Autor: Cristian

  • Semnal M: povestea trupei de folk-rock din Cluj care a ajuns pe listele BBC cu „Moara”

    Semnal M este una dintre poveștile mai puțin cunoscute, dar extrem de importante, ale rock-ului românesc din anii ’70 și ’80: o formație din Cluj care a plecat de la câteva seri de muzică pe litoral și a ajuns să fie ascultată și dincolo de frontierele României, inclusiv pe listele unor posturi occidentale. Într-o perioadă în care informația circula greu și muzica trebuia „aprobată”, Semnal M a reușit să impună un sunet propriu, la intersecția dintre folk, blues și rock, cu rădăcini adânci în muzica tradițională transilvăneană.

    Cum a început totul: vara 1976, pe litoral

    Povestea trupei Semnal M începe în toamna anului 1976, după un sezon estival petrecut de muzicienii clujeni pe litoralul românesc, la Venus. Acolo s-au intersectat drumurile lui Iuliu Merca și Ștefan Boldijar, doi instrumentiști care au decis să pună bazele unei formații „transilvane”, cu un sunet distinct de ceea ce se cânta deja în marile orașe.

    Merca a adus în proiect un baterist, pe Liviu Hrișcu, iar Boldijar l-a convins pe chitaristul Tavi Popovici, venit din Compania de sunet, să se alăture noului grup. După câteva repetiții de probă, lotul s-a stabilizat într-o formulă de patru membri, care avea să pună bazele identității muzicale a trupei.

    Repetiții în bucătărie și scenă improvizată pe plajă

    La început, nimic nu anunța un succes care avea să ajungă până la radiourile occidentale. Primele repetiții s-au ținut chiar în bucătăria lui Iuliu Merca, iar mai târziu, odată cu venirea vremii calde, formația s-a mutat într-un șopron din curtea acestuia. Cu un echipament rudimentar pentru vremea aceea — o chitară Framus, un Fender Stratocaster, un amplificator Meazzi Hollywood și o baterie Hayman — tinerii muzicieni au pus la punct primele piese.

    Vara următoare, grupul a cântat la Costinești, într-o baracă vopsită în negru, amenajată ca scenă improvizată pe plajă. Spectacolele lor, cu lumini stroboscopice și momente acrobatice, au atras rapid un public numeros, iar vestea despre noua formație din Cluj a ajuns și la Televiziunea Română, care i-a invitat în studiourile sale chiar în toamna aceluiași an.

    „Moara”, hitul care a ajuns pe listele BBC

    Consacrarea a venit odată cu piesa „Moara”, lansată pe un single alături de „Durata”, la casa de discuri Electrecord. Melodia a avut un succes neobișnuit pentru o formație din provincie: potrivit informațiilor confirmate de Radio Europa Liberă, „Moara” a ajuns pe locul 4 într-un clasament BBC dedicat muzicii din Europa de Est, o performanță rară pentru un artist român în plină epocă a cenzurii culturale.

    Succesul piesei a atras atenția impresarului Iuliu Șuteu, cel care administrase anterior cariera unor nume importante ale rock-ului românesc, precum Phoenix și Roșu și Negru. Contactul cu acesta a deschis Semnal M drumul către turnee comune și o vizibilitate mult mai mare la nivel național.

    „Bal la Apahida”, primul cântec etno românesc

    Un alt moment de referință în discografia trupei este piesa „Bal la Apahida”, considerată de mulți critici muzicali primul cântec românesc din zona „etno”, care împletea sonorități populare transilvănene cu instrumentație rock. Piesa a avut un ecou surprinzător de larg, fiind semnalată chiar și într-un clasament specializat din Japonia — un indicator al modului în care muzica românească reușea, rareori, să treacă dincolo de cortina informațională a vremii.

    Turneul din Iugoslavia și tentația rămânerii în Occident

    În toamna anului 1979, Semnal M a avut parte de o experiență rară pentru muzicienii din România comunistă: un turneu de două săptămâni în Iugoslavia, organizat în cadrul Zilelor Culturii Românești. Contactul direct cu o altă lume, mai liberă din punct de vedere cultural, i-a pus pe membrii trupei într-o dilemă pe care mulți artiști români din acea perioadă au trăit-o: tentația de a nu se mai întoarce acasă.

    În cele din urmă, formația a decis să se întoarcă în România, continuându-și cariera în țară, într-un context cultural mult mai restrictiv decât cel pe care îl întâlniseră în turneu.

    Anii ’80: „La fereastra ta”, „Spune-mi cine ești” și albumul „Cîntece transilvane”

    Deceniul al nouălea a adus pentru Semnal M câteva dintre cele mai apreciate piese ale carierei. „La fereastra ta” a fost un succes imediat, urmat în 1986 de „Spune-mi cine ești”. Alte titluri precum „Rîul”, „Copiii pămîntului”, „Hore pe smalț” sau „Colindătorii” au ajuns constant în topurile posturilor de radio și ale publicațiilor specializate din epocă.

    Albumul „Cîntece transilvane” este considerat de o parte a criticii muzicale drept una dintre cele mai bune reușite ale trupei: un sunet mai dur, mai lucrat, care a stabilit un record de vânzări pentru acea perioadă și a fost reeditat ulterior.

    Anii aceștia au adus și numeroase schimbări de componență — o constantă în istoria formației. Gheorghe „Ghiță” Ciolac, un virtuoz al orgii Hammond, s-a alăturat trupei în 1979 și a rămas până în 1982, când s-a stabilit în Germania. Ioan „Ică” Moca a plecat în 1980, fiind înlocuit de Francisc „Saci” Salamon, venit de la formația arădeană Depold, care avea să rămână alături de Semnal M timp de 15 ani, până în 1995.

    Pauza, formula redusă și continuarea activității

    În 1982, după un ritm intens de concerte și înregistrări, trupa a intrat într-o perioadă de pauză, cauzată de epuizare. Activitatea a continuat însă într-o formulă restrânsă, mai întâi ca trio, apoi ca duo, până în 1992, când componența s-a reconfigurat din nou.

    Anii ’90 au adus noi materiale, printre care albumul „Mari succese” (1994), realizat cu producătorul Adrian Ordean, precum și înregistrările live „Unplugged” (1996), realizate la un concert Radio Europa Nova din Iași, și caseta „Povești la gura sobei”, apărută la casa Roton, care a combinat piese noi cu reinterpretări ale unor înregistrări mai vechi de radio.

    Semnal M, 30 de ani mai târziu

    În 2007, Semnal M a marcat trei decenii de activitate prin două concerte aniversare, unul la Cluj și unul la București, acesta din urmă transmis la nivel național. Sărbătorirea a adus din nou laolaltă membri din diverse perioade ale formației, inclusiv pe Francisc Salamon, semn al legăturii strânse care s-a păstrat de-a lungul anilor între muzicienii care au trecut prin trupă.

    Povestea Semnal M rămâne, și astăzi, un exemplu despre cum o formație de provincie, formată din pasiune și fără resursele marilor case de discuri occidentale, a reușit să scrie câteva dintre cele mai originale pagini ale rock-ului românesc, cu un sunet care a îmbinat tradiția transilvăneană cu energia rock-ului și a blues-ului.

    The post Semnal M: povestea trupei de folk-rock din Cluj care a ajuns pe listele BBC cu „Moara” appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/semnal-m-povestea-trupei-de-folk-rock-din-cluj-care-a-ajuns-pe-listele-bbc-cu-moara/

  • GIA, noul asistent AI din Ghișeul.ro: amenzile se plătesc în sub 30 de secunde

    Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat vineri, 30 octombrie 2026, GIA, un asistent AI Ghișeul.ro integrat direct în aplicația mobilă a platformei de plăți a statului. Proiectul, realizat în parteneriat cu Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), permite cetățenilor să plătească taxe, amenzi și datorii către ANAF printr-o simplă conversație în limbaj natural, fără a mai căuta manual codurile de plată.

    Ce poate face noul asistent AI Ghișeul.ro

    Potrivit anunțului oficial al ADR, citat de Digi24 și Financial Intelligence, utilizatorii autentificați în aplicația Ghișeul.ro pot folosi GIA pentru:

    • plata taxelor, amenzilor și a datoriilor către ANAF;
    • plata rovinietei;
    • descărcarea cazierului judiciar;
    • consultarea istoricului de plăți;
    • obținerea de informații despre pașaport — documente necesare, programare și taxe;
    • răspunsuri la întrebări despre serviciile publice, pe baza datelor din profilul propriu și a informațiilor publice disponibile.

    Amenda se plătește printr-o simplă fotografie

    Una dintre funcțiile cele mai utile ale asistentului este plata amenzilor pe bază de fotografie: utilizatorul fotografiază procesul-verbal, iar sistemul extrage automat, prin tehnologie de recunoaștere optică a caracterelor (OCR), suma, instituția emitentă și codul de plată. Tranzacția poate fi confirmată, potrivit ADR, în mai puțin de 30 de secunde.

    Declarațiile oficialilor

    Costinel-Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru digitalizare și inteligență artificială, a declarat că integrarea GIA transformă obligațiile administrative complexe în conversații rapide, în limbaj natural, marcând trecerea de la digitalizarea pasivă la servicii publice proactive și interoperabile.

    Alexandra Chivu, vicepreședinta ADR, a precizat că Ghișeul.ro devine astfel un adevărat asistent digital, care ghidează cetățenii și le simplifică interacțiunea cu statul, adăugând că lansarea aplicației mobile a generat cea mai rapidă creștere din istoria platformei — peste 3,6 milioane de utilizatori activi în prezent.

    Disponibilitate și ce urmează

    GIA este disponibil non-stop în aplicația mobilă Ghișeul.ro, pe Android și iOS, însă funcțiile de plată și acces la documente rămân condiționate de autentificare. ADR anunță că până la finalul anului 2026 urmează să fie adăugate suport conversațional pentru mai multe tipuri de plăți și servicii, un istoric al interacțiunilor cu GIA, acces la unele funcții și pentru persoanele neautentificate, printr-o secțiune dedicată, precum și o secțiune extinsă de întrebări frecvente.

    Lansarea GIA se adaugă listei tot mai lungi de servicii publice digitale puse la dispoziția românilor în 2026, alături de portalul e-Sănătatea Mea, lansat de CNAS în septembrie, și vine în contextul în care ANCOM supraveghează, de la 2 august, aplicarea Regulamentului european AI Act și pentru soluțiile de inteligență artificială folosite în administrația publică din România.

    Surse

    Articolul a fost realizat pe baza informațiilor publicate de Digi24, Financial Intelligence și Capital.ro, care au preluat comunicatul oficial al Autorității pentru Digitalizarea României.

    Articolul GIA, noul asistent AI din Ghișeul.ro: amenzile se plătesc în sub 30 de secunde apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/gia-noul-asistent-ai-din-ghiseul-ro-amenzile-se-platesc-in-sub-30-de-secunde/

  • Nena și „99 Luftballons”: cum a ajuns imnul synth-pop anti-război în România anilor ’80

    Puține melodii synth-pop din anii ’80 au reușit să prindă atât de bine spaima de război nuclear a Războiului Rece precum „99 Luftballons”, piesa cu care trupa germană Nena a cucerit radiourile din toată lumea. Deși cântată în germană, piesa a ajuns și dincolo de Cortina de Fier, inclusiv în România anilor ’80, pe căi tot atât de neobișnuite precum povestea care a inspirat-o.

    Un concert Rolling Stones și 99 de baloane care au schimbat totul

    Povestea din spatele „99 Luftballons” începe în iunie 1982, la un concert al trupei Rolling Stones din Berlinul de Vest. Chitaristul Carlo Karges, membru al trupei Nena, a privit cum sute de baloane eliberate de pe scenă se îndreptau spre orizont, dincolo de Zidul Berlinului, și s-a întrebat ce s-ar întâmpla dacă acele baloane ar fi confundate cu altceva, de cealaltă parte a frontierei. Formația a mai fost inspirată și de o știre americană din 1973, despre niște studenți din Las Vegas care au simulat o apariție OZN folosind 99 de baloane și o rachetă de semnalizare.

    Din această combinație de imagini a rezultat un cântec compus de Uwe Fahrenkrog-Petersen, cu versuri în germană scrise de același Carlo Karges. Piesa a apărut în martie 1983 în Germania de Vest, pe albumul de debut al trupei, și avea să devină unul dintre cele mai cunoscute imnuri ale deceniului.

    Ce înseamnă de fapt „99 Luftballons”

    În varianta originală germană, povestea este simplă și devastatoare: niște baloane eliberate în aer sunt confundate cu obiecte zburătoare neidentificate, armata reacționează, iar un lanț de decizii politice greșite și orgolii duce, în cele din urmă, la un război care distruge totul. Piesa se termină cu naratoarea plimbându-se printre ruine și găsind, peste o sută de ani, un singur balon rătăcit. Nena a explicat de nenumărate ori că mesajul cântecului este unul pacifist, despre responsabilitatea actelor noastre și nevoia de a construi păcea, nu despre o profeție apocaliptică.

    Versiunea germană vs. „99 Red Balloons”

    Succesul internațional a dus la o variantă în limba engleză, „99 Red Balloons”, cu versuri scrise de Kevin McAlea. De această dată, povestea e alta: doi prieteni eliberează baloane roșii, un sistem defect de avertizare timpurie le interpretează drept ținte inamice, iar urmarea este un război nuclear declanșat dintr-o eroare tehnică. Chiar și Fahrenkrog-Petersen a recunoscut, într-un interviu din 1984, că adaptarea în engleză „a fost o greșeală”, pentru că a transformat o poveste despre o neînțelegere mică într-o dramă politică mult mai explicită.

    Un hit mondial în plin Război Rece

    Piesa a ajuns numărul 1 în Germania de Vest și s-a clasat pe locul 2 în topul anual din 1983. În Statele Unite, versiunea germană a urcat până pe locul 2 în Billboard Hot 100 (fiind depășită doar de „Jump” al trupei Van Halen) și a fost certificată disc de aur, în timp ce varianta engleză nu a reușit să intre deloc în topuri americane. În Marea Britanie, Irlanda și Canada, în schimb, „99 Red Balloons” a ajuns pe locul 1. Contextul în care a apărut — teama reală de un conflict nuclear între cele două blocuri — a transformat piesa într-un fel de coloană sonoră involuntară a anxietăților anilor ’80.

    Cum ajungea „99 Luftballons” în România comunistă

    În România acelor ani, muzica occidentală nu avea acces liber pe posturile oficiale de radio și televiziune, iar un hit synth-pop german cu un mesaj despre pericolul nuclear era cu atât mai puțin probabil să apară pe la Radioteleviziunea Română. Totuși, „99 Luftballons” a circulat și la noi, pe căi care au devenit, cu timpul, o adevărată cultură paralelă a ascultării muzicii interzise.

    Radio Europa Liberă și fascinația pentru synth-pop-ul german

    O parte dintre tinerii români aflau despre hiturile vest-europene ascultând, pe frecvențe greu de prins și cu riscuri reale, emisiuni de la Radio Europa Liberă sau de la posturi străine captate dinspre vest. Pentru o generație crescută cu informații cenzurate, o melodie în germană despre baloane și un posibil război avea o greutate simbolică aparte: venea exact din lumea de dincolo de frontieră despre care nu li se vorbea la școală.

    Caseta audio, calea ascunsă spre hiturile occidentale

    Fără acces la discuri originale, mulți tineri români ascultau astfel de piese înregistrate pe casete audio, copiate și recopiate de la radiourile străine sau de la cei care aveau rude plecate în Occident. Așa circulau, pe lângă „99 Luftballons”, și alte hituri synth-pop ale epocii, într-o rețea informală care a ținut vie, în plină cenzură, legătura cu muzica populară din restul Europei.

    Ecoul melodiei, patru decenii mai târziu

    Astăzi, „99 Luftballons” rămâne unul dintre cele mai recognoscibile cântece synth-pop ale anilor ’80, redescoperit constant de noi generații prin petreceri tematice, filme și seriale ambientate în epocă. În România, valul de nostalgie pentru muzica anilor ’80-’90 a readus-o frecvent în playlisturile posturilor de radio și ale petrecerilor retro, dovadă că povestea unor baloane eliberate la un concert din Berlin a reușit să traverseze, cu adevărat, orice fel de cortină.

    Surse: Wikipedia – 99 Luftballons, Alpha History – Nena: „99 Luftballoons” (1983), American Songwriter – Behind the Song: „99 Luftballons”.

    The post Nena și „99 Luftballons”: cum a ajuns imnul synth-pop anti-război în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/nena-si-99-luftballons-cum-a-ajuns-imnul-synth-pop-anti-razboi-in-romania-anilor-80/

  • Rata șomajului în România a scăzut la 6,3% în septembrie 2026, arată INS

    Rata șomajului în România a scăzut ușor în septembrie 2026, la 6,3% din populația activă, față de 6,4% în luna august, potrivit datelor publicate vineri, 30 octombrie, de Institutul Național de Statistică (INS). În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 6.300 de persoane, până la 517.100, dar cifra rămâne mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

    Ce arată cele mai noi date INS

    Conform anchetei asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), realizată de INS pe baza standardelor Organizației Internaționale a Muncii, în septembrie 2026 erau 517.100 de persoane cu vârste între 15 și 74 de ani fără loc de muncă, în scădere de la 523.400 în august. Rata șomajului s-a situat astfel la 6,3%, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul lunii precedente.

    Comparativ cu septembrie 2025, când erau înregistrați 490.900 de șomeri și o rată de 6%, numărul persoanelor fără loc de muncă a crescut cu circa 26.200, iar rata șomajului este cu 0,3 puncte procentuale mai mare. INS precizează că datele pentru lunile iulie, august și septembrie 2026 au caracter provizoriu și pot fi revizuite ulterior.

    Diferențe între femei și bărbați

    Pe sexe, rata șomajului în rândul femeilor a rămas neschimbată, la 6,5%, în timp ce la bărbați a scăzut de la 6,3% la 6,2%. Diferența dintre cele două rate este de 0,3 puncte procentuale.

    Pentru grupa de vârstă 25-74 de ani, care reprezintă 76,8% din totalul șomerilor, rata a scăzut la 5,1%, de la 5,2% în august — 5% la bărbați și 5,3% la femei.

    Tinerii, în continuare cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă

    Cea mai îngrijorătoare cifră rămâne cea a șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani. INS nu a publicat încă date lunare pentru septembrie 2026 la acest segment, iar cea mai recentă estimare disponibilă, pentru trimestrul aprilie-iunie 2026, arată o rată de 30,8% — cu 34,3% în cazul tinerelor femei și 28,5% la tinerii bărbați. Pentru comparație, în septembrie 2025 rata șomajului în rândul tinerilor era de 25,9%, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a situației în ultimul an.

    Scăderea comenzilor din industria prelucrătoare, despre care am scris recent pe tele7abc.ro, este una dintre explicațiile avansate de analiști pentru dificultățile tot mai mari pe care le au absolvenții și tinerii aflați la început de carieră în a-și găsi un loc de muncă stabil.

    Ce urmează

    INS va publica următorul set de date, cu estimări pentru octombrie 2026, pe 2 decembrie. Evoluția pieței muncii este urmărită cu atenție de autorități și de mediul de afaceri, mai ales în contextul în care FMI estimează că economia României ar putea intra în recesiune în 2026.

    Surse

    Articol realizat pe baza datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și a relatării publicației Capital.ro.

    Articolul Rata șomajului în România a scăzut la 6,3% în septembrie 2026, arată INS apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/rata-somajului-in-romania-a-scazut-la-63-in-septembrie-2026-arata-ins/

  • Vinilurile de contrabandă: cum ajungea muzica occidentală interzisă în România comunistă

    Înainte ca piața liberă să aducă rafturi întregi de discuri occidentale în magazine, muzica interzisă ajungea în România comunistă pe căi mult mai riscante. Vinilurile de contrabandă treceau frontiera în bagaje de marinari, în valizele piloților de pe curse externe sau în portbagajele șoferilor de TIR, iar de acolo circulau pe sub mână, de la o casă la alta, până ajungeau pe placa patefonului la o petrecere de cartier sau pe pupitrul unui DJ de pe litoral.

    Cum ajungeau vinilurile de contrabandă dincolo de Cortina de Fier

    În anii ’70 și ’80, un disc de vinil cu Pink Floyd, Boney M sau Donna Summer nu se găsea în niciun magazin din România. Singura cale de a-l aduce în țară era să ai acces legal la Occident — o șansă rezervată unui cerc restrâns de oameni: marinarii comerciali care acostau în porturi vest-europene, piloții și personalul Tarom de pe curse externe, șoferii de camioane care transportau mărfuri peste frontieră și, mai rar, diplomații sau sportivii de performanță.

    Aceștia aduceau nu doar discuri, ci și echipamentul necesar pentru a le asculta și copia: pick-upuri, casetofoane și amplificatoare occidentale, mult superioare celor fabricate de industria românească. Potrivit unei mărturii publicate de platforma Vice România, exact din acest tip de rețea informală — oameni care călătoreau legal în Vest și reveneau cu discuri și aparatură audio — s-au format primele colecții particulare de muzică occidentală ale anilor ’80, colecții care au devenit, un deceniu mai târziu, baza unor mici afaceri cu casete și CD-uri.

    Litoralul, locul în care Vestul venea la tine

    Nu toată lumea avea rude marinari. Pentru restul tinerilor, litoralul Mării Negre era singura „fereastră” spre muzica nouă din Vest. În stațiuni ca Mamaia, turiștii occidentali — germani, francezi, scandinavi — veneau cu propriile casete și discuri, iar discotecile organizate în parteneriat cu agenții de turism occidentale precum Club Méditerranée sau Neckermann deveneau puncte de contact direct cu cultura pop a vremii.

    Cercetări academice despre perioada comunistă, prezentate inclusiv la seminarii dedicate relațiilor transnaționale din zona Mării Negre în Războiul Rece, descriu DJ-ii de pe litoral ca adevărați „brokeri culturali”: ei alegeau, traduceau și adaptau muzica occidentală pentru publicul românesc, echilibrând cererea tinerilor cu limitele ideologice impuse de autorități. Un disc adus de un turist, ascultat o seară la o discotecă din Mamaia, putea să devină astfel primul contact al sute de tineri români cu un hit care în Vest rula deja de luni bune la radio.

    Troc, prețuri și riscuri: ce costa un disc de contrabandă

    Un vinil occidental original era o comoară care se tranzacționa rareori pe bani. Blugii, ciorapii de nailon, cosmeticele sau țigările străine erau „moneda” cea mai căutată la troc, iar un disc bun putea aduce în schimb o pereche de jeanși sau câteva pachete de Kent. Prețul real nu era doar economic, ci și al riscului: deținerea de muzică occidentală „decadentă” putea atrage atenția informatorilor sau a Securității, mai ales dacă discurile circulau vizibil la petreceri frecventate de mulți tineri.

    Regimul comunist nu a privit mereu contrabanda culturală doar ca pe o problemă ideologică. Cazuri documentate din aceeași perioadă — precum rețeaua de casete video controlată chiar de oameni din proximitatea Securității — arată că, uneori, structurile statului tolerau sau chiar profitau discret de pe urma pieței negre de produse occidentale, atâta vreme cât aceasta rămânea sub control și aducea beneficii financiare celor potriviți. Muzica pe vinil, fiind mai greu de produs în masă decât o casetă copiată, a rămas însă mai degrabă un bun de schimb între cunoscuți decât o afacere organizată.

    De la placa de vinil la caseta care circula din mână în mână

    Pentru că un disc original exista de obicei într-un singur exemplar într-un oraș, soluția pentru răspândirea lui era copierea pe casetă audio. Proprietarul discului îl „dubla” pe bandă pentru prieteni, iar aceste copii, la rândul lor, mai treceau prin câteva case înainte ca sunetul să devină aproape nerecunoscut din cauza uzurii repetate. Așa au ajuns multe hituri occidentale ale anilor ’80 să circule în România mai degrabă ca înregistrări pe casetă decât ca viniluri originale — vinilul rămânea obiectul rar și de preț, caseta era mijlocul de democratizare a muzicii interzise.

    Ecoul de astăzi al vinilurilor de contrabandă

    Astăzi, colecționarii români de muzică retro vânează exact acele viniluri occidentale rare, aduse cândva pe căi neoficiale, pe care bunicii sau părinții lor le-au ascultat pe furiș în anii ’80. Poveștile despre marinari, piloți și DJ-i de pe litoral care au adus Vestul mai aproape de România comunistă fac parte din memoria colectivă a unei generații care a învățat să prețuiască muzica exact pentru că accesul la ea era un privilegiu, nu o certitudine.

    Surse: Vice România, New Europe College – Sailing the Waves Beyond the Nation, G4Media.

    The post Vinilurile de contrabandă: cum ajungea muzica occidentală interzisă în România comunistă appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/vinilurile-de-contrabanda-cum-ajungea-muzica-occidentala-interzisa-in-romania-comunista/

  • Adrian Enescu: compozitorul care a adus sintetizatorul în muzica românească

    Printre numele mari ale muzicii ușoare românești, puține au lăsat o amprentă la fel de discretă și de durabilă precum Adrian Enescu. Compozitor de formație clasică, dar fascinat de sunetele electronice încă din anii ’70, Adrian Enescu a fost cel care a adus sintetizatorul în studiourile Electrecord și care a semnat coloana sonoră a zeci de filme românești, rămânând în același timp autorul uneia dintre cele mai îndrăgite melodii românești, „Bună seara, iubito”.

    De la Conservator la sunetele viitorului

    Născut în 1948, Adrian Enescu a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, unde a învățat compoziția cu Aurel Stroe și armonia cu Alexandru Pașcanu — o formație solidă, clasică, care avea să-i rămână alături toată cariera, chiar și atunci când a început să experimenteze cu primele sintetizatoare apărute în România. Într-o perioadă în care instrumentele electronice erau aproape inaccesibile dincolo de Cortina de Fier, Enescu s-a numărat printre puținii muzicieni români care au reușit să le integreze într-un limbaj componistic propriu, la jumătatea distanței dintre muzica academică și popul sofisticat.

    „Funky Synthesizer”: discurile care au sunat ca viitorul

    Pasiunea lui pentru electronică s-a materializat în două albume devenite de referință pentru colecționarii de muzică românească: Funky Synthesizer, lansate pe Electrecord la începutul anilor ’80. Discurile combinau funk, disco și sonorități sintetice într-un mod rar întâlnit în producția muzicală românească a epocii, dominată de regulă de muzică ușoară orchestrală și de folclor. Alături de alți pionieri ai electronicii românești din acei ani, Adrian Enescu a demonstrat că sintetizatorul putea fi folosit nu ca o curiozitate tehnologică, ci ca un instrument expresiv în sine — o idee care avea să prindă rădăcini tot mai adânci în muzica românească a deceniului următor.

    Compozitorul din umbra marilor filme românești

    Dincolo de muzica electronică, Adrian Enescu a fost unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film din România, semnând coloana sonoră a aproape 65 de producții cinematografice românești. Printre acestea se numără filme precum Nisipurile mișcătoare (1983), Domnișoara Christina (1992) sau Mircea (1989), dar și numeroase scurtmetraje și documentare. Munca lui pentru ecran i-a permis să treacă lin între genuri — de la partituri orchestrale ample la linii melodice electronice minimaliste — și i-a consolidat reputația de compozitor versatil, capabil să scrie deopotrivă pentru sala de concert și pentru platou de filmare.

    „Bună seara, iubito” — hitul etern cu Loredana Groza

    Dacă pentru cinefili Adrian Enescu rămâne compozitorul de film, pentru publicul larg el este, mai ales, autorul melodiei „Bună seara, iubito”, lansată în 1988 în interpretarea Loredanei Groza. Piesa a devenit instantaneu un hit și a rămas, decenii mai târziu, una dintre cele mai cântate și mai recunoscute melodii românești de petrecere, reluată la nunți, baluri și emisiuni de televiziune. Colaborarea dintre Enescu și Loredana a continuat și cu alte piese, precum „Un buchet de trandafiri” (1989), confirmând instinctul compozitorului pentru melodii care puteau trece cu ușurință de la studioul de înregistrări la topurile de popularitate.

    Recunoaștere dincolo de România

    După 1989, cariera lui Adrian Enescu s-a extins considerabil dincolo de granițele țării. A compus muzică pentru spectacole de teatru și balet puse în scenă în Italia, China, Australia, Țările de Jos, Belgia, Japonia, Canada sau Costa Rica, iar în 2003 a semnat aranjamentele muzicale pentru Parada de Crăciun de la Disneyland Paris. În ultimii ani de activitate a continuat să exploreze zone noi, de la proiectul de jazz Bird in Space (2013) la albumul de muzică de film Invisible Movies (2014), rămânând la fel de curios și de deschis spre experiment ca în tinerețe.

    Moștenirea lui Adrian Enescu

    Adrian Enescu s-a stins din viață în 2016, dar discurile lui „Funky Synthesizer”, redescoperite astăzi de colecționarii de muzică electronică și de vinil, și melodia „Bună seara, iubito”, care încă răsună la petreceri și pe radiourile de muzică românească, arată cât de variată și de longevivă a fost opera sa. Puțini compozitori români au reușit să îmbine, ca el, rigoarea muzicii clasice cu curiozitatea pentru tehnologie și simțul practic al unui hit de popularitate instantanee — motiv pentru care numele Adrian Enescu merită să rămână, alături de pionierii muzicii electronice românești, într-un loc aparte în istoria muzicii noastre.

    Surse: Wikipedia, La Noi Journal, Digi24.

    The post Adrian Enescu: compozitorul care a adus sintetizatorul în muzica românească appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/adrian-enescu-compozitorul-care-a-adus-sintetizatorul-in-muzica-romaneasca/

  • Atac cibernetic la Cărturești: site-ul și aplicația, blocate de o săptămână

    Un atac cibernetic la Cărturești a blocat de aproape o săptămână site-ul carturesti.ro și aplicația mobilă a lanțului de librării, afectând comenzile online, programul de fidelitate și utilizarea voucherelor. Compania a confirmat oficial incidentul și spune că, până în acest moment, nu are indicii că datele clienților ar fi fost accesate sau furate.

    Ce s-a întâmplat la Cărturești

    Potrivit relatărilor Wall-Street.ro, incidentul de securitate a fost identificat în seara zilei de 22 octombrie 2026, iar Cărturești a transmis un mesaj oficial către clienți pe 28 octombrie. Compania a izolat preventiv o parte din sistemele informatice și colaborează cu specialiști externi în securitate cibernetică pentru remedierea problemelor, lucrările fiind făcute, potrivit comunicatului, „pe rând și în condiții de siguranță”.

    Pe 29 octombrie, Știrile ProTV confirmă, pe baza aceluiași comunicat al companiei, că site-ul și aplicația de mobil nu funcționau la momentul publicării, iar o parte din serviciile din magazinele fizice au fost suspendate ca măsură de precauție.

    Ce servicii sunt afectate

    Din informațiile transmise de companie reiese că, în prezent, sunt indisponibile sau suspendate:

    site-ul carturesti.ro și aplicația mobilă; plasarea de comenzi online, atât în magazine, cât și prin platformele de livrare; utilizarea voucherelor și a cardurilor cadou; programul de fidelitate, emiterea de facturi și verificarea stocurilor.

    Magazinele fizice Cărturești rămân deschise pe toată perioada incidentului, iar plățile cu cardul și cu numerar funcționează normal la casele de marcat.

    Ce spune compania despre datele clienților

    Punctul central al comunicatului Cărturești vizează siguranța datelor personale. Compania a transmis: „Până în acest moment nu avem indicii că datele utilizatorilor au fost accesate sau exfiltrate”, precizând că investigația este încă în curs. Cărturești a mai explicat că datele cardurilor bancare nu pot fi afectate, pentru că compania nu stochează și nu procesează aceste informații în sistemele proprii.

    Potrivit companiei, autoritățile competente au fost informate despre incident, fără ca mesajul transmis clienților să precizeze explicit care instituții au fost notificate.

    Ce trebuie să știe clienții Cărturești

    Compania recomandă clienților să își schimbe parola de cont la prima autentificare după ce accesul la site și aplicație va fi restabilit. Voucherele și cardurile cadou rămân valabile și vor fi onorate integral, valabilitatea lor fiind prelungită până la finalul lunii decembrie. Comenzile plasate deja în magazine vor fi livrate după ce sistemele vor fi repuse în funcțiune. Pentru întrebări legate de comenzi, compania a pus la dispoziție clienților linia telefonică 0376 448 000.

    Nici compania, nici sursele citate nu precizează tipul exact de atac, identitatea atacatorilor sau un termen estimat pentru restabilirea completă a serviciilor.

    Un nou episod într-un an cu mai multe breșe de securitate în România

    Incidentul de la Cărturești se adaugă unei liste tot mai lungi de atacuri cibernetice raportate în România în 2026, care au afectat atât companii private, cât și instituții publice. Tele7ABC a relatat anterior despre breșa de securitate de la Revolut, în care datele unor clienți au ajuns la escroci care s-au dat drept autoritate guvernamentală. Astfel de cazuri arată importanța verificării surselor oficiale ale companiilor înainte de a oferi date personale sau de a accesa linkuri primite prin mesaje sau e-mail în perioadele de criză informatică.

    Clienții Cărturești care primesc solicitări neobișnuite de confirmare a datelor de cont sau a informațiilor despre carduri, prin e-mail sau SMS, în această perioadă, sunt sfătuiți să nu răspundă și să verifice direct, prin canalele oficiale ale companiei, autenticitatea mesajelor.

    Articolul Atac cibernetic la Cărturești: site-ul și aplicația, blocate de o săptămână apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/atac-cibernetic-la-carturesti-site-ul-si-aplicatia-blocate-de-o-saptamana/

  • Salariul minim 2027: Guvernul îl ține la 4.325 lei, sindicatele cer 675 lei în plus

    Salariul minim 2027 va rămâne, cel puțin pentru moment, la nivelul actual de 4.325 de lei brut, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, sâmbătă, 25 octombrie 2026, la Alba Iulia. Totuși, discuția despre o eventuală majorare nu s-a încheiat: sindicatele cer o creștere de 675 de lei, care ar duce salariul minim brut la 5.000 de lei, iar negocierile oficiale urmează să înceapă în următoarele săptămâni, la Consiliul Național Tripartit.

    Ce a anunțat ministrul Muncii despre salariul minim 2027

    Florin Manole a precizat că suma de 4.325 de lei este valoarea brută, nu cea pe care angajații o încasează efectiv în mână. Potrivit ministrului, negocierile pentru o nouă majorare vor începe abia după ce Ministerul Muncii primește datele oficiale de la Institutul Național de Statistică (INS), urmând să fie luați în calcul indicatori precum productivitatea muncii și evoluția macroeconomică.

    Decizia finală, a spus Manole, nu va fi luată unilateral de Guvern, ci în cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), organismul de dialog social în care sunt reprezentate Guvernul, sindicatele și patronatele.

    Cât cer sindicatele: majorare de 675 de lei

    Liderii sindicali solicită o creștere de 675 de lei a salariului minim brut, sumă care ar aduce venitul minim pe economie la 5.000 de lei. Este, de fapt, aceeași revendicare pe care sindicatele o formulaseră încă din septembrie, când Guvernul interimar a răspuns că nu poate lua o decizie înainte de raportul oficial din 20 octombrie. Pe lângă majorarea propriu-zisă, sindicatele cer măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare și „deblocarea veniturilor”.

    Patronatele vor predictibilitate, nu majorări rapide

    Organizațiile patronale susțin o altă abordare: cer un interval de cel puțin 12 luni între două majorări consecutive ale salariului minim și o formulă de calcul predictibilă, care să nu mai depindă de negocieri politice de ultim moment.

    Calendarul negocierilor la Consiliul Național Tripartit

    Premierul Luca Niculescu urmează să aibă, în săptămâna care a urmat anunțului lui Manole, prima întâlnire cu liderii sindicali și patronali în cadrul CNT. Sindicatele cer un calendar clar pentru o nouă lege a salarizării, însă adoptarea acesteia de către Parlament până la finalul anului este considerată puțin probabilă, iar majorările din sectorul public de la 1 ianuarie rămân, pentru moment, incerte.

    Pe fondul acestor tensiuni, sindicatele din administrația publică strâng semnături pentru o posibilă grevă generală, iar o grevă anunțată în sănătate, suspendată anterior, ar putea fi reluată dacă discuțiile nu avansează.

    Pensiile: Manole pregătește indexarea pentru 2027

    Ministrul Muncii a declarat că pregătește o propunere de indexare a pensiilor pentru 2027, conform legii, document pe care intenționează să îl trimită Ministerului Finanțelor și premierului. Manole a argumentat că pensionarii nu mai pot trece încă un an fără indexare, după doi ani în care lipsa acesteia le-a afectat veniturile, și a susținut că există resurse financiare pentru o majorare. A fost menționată, informal, o estimare de 7,3%, dar ministrul nu a prezentat-o drept cifră finală.

    România avea, la finalul lunii septembrie 2026, 4,67 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.785 de lei, cifre care arată amploarea impactului pe care o eventuală indexare l-ar avea asupra bugetului.

    Contextul bugetar: de ce Guvernul este prudent

    Precauția Executivului vine pe fondul unor avertismente privind starea finanțelor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că 2027 va fi „un an cheie al ajustării fiscale”, nu unul al creșterilor spectaculoase de buget, iar bugetele viitoare vor fi construite pe ce poate fi finanțat, nu pe ce și-ar dori Guvernul să cheltuiască.

    Potrivit lui Nazare, în primele nouă luni din 2026 deficitul bugetar a scăzut cu 1,5 puncte procentuale din PIB, de la 5,31% la 3,81%, respectiv de la 102,47 miliarde de lei la 78,3 miliarde de lei. Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, iar încasările din TVA au urcat cu 24,8%. Ministrul a avertizat însă că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului și ale companiilor românești.

    Ce urmează

    Pentru moment, singura certitudine este că salariul minim pe economie rămâne la 4.325 de lei brut la 1 ianuarie 2027, cu posibilitatea unei majorări ulterioare, în urma negocierilor din Consiliul Național Tripartit. Decizia finală va depinde de datele INS, de calculele Ministerului Finanțelor și de rezultatul dialogului dintre Guvern, sindicate și patronate, pe fondul unui buget tot mai strâns.

    Surse: Wall-Street.ro, Bugetul.ro, Financial Intelligence.

    Articolul Salariul minim 2027: Guvernul îl ține la 4.325 lei, sindicatele cer 675 lei în plus apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/salariul-minim-2027-guvernul-il-tine-la-4-325-lei-sindicatele-cer-675-lei-in-plus/

  • Romania Student Tour 2026: proiectul „Pe Mureș în jos”

    Romania Student Tour 2026: proiectul „Pe Mureș în jos”

    În perioada 29 octombrie – 1 noiembrie 2026, sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Casa de Cultură a Studenților București organizează etapa de teren a proiectului România Student Tour, program național dedicat promovării patrimoniului natural și cultural al României.

    Desfășurată sub genericul „Pe Mureș în jos”, ediția din acest an reunește studenți, fotografi și mentori într-o amplă acțiune de documentare în județele Mureș și Harghita, cu punct de întâlnire la Lunca Bradului. Participanții vor explora Valea și Defileul Mureșului Superior, Munții Hășmașu Mare, Călimani și Gurghiu, precum și numeroase obiective de patrimoniu natural, istoric și cultural.

    Programul include documentări la Castelul Kemény din Brâncovenești, Castelul Teleki din Gornești, Palatul Culturii și Cetatea Medievală din Târgu Mureș, Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin, Castelul Urmánczy din Toplița și Izvorul Mureșului, alături de întâlniri cu meșteri populari și personalități implicate în conservarea patrimoniului local.

    Prin intermediul fotografiei, participanții vor pune în valoare frumusețea peisajelor, patrimoniul construit și bogăția culturală a comunităților locale. De peste două decenii, Romania Student Tour promovează valorile identitare românești prin imagine.

    Fotografiile realizate vor sta la baza albumului iconic „Pe Mureș în jos”, dedicat uneia dintre cele mai spectaculoase regiuni ale țării. Rezultatele proiectului vor fi valorificate prin expoziții, prezentări publice, dezbateri și proiecții multimedia organizate în București, Târgu Mureș, Reghin, Miercurea Ciuc, Toplița și alte localități din zonă.

    În palmaresul programului se regăsesc 18 albume fotografice dedicate unor regiuni reprezentative ale României, între care: Pe Argeș în sus; Ţinutul Momârlanilor, Ţara dintre Jiuri; Apuseni, ţara de piatră; Comorile Olteniei de sub munte; Maramureş, moştenirea unui neam; Ţinutul Pădurenilor, inima de fier a Daciei străbune; Civilzaţia Mărginimii; Transilvania inima României; Dobrogea la răscrucea timpurilor; Descoperirea Naturii în Gorjul montan; Ţinutul Vulcanilor, izvor de civilizaţie; Pădurea Craiului, Ţara dintre Crişuri; Din lumea Banatului; Haţeg, ţinutul dinozaurilor; Din tainele Bucovinei, Ţinutul Neamţului, leagăn de legendă; Enigmele Buzăului, Plaiurile Vrancei.

    România Student Tour își continuă astfel misiunea de a descoperi, documenta și promova valorile autentice ale României, contribuind la conservarea și punerea în valoare a patrimoniului național.

    Articolul Romania Student Tour 2026: proiectul „Pe Mureș în jos” apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-student-tour-2026-proiectul-pe-mures-in-jos/

  • Prognoza meteo 27-28 octombrie 2026: ANM anunță ploi, ninsoare la munte și vânt de până la 80 km/h

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă prognoză pentru intervalul 27-28 octombrie 2026, valabilă de marți, 27 octombrie, de la ora 10:00, până miercuri, 28 octombrie, la ora 15:00. Conform buletinului citat de meteorologi, vremea se schimbă în sudul și estul țării, unde sunt anunțate ploi moderate, în timp ce la munte vor cădea primele precipitații sub formă de ninsoare ale acestui final de toamnă.

    Ce prevede ANM pentru următoarele ore

    Potrivit prognozei meteo pentru 27 octombrie 2026, în sudul și estul țării, precum și în zona Carpaților de Curbură, va ploua moderat cantitativ, cu acumulări de 10 până la 30 de litri pe metru pătrat. Meteorologii precizează că fenomenele vor fi prezente în special în cursul zilei de marți, cu posibile intensificări izolate pe parcursul intervalului de valabilitate.

    Ninsoare la munte, deasupra altitudinii de 1.700 de metri

    Pe fondul scăderii temperaturilor, la altitudini de peste 1.700 de metri, mai ales în Carpații Meridionali, precipitațiile vor fi mixte și se vor transforma în lapoviță și ninsoare. ANM estimează că stratul nou de zăpadă va avea, în general, 3 până la 5 centimetri, un semnal clar că iarna își face deja simțită prezența pe crestele înalte, chiar dacă în restul țării vremea rămâne specifică sezonului de toamnă.

    Vântul se intensifică în Moldova, Muntenia și Dobrogea

    Un alt fenomen anunțat pentru 27-28 octombrie 2026 este intensificarea vântului. În sudul și centrul Moldovei, în jumătatea de est a Munteniei și în Dobrogea, rafalele vor atinge, în general, 40 până la 50 de kilometri la oră. Pe crestele montane, însă, vântul va fi considerabil mai puternic, cu rafale de peste 60 până la 80 de kilometri la oră, suficient pentru a face deplasarea pe traseele montane mai dificilă și, potențial, periculoasă.

    Recomandări pentru șoferi și pentru cei care merg la munte

    Având în vedere combinația de ploi, ceață posibilă și rafale de vânt, autoritățile recomandă șoferilor să adapteze viteza la condițiile de drum, mai ales în zonele deluroase și montane din sudul și estul țării. Turiștii care plănuiesc drumeții la altitudini mari sunt sfătuiți să evite crestele expuse în intervalul menționat de ANM, din cauza vântului puternic și a vizibilității reduse cauzate de precipitațiile mixte.

    Această actualizare vine după prognoza meteo pentru 26 octombrie 2026, care anunța ploi abundente în nord-vestul țării și ninsori la munte, semn că instabilitatea atmosferică se mută, în zilele următoare, spre sudul și estul României.

    Sursă: ANM, citată de ziarulunirea.ro.

    Articolul Prognoza meteo 27-28 octombrie 2026: ANM anunță ploi, ninsoare la munte și vânt de până la 80 km/h apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/prognoza-meteo-27-28-octombrie-2026-anm-anunta-ploi-ninsoare-la-munte-si-vant-de-pana-la-80-km-h/