneficiarii în privința autenticității lor: „taloanele sunt oficiale, tipărite de Casa Națională de Pensii Publice”, a transmis Manole.

    Noile taloane – cunoscute popular drept „taloanele mov” – vor conține, pe lângă suma totală, o detaliere a componentelor plății (pensie de bază, indexări, eventuale majorări sau rețineri), precum și un cod QR care ar trebui să permită verificarea rapidă a informațiilor.

    În ce județe începe testarea și de când

    Noul model de talon de pensie este introdus, într-o primă fază, în patru județe: Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita și Ialomița. Potrivit anunțului oficial, documentele cu noul format vor ajunge la pensionarii din aceste județe începând cu plata drepturilor de pensie din luna noiembrie 2026.

    Introducerea graduală, județ cu județ, este explicată prin nevoia autorităților de a monitoriza modul în care funcționează noul format și de a face eventuale ajustări înainte de o extindere la nivel național. Ministerul Muncii nu a precizat, pentru moment, un calendar exact pentru generalizarea noului talon în restul țării.

    Parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare a CNPP

    Schimbarea taloanelor de pensie face parte dintr-un proces mai larg de modernizare a Casei Naționale de Pensii Publice, anunțat încă din 2025 de conducerea instituției. Potrivit unor declarații ale șefului CNPP, citate de Capital.ro, instituția lucrează la un nou sistem informatic, finanțat din fonduri europene, care ar trebui să le ofere pensionarilor un spațiu virtual propriu, cu informații despre cuantumul pensiei, biletele de tratament și veniturile încasate, printr-o aplicație numită e-Talon.

    Conform aceleiași surse, proiectul prevede și facilități pentru persoanele active – aproximativ 8 milioane de angajați – care ar putea vedea online stagiul de cotizare, anii rămași până la pensionare și o estimare a viitoarei pensii, printr-un instrument de simulare. Introducerea taloanelor cu cod QR în cele patru județe-pilot este, potrivit informațiilor disponibile, primul pas vizibil al acestui proces de digitalizare pentru beneficiarii actuali ai sistemului de pensii.

    Pentru cititorii interesați de calendarul plăților și de evoluția sumelor, Tele7ABC a prezentat recent și cine primește bani în plus la pensie în luna octombrie 2026, precum și numărul actualizat de pensionari și valoarea pensiei medii din România.

    Ce trebuie să rețină pensionarii din cele patru județe

    Pensionarii din Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita și Ialomița care primesc banii pe card sau în cont bancar vor observa, de la plata din noiembrie, noul format al talonului de pensie, cu defalcarea sumelor și codul QR. Documentul rămâne unul oficial, emis exclusiv de CNPP, iar eventualele neclarități pot fi verificate la casele teritoriale de pensii din fiecare județ.

    Surse: AGERPRES, Capital.ro.

    Articolul Taloane de pensie noi, cu cod QR: proiect-pilot în patru județe, de la plata din noiembrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/taloane-de-pensie-noi-cu-cod-qr-proiect-pilot-in-patru-judete-de-la-plata-din-noiembrie/

  • Gheorghe Zamfir: povestea naiului românesc care a cucerit lumea, de la Paris la Hollywood

    Puțini muzicieni români au reușit ceea ce a făcut Gheorghe Zamfir: să transforme un instrument de folclor, naiul, într-un fenomen sonor ascultat pe toate continentele. Din Găești, orășelul natal, până pe scena Carnegie Hall și în coloana sonoră a unor filme de la Hollywood, povestea lui este una dintre cele mai spectaculoase din muzica românească a ultimei jumătăți de secol.

    De la accordion la nai, lângă Fănică Luca

    Născut pe 6 aprilie 1941, Gheorghe Zamfir nu a vrut inițial să cânte la nai, ci la acordeon. Drumul spre instrumentul care avea să-i facă celebru numele a început la 14 ani, când a intrat la Școala Populară de Artă din București și a început să studieze naiul cu legendarul Fănică Luca, considerat unul dintre cei mai importanți interpreți ai instrumentului în România. A continuat studiile la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, iar în 1966 a ajuns dirijorul Orchestrei Ciocârlia, una dintre formațiile de muzică populară cu cea mai mare vizibilitate din țară la acea vreme.

    Marcel Cellier și saltul spre Occident

    Cotitura internațională a venit la finalul anilor 1960, când etnomuzicologul elvețian Marcel Cellier l-a descoperit la București și a început să-l promoveze în Europa de Vest. În 1972, compozitorul Vladimir Cosma l-a invitat ca solist pentru coloana sonoră a filmului francez „Le grand blond avec une chaussure noire” („Blondul cu pantof negru”), un succes de box-office care i-a scos sunetul naiului din spațiul folcloric și l-a dus în cinematografele occidentale.

    „Doina de Jale”, hitul care a cucerit topurile britanice

    Cel mai mare succes comercial al lui Gheorghe Zamfir a venit printr-o piesă tradițională de jale românească. Adoptată drept generic al emisiunii BBC „The Light of Experience”, „Doina de Jale” a ajuns pe locul 4 în topul single-urilor din Marea Britanie în 1976 — singurul hit britanic al carierei sale, dar unul care i-a deschis ușile marilor case de discuri europene.

    Duetul cu James Last și „The Lonely Shepherd”

    Un an mai târziu, colaborarea cu dirijorul german James Last a produs „The Lonely Shepherd”, o piesă scrisă special pentru naiul lui Zamfir. Melodia a devenit una dintre cele mai recunoscute interpretări ale sale la nivel mondial, ajungând decenii mai târziu în coloana sonoră a filmului „Kill Bill: Volumul 1” al lui Quentin Tarantino, în 2003.

    Sunetul naiului în marile filme de la Hollywood

    Dincolo de muzica pop, Gheorghe Zamfir a devenit o voce instrumentală căutată în industria cinematografică. Piesele sale au fost folosite în filme precum „Picnic at Hanging Rock” (1975), „Once Upon a Time in America” (1984, alături de muzica lui Ennio Morricone) și seria „Karate Kid” (1984). Stilul său, cu un nai extins la 22-30 de tuburi și capacitatea de a obține până la opt armonici pe fiecare tub prin schimbarea embușurii, a rămas inconfundabil indiferent de contextul muzical.

    Peste 40 de milioane de discuri vândute și onoruri la Vatican

    Cariera lui Gheorghe Zamfir este creditată cu peste 90 de discuri de aur și platină și mai mult de 40 de milioane de înregistrări vândute la nivel global, potrivit unor estimări citate de presa românească. A concertat pe scene precum Carnegie Hall și Kennedy Center, iar între 1988 și 1990 a fost primit de trei ori la Vatican, devenind primul muzician care a cântat într-o liturghie privată alături de Papa Ioan Paul al II-lea. În 2018 a revenit la Vatican pentru Concertul de Crăciun.

    Zamfir astăzi: festival, muzeu și un duet neașteptat cu Andrea Bocelli

    La peste opt decenii de viață, numele lui Gheorghe Zamfir rămâne legat de identitatea muzicală a României. În orașul natal Găești, Festivalul Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir” îi continuă moștenirea, iar publicul român îl poate vizita și la muzeul dedicat lui. În 2025, artistul a împărțit scena cu tenorul Andrea Bocelli la un festival internațional, dovadă că sunetul naiului românesc continuă să fascineze publicul de pretutindeni, la fel cum o făcea și în anii în care răsuna pentru prima dată pe generic-ul unei emisiuni BBC.

    De la un sat din Muscel până pe scenele lumii, Gheorghe Zamfir rămâne dovada că un instrument tradițional, în mâinile potrivite, poate deveni un ambasador muzical fără frontiere.

    Surse: Wikipedia, Romania Insider, Agerpres.

    The post Gheorghe Zamfir: povestea naiului românesc care a cucerit lumea, de la Paris la Hollywood appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/gheorghe-zamfir-povestea-naiului-romanesc-care-a-cucerit-lumea-de-la-paris-la-hollywood/

  • Village People și „Y.M.C.A.”: imnul disco care a trecut Cortina de Fier

    Puțini ascultători de pe ringurile de dans din România anilor ’80 știau cine se ascunde în spatele costumelor de cowboy, polițist sau șantierist pe care le vedeau fugitiv în reviste occidentale aduse de contrabandă. Dar refrenul „Y.M.C.A.” al trupei Village People trecea, într-un fel sau altul, și dincolo de Cortina de Fier, fredonat la casetofon în discoteci improvizate și la petreceri de weekend. Povestea acestui imn disco a ajuns recent din nou în atenția publicului, odată cu vestea trecerii în neființă a solistului Victor Willis, la 74 de ani.

    Patru personaje, un polițist și o idee de milioane de dolari

    Village People s-a format în 1977 la New York, din inițiativa producătorilor francezi Jacques Morali și Henri Belolo, care au construit trupa în jurul unui concept vizual neobișnuit pentru vremea respectivă: fiecare membru întruchipa o arhetipă a masculinității americane — polițist, cowboy, indian, militar, muncitor în construcții și motociclist cu costum de piele. Numele trupei vine de la Greenwich Village, cartierul newyorkez cunoscut ca un centru al vieții boeme și al comunității gay, care a furnizat și o parte importantă din publicul inițial al formației.

    Solistul Victor Willis, cel care a interpretat vocile de pe cele mai cunoscute hituri, a făcut parte din formula originală până în 1979, când a fost înlocuit, pentru filmul „Can’t Stop the Music”, de Ray Simpson.

    „Y.M.C.A.”, piesa care a devenit imn mondial

    Lansată în 1978 pe albumul „Cruisin’”, piesa „Y.M.C.A.” a devenit rapid cel mai mare succes al trupei Village People și una dintre cele mai recunoscute piese disco din istorie. Refrenul, acompaniat de celebra coregrafie cu literele formate din brațe, a transformat-o într-un ritual de petrecere care a supraviețuit modei disco și a traversat generații întregi.

    Recunoașterea oficială a venit cu decenii de întârziere, dar cu atât mai solidă: piesa a fost inclusă în Registrul Național de Înregistrări al Bibliotecii Congresului SUA în martie 2020 și a fost introdusă în Grammy Hall of Fame în decembrie același an. Revista Rolling Stone a plasat-o pe lista celor mai bune 200 de piese de dans din toate timpurile, iar publicația Paste a numit-o cea mai bună piesă de ringul de dans din istorie.

    Recordul Guinness de la El Paso

    Statutul de imn de petrecere al „Y.M.C.A.” a fost confirmat și statistic: pe 31 decembrie 2008, peste 40.000 de oameni au dansat simultan pe piesă la Sun Bowl din El Paso, Texas, stabilind un record Guinness. Cu câțiva ani înainte, în 1991, aproape 42.000 de spectatori au cântat și dansat pe „Y.M.C.A.” la finala unui campionat de rugby la Sydney — un semn că piesa devenise, independent de contextul disco din care a răsărit, un fenomen de stadion.

    De la eșecul de la Hollywood la nunțile de pretutindeni

    Succesul fulminant al trupei a fost urmat, în 1980, de un eșec la fel de răsunător: filmul „Can’t Stop the Music”, construit în jurul Village People, a fost un flop de box office și a încasat două premii Razzie, pentru cel mai slab film și cel mai slab scenariu, chiar în anul în care moda disco începea să se stingă. Trupa a încercat o reinventare în stil new romantic în 1981, fără ecou, iar după mijlocul deceniului a intrat într-o pauză lungă.

    Revenirea a venit abia în anii ’90, odată cu nostalgia pentru muzica disco, și de atunci „Y.M.C.A.” a devenit un element obligatoriu la nunți, meciuri și petreceri tematice retro din întreaga lume, inclusiv în România, unde formațiile de cover și DJ-ii de evenimente o folosesc constant drept piesă de închidere a serii.

    Cum ajungea disco-ul occidental în România comunistă

    În România anilor ’70-’80, muzica disco occidentală era privită cu suspiciune de autoritățile comuniste, etichetată adesea drept „decadentă”. Cu toate acestea, hituri ca „Y.M.C.A.” ajungeau la ascultătorii români prin căi alternative: emisiunile de muzică occidentală de la Radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă, casetele audio copiate și recopiate între prieteni, și discotecile de cartier sau de pe litoral, unde DJ-i improvizați riscau mustrări pentru repertoriul „neconform”. Exact ca în cazul altor formații occidentale ajunse pe ascuns în spatele Cortinei de Fier, Village People a devenit, pentru o generație de tineri români, un simbol al unei lumi libere și pline de culoare, la care puteau avea acces doar prin muzică.

    Victor Willis, vocea care a spus „ajunge”

    Vestea morții lui Victor Willis, survenită la 1 iulie 2026, la 74 de ani, în urma unei boli descrise de familie drept agresivă, a readus trupa Village People în actualitate. Willis a fost vocea principală de pe hiturile „Y.M.C.A.”, „Macho Man” și „In the Navy”, iar în ultimii ani ai vieții a rămas implicat activ în gestionarea drepturilor și a imaginii formației pe care a ajutat-o să devină nemuritoare.

    Patru decenii și jumătate mai târziu, „Y.M.C.A.” rămâne o piesă care unește generații — de la tinerii care o ascultau pe furiș în România comunistă, la cei care o dansează azi la fiecare petrecere retro anii ’70-’80.

    Surse: Wikipedia — Village People; The Pink News; Rolling Stone UK.

    The post Village People și „Y.M.C.A.”: imnul disco care a trecut Cortina de Fier appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/village-people-si-y-m-c-a-imnul-disco-care-a-trecut-cortina-de-fier/

  • Black Friday 2026 în România: eMAG confirmă data de 6 noiembrie

    Black Friday 2026 în România are deja o dată oficială: eMAG, cel mai mare retailer online din țară, a confirmat că cea de-a 16-a ediție a evenimentului va avea loc vineri, 6 noiembrie 2026, cu o singură zi de reduceri mari, ca în edițiile anterioare. Este cea mai timpurie dată din istoria campaniei eMAG, gândită astfel încât comenzile să ajungă la clienți înainte de minivacanța de 1 Decembrie.

    Pe lângă eMAG, mai mulți retaileri importanți și-au anunțat deja calendarul propriu de reduceri, unele campanii fiind deja în desfășurare din a doua jumătate a lunii octombrie.

    Când este Black Friday 2026 în România: calendarul retailerilor

    Potrivit informațiilor centralizate din presa economică, principalele date confirmate pentru Black Friday 2026 sunt:

    • eMAG (electronice, IT, electrocasnice): vineri, 6 noiembrie 2026, campanie de o zi
    • Dedeman (bricolaj, mobilă): 6–15 noiembrie 2026
    • Flanco (electronice): campanie extinsă, 22 octombrie – 30 noiembrie 2026
    • evoMAG (electronice): reduceri eșalonate începând cu 29 octombrie, până la jumătatea lunii noiembrie
    • Notino (cosmetice): 26 octombrie – 1 noiembrie 2026, cu oferte zilnice pe tot parcursul lunii

    În general, Black Friday în România cade tradițional în prima vineri din noiembrie, însă tot mai mulți retaileri preferă campanii extinse, pe mai multe săptămâni, în loc de o singură zi de reduceri. Black Friday-ul internațional, din Statele Unite, este programat în acest an pe 27 noiembrie, urmat de Cyber Monday pe 30 noiembrie.

    Black Friday 2025, un reper pentru anul acesta: vânzări-record

    Ediția de anul trecut a stabilit noi recorduri și explică de ce retailerii au mize mari și pentru 2026. eMAG a raportat peste 986 de milioane de lei în comenzi într-o singură zi (7 noiembrie 2025), cu 10% mai mult față de 2024, generate de peste 702.000 de clienți care au comandat 3,5 milioane de produse. Compania își propusese un obiectiv de 940 de milioane de lei, pe care l-a depășit cu aproape 50 de milioane.

    Separat, procesatorul de plăți PayU a înregistrat circa 1,31 milioane de tranzacții în valoare de aproximativ 720 de milioane de lei, cu peste 11.000 de plăți doar în primul minut al campaniei, cosmeticele fiind prima categorie cumpărată. Potrivit platformei MerchantPro, numărul tranzacțiilor de Black Friday a crescut cu 10%, iar valoarea lor cu 18% față de 2024, coșul mediu ajungând la aproximativ 68 de euro.

    Un sondaj realizat în rândul românilor cu vârste între 18 și 55 de ani a arătat că 62% intenționau să facă achiziții de Black Friday (față de 57% în anii anteriori), cu un buget declarat mediu de circa 2.046 de lei, în creștere cu 33%. Totuși, aproape 3 din 10 cumpărători (29%) spun că nu au încredere în reducerile afișate de magazine, semn că scepticismul privind discounturile reale rămâne ridicat.

    Ce categorii de produse sunt cele mai căutate

    Datele din 2025 arată că cel mai mult au crescut, procentual și valoric, categoriile suplimente alimentare și produse farmaceutice, cosmetice și produse de înfrumusețare, precum și alimente și produse gourmet. Ca volum de unități vândute, categoria Cafea și Whisky a fost cea mai căutată. Pentru 2026, retailerii estimează că beauty și sănătatea vor rămâne în topul preferințelor, iar cumpărăturile de pe telefonul mobil vor domina și mai mult, unii retaileri deschizând campania mai întâi în aplicație și abia apoi pe site.

    Sfaturi pentru cumpărături sigure de Black Friday 2026

    Verifică istoricul prețului, nu doar reducerea afișată

    Potrivit InfoCons, perioada legală de comparare a prețurilor începe cu 30 de zile înainte de Black Friday, timp în care prețul afișat ca preț „vechi” trebuie să corespundă celui mai mic preț practicat în acel interval. Verificarea istoricului de preț pe site-uri specializate te ajută să vezi dacă reducerea este reală.

    Fă-ți o listă de produse și prețuri țintă din timp

    Aproximativ 93% dintre cumpărătorii din 2025 și-au pregătit lista de achiziții cu 3–4 săptămâni înainte de campanie. Notează produsele dorite și prețurile lor curente, pentru a putea compara rapid în ziua reducerilor.

    Instalează aplicațiile retailerilor și activează notificările

    Multe oferte apar mai întâi în aplicațiile mobile, iar produsele populare se epuizează rapid din stoc.

    Calculează costul total, nu doar prețul produsului

    Verifică dacă prețul afișat include TVA, cât costă livrarea și dacă există costuri suplimentare pentru plata în rate. La cumpărăturile de pe marketplace-uri, verifică reputația vânzătorului și politica de retur — pentru comenzile online, legea prevede în general un drept de retur de 14 zile.

    Pentru bugetul unei familii, campania de reduceri vine într-un context în care prețurile de consum au continuat să crească în 2026, așa cum arată și evoluția inflației în România, un motiv suplimentar pentru care tot mai mulți români își planifică din timp achizițiile mari ale anului.

    Surse

    Informațiile din acest articol au fost verificate pe baza datelor publicate de Wall-Street.ro, Romania-Insider.com și Euronews.ro.

    Articolul Black Friday 2026 în România: eMAG confirmă data de 6 noiembrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/black-friday-2026-in-romania-emag-confirma-data-de-6-noiembrie/