Autor: Cristian

  • Eye of the Tiger: povestea imnului rock care a supraviețuit patru decenii

    Puține piese rock au reușit să devină, la mai bine de patru decenii de la lansare, coloana sonoră oficială a sălilor de forță, a meciurilor de box și a momentelor de „hype” de pe stadioane. „Eye of the Tiger”, piesa trupei americane Survivor, e una dintre ele. Povestea ei începe nu într-un studio de înregistrări, ci pe platoul de filmare al unui film de box — și trece, surprinzător, și prin România anilor ’80.

    Comanda lui Stallone care a schimbat istoria muzicii rock

    În 1982, Sylvester Stallone lucra la montajul filmului Rocky III și avea nevoie de o piesă puternică pentru scena de antrenament a personajului său. Prima variantă conta pe „Another One Bites the Dust”, hitul trupei Queen, dar formația britanică a refuzat să cedeze drepturile pentru coloana sonoră. Stallone i-a trimis lui Jim Peterik, chitaristul și compozitorul trupei Survivor, o copie a scenei montate provizoriu pe muzica Queen, rugându-l să scrie ceva similar ca energie, dar original.

    Peterik și colegul său Frankie Sullivan au compus piesa în doar câteva zile, inspirați chiar de replica lui Apollo Creed din film, care-i cerea lui Rocky să-și recapete „privirea de tigru” (eye of the tiger) din primele lupte. Riff-ul de chitară, construit pe o structură simplă și apăsată, a fost gândit special pentru a susține vizual montajul de antrenament al filmului.

    Vara anului 1982: șase săptămâni pe locul 1 în Billboard Hot 100

    Lansată în mai 1982, „Eye of the Tiger” a urcat rapid în topuri și a petrecut șase săptămâni consecutive pe locul 1 în Billboard Hot 100, devenind unul dintre cele mai vândute single-uri ale anului în Statele Unite. Albumul omonim al trupei Survivor a urmat același drum, ajungând dublu disc de platină.

    Un Grammy și o nominalizare la Oscar

    Succesul comercial a fost dublat de recunoaștere critică: piesa a câștigat Grammy Award pentru cea mai bună interpretare rock a unui duo sau grup vocal în 1983 și a fost nominalizată la Oscar și Glob de Aur pentru cea mai bună melodie originală de film. Rar se întâmplă ca o piesă scrisă „la comandă”, pentru nevoile unui montaj de film, să ajungă să definească un deceniu întreg de muzică rock.

    Cum a ajuns „Eye of the Tiger” în România anilor ’80

    Rocky III nu a avut, desigur, distribuție oficială în cinematografele din România comunistă. Filmul — și, odată cu el, piesa — a circulat pe sub mână, pe casetele video pirat aduse din Occident și dublate clandestin, în același circuit informal prin care generații întregi de români au descoperit cinematografia occidentală a anilor ’80. Riff-ul de chitară și refrenul scandat „it’s the eye of the tiger” au devenit rapid recognoscibile chiar și pentru cei care nu înțelegeau versurile, auzite la petreceri, la posturi de radio occidentale prinse pe unde scurte sau pur și simplu fredonate pe stradă.

    Spre deosebire de piesele pop difuzate ocazional la radio de stat, „Eye of the Tiger” a rămas, pentru multă vreme, un fenomen al circuitului paralel — exact genul de muzică occidentală „interzisă” care, cu cât era mai greu accesibilă, cu atât devenea mai dorită.

    A doua viață: imnul care nu a îmbătrânit niciodată

    Patru decenii mai târziu, „Eye of the Tiger” a depășit un miliard de ascultări pe Spotify și rămâne una dintre cele mai folosite piese din lume în reclame, filme sportive și, mai ales, în sălile de forță — un fenomen pe care generația care a crescut cu casetele video pirat îl recunoaște instant. Și în România, piesa a rămas nelipsită din playlisturile sălilor de sport, din repertoriul formațiilor de nuntă care cântă hituri retro și din orice petrecere tematică anii ’80-’90.

    Rareori o piesă scrisă în câteva zile, pentru nevoile unui montaj de film, ajunge să supraviețuiască filmului însuși. „Eye of the Tiger” a făcut exact asta — și, la fel ca multe alte hituri occidentale ale epocii, a găsit drumul spre România mult înainte ca cineva de aici să poată cumpăra legal discul.

    Surse: Wikipedia — Eye of the Tiger, Songfacts, Blabbermouth.

    The post Eye of the Tiger: povestea imnului rock care a supraviețuit patru decenii appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/eye-of-the-tiger-povestea-imnului-rock-care-a-supravietuit-patru-decenii/

  • Andrés Ritter, noul procuror-șef european din 1 noiembrie

    Andrés Ritter a devenit, de la 1 noiembrie 2026, noul procuror-șef european, la conducerea Parchetului European (EPPO). Procurorul german o succedă pe Laura Codruța Kövesi, care a condus instituția timp de șapte ani, de la înființarea sa, și al cărei mandat unic, nereînnoibil, s-a încheiat pe 30 octombrie 2026. Numirea lui Ritter a fost confirmată de Consiliul Uniunii Europene, decizie salutată chiar de Kövesi.

    Cine este Andrés Ritter

    Andrés Ritter lucrează în sistemul de urmărire penală din Germania din 1995 și a condus mai multe parchete locale. În 2008 a devenit procuror general adjunct al landului Mecklenburg-Vorpommern, iar între 2013 și 2020 a condus parchetul specializat în infracțiuni economice și informatice de la Rostock. Din 2020 a fost procuror-șef european adjunct la EPPO, mandat prelungit cu încă trei ani în 2023. Ritter reprezintă Germania în Asociația Internațională a Judecătorilor și face parte dintr-o comisie de studiu al dreptului penal.

    Bilanțul Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

    Kövesi, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, a fost primul procuror-șef al EPPO, instituție operațională de la mijlocul anului 2021. La finalul lui 2025, parchetul avea peste 3.600 de anchete în curs, cu un prejudiciu estimat la peste 67 de miliarde de euro pentru bugetele UE și ale statelor membre, majoritatea legate de fraude cu fonduri europene și TVA transfrontalier. În bilanțul mandatului, Kövesi a semnalat drept provocări permanente subfinanțarea instituției, lipsa de personal și presiunile asupra independenței parchetului.

    Ce este Parchetul European și cum funcționează

    EPPO este instituția independentă a Uniunii Europene care anchetează și trimite în judecată infracțiunile ce afectează bugetul UE — fraude, corupție și fraude cu TVA transfrontalier de peste 10 milioane de euro. La parchet participă 24 de state membre, inclusiv România, Germania, Franța, Italia și Spania. Procurorul-șef coordonează activitatea instituției și o reprezintă în relația cu instituțiile europene, statele membre și țările terțe.

    Ce înseamnă schimbarea pentru România

    Pentru România, tranziția are o semnificație simbolică: Kövesi a fost prima română care a condus o instituție-cheie a UE, iar activitatea EPPO rămâne relevantă pentru dosarele de fraudă cu fonduri europene care implică și beneficiari români. Numirea lui Ritter urmează la câteva zile după Consiliul European de toamnă, unde liderii UE au discutat, printre altele, despre bugetul comunitar — temă strâns legată de mandatul Parchetului European, care urmărește exact modul în care sunt cheltuiți banii europeni.

    Surse

    Articolul Andrés Ritter, noul procuror-șef european din 1 noiembrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/andres-ritter-noul-procuror-sef-european-din-1-noiembrie/

  • Revelioanele de altădată la TVR: muzică, satiră și cenzură în România comunistă

    Pentru generații de români, Revelionul la televizor a avut mereu aceeași rutină: emisiunea specială de la TVR (Televiziunea Română), cu umor, muzică și o coregrafie care se repeta aproape identic de la un an la altul. Formula Revelionului la TVR s-a născut în plin regim comunist, a trecut prin cenzură și relaxări succesive, iar ultima ei filmare dinaintea libertății depline a avut loc chiar în zilele Revoluției din 1989. Iată povestea emisiunilor care au ținut companie milioane de români în noaptea de 31 decembrie.

    Primul Revelion transmis la televizor, în 1956

    Primul program de Anul Nou transmis de Televiziunea Română a avut loc pe 31 decembrie 1956, difuzat din studiourile de pe strada Moliere din București. Cleo Stieber, prima crainică a televiziunii, a avut onoarea de a deschide acel prim Revelion televizat, la doar un an după ce semnalul TVR începuse emisiile experimentale. Puțini români aveau însă acces la imagini: televizoarele erau rare și scumpe, multe dintre ele aduse din URSS, iar vizionarea se făcea de regulă în grup, la câte o familie norocoasă din cartier sau din bloc.

    Formula Revelionului la TVR: umor, muzică și o cenzură care „nu vedea”

    Până la mutarea televiziunii în studiourile de la Pangrați, în 1969, emisiile de Revelion s-au făcut tot de la Moliere, sub coordonarea, pentru multă vreme, a realizatorului Tudor Vornicu. Pregătirile pentru fiecare ediție începeau încă din ianuarie, sketch-urile se filmau din toamnă, iar repetițiile se întindeau pe lunile noiembrie-decembrie.

    Începutul anilor ’70 a adus o scurtă relaxare: ediția din 1971, de pildă, nu a mai avut cuvântarea de la miezul nopții, iar pe scenă au apărut și artiști occidentali, precum Tom Jones și Mireille Mathieu — momente rare de respiro într-un program altfel dominat de muzică ușoară românească și folclor.

    Toma Caragiu și Amza Pellea, vedetele care „treceau” de cenzori

    Marii câștigători ai acelor seri au fost actorii de comedie. Toma Caragiu a devenit, prin sketch-uri ca „Moș Gerilă”, „Șopârla” sau „Petrecerea continuă”, maestrul „șopârlelor” — glume fine, cu dublu sens, care reușeau să scape de atenția cenzurii. Ultima lui apariție de Revelion a fost în 1976, cu un an înainte să moară în cutremurul din 1977. În aceeași perioadă, Amza Pellea a construit personajul „Nea Mărin”, alături de nepotul Sucă și de soția Veta, o prezență constantă la Revelioanele TVR până la moartea actorului, în 1983.

    Mesajul de la miezul nopții: Hora Unirii, Perinița și microfoanele ciulite

    Ritualul de la cumpăna dintre ani era mereu același. În jurul orei 23:40 se difuza mesajul înregistrat al lui Nicolae Ceaușescu, deschis cu formula „dragi tovarăși și prieteni” și urmat de Hora Unirii, dansată în direct de invitați. Spre dimineață, pe la ora 2:00, programul se încheia cu dansul „Periniței”, iar emisiunea era reluată în următoarele zile. În paralel, potrivit unor relatări publicate de presa românească, la petrecerile din casele particulare se zvonea că printre musafiri s-ar fi aflat și informatori ai Securității, atenți la glumele și comentariile de la masă — o parte mai puțin veselă a nopții de Revelion din comunism.

    Anii ’80: rigiditate crescută și ultimul Revelion al regimului

    Pe măsură ce deceniul ’80 avansa, tonul emisiunilor s-a schimbat vizibil: umorul fin al lui Caragiu și Pellea a fost înlocuit de un ton mai rigid, dedicat elogierii conducătorului, iar costumele, coregrafia și decorurile au devenit tot mai conservatoare. Ultima ediție de Revelion a regimului comunist, din decembrie 1988, a inclus un sketch de zece minute, „Danga Langa”, cu Mitică Popescu și Florin Zamfirescu, plus scurte recitaluri susținute de soliști și interpreți de muzică populară.

    Decembrie 1989: Revelionul filmat în plină Revoluție

    Ediția din 1989 era deja înregistrată în avans, ca de obicei, dar evenimentele din 21-25 decembrie au schimbat totul. Echipa TVR a trebuit să scoată din montaj tot ce avea legătură cu familia Ceaușescu, inclusiv colindul „Pluguțul”, transformat de regim într-un elogiu, lăsând, după cum povesteau mai târziu realizatoarele emisiunii, „găuri masive” în program. Soluția a fost apelul la arhivă și la muzică străină — inclusiv la hitul „Lambada” — pentru a umple timpul rămas liber, alături de apariții ale unor artiști români precum Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie și Dan Spătaru. A fost, astfel, primul Revelion al românilor liberi, filmat și montat în timp ce afară se mai trăgea cu arme pe străzi.

    Ce a rămas din tradiția Revelioanelor românești

    Multe dintre momentele acelor emisiuni — sketch-urile lui Caragiu și Pellea, Hora Unirii, dansul Periniței — au rămas în memoria colectivă și revin an de an în retrospectivele de arhivă ale TVR, alături de muzica ușoară românească a epocii. Astăzi, Revelionul la TV înseamnă concerte live, invitați internaționali și artiști contemporani, dar formula de bază — umor, muzică și speranța unui an mai bun — a rezistat, într-o formă sau alta, de la primul Revelion televizat din 1956 până la cele difuzate în prezent.

    Surse: Newsweek România, Evenimentul Zilei, Fanatik.

    The post Revelioanele de altădată la TVR: muzică, satiră și cenzură în România comunistă appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/revelioanele-de-altadata-la-tvr-muzica-satira-si-cenzura-in-romania-comunista/

  • RO-ALERT în șase județe din România: dronă detectată dinspre Moldova, F-16 și elicopter ridicate în aer

    O alertă RO-ALERT a fost transmisă sâmbătă seară, 31 octombrie 2026, locuitorilor din șase județe din estul României, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale (MApN) au semnalat o presupusă dronă care ar fi intrat în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova. Armata română a ridicat în aer două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT pentru monitorizare și, la nevoie, intervenție.

    Cum a început alerta

    Potrivit AGERPRES, Statul Major al Forțelor Aeriene a anunțat, în jurul orei 17:50, că radarele MApN au detectat o țintă aeriană la aproximativ 10 kilometri de frontiera cu Republica Moldova. Câteva minute mai târziu, la ora 17:53, un mesaj RO-ALERT a avertizat populația din județul Vaslui, alerta fiind deja activă pentru Iași și Neamț.

    Șase județe sub alertă RO-ALERT, pe rând

    În ora următoare, alerta s-a extins succesiv și în județele Botoșani și Bacău, în jurul orelor 18:10 și 18:15, respectiv în Suceava, la ora 18:44, după ce MApN a semnalat că o a doua țintă aeriană ar fi intrat în spațiul aerian național, tot din direcția Republicii Moldova. Potrivit AGERPRES, mesaje RO-ALERT au ajuns, în total, la populația din șase județe: Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava.

    Două avioane F-16 și un elicopter, ridicate în aer

    Pentru monitorizarea situației, Forțele Aeriene Române au ridicat în aer două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT. Potrivit relatărilor romania-actualitati.ro, MApN a anunțat ulterior, în jurul orei 19:29, că una dintre cele două ținte a părăsit spațiul aerian al României, motiv pentru care alerta a fost ridicată pentru toate cele șase județe. Autoritățile nu au precizat, până la acest moment, ce s-a întâmplat cu a doua țintă semnalată inițial.

    Reacția ministrului Apărării și a autorităților locale

    Ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea, a declarat că acțiunile de monitorizare și intervenție au fost derulate pe tot parcursul serii, prioritatea fiind protejarea populației și a spațiului aerian național. La rândul lor, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui au cerut locuitorilor să rămână calmi, să fie vigilenți și să respecte instrucțiunile din mesajele RO-ALERT. Persoanele care observă eventuale obiecte căzute din cer au fost sfătuite să nu se aproprie de acestea și să sune imediat la 112, precum și să se informeze exclusiv din surse oficiale, pentru a evita răspândirea unor informații neverificate.

    Impact asupra traficului aerian

    Alerta a avut și un impact direct asupra traficului aerian din zonă: spațiul aerian al județului Iași a fost temporar restricționat, iar o cursă aeriană care urma să aterizeze la Iași, venind din Eindhoven, a fost redirecționată către Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava.

    Al doilea incident cu dronă în ultima săptămână

    Episodul de sâmbătă seară vine la doar o săptămână după ce o dronă a fost asociată cu scufundarea navei Khoryv la 13 mile de Constanța, în Marea Neagră, incident în urma căruia o persoană și-a pierdut viața, iar căutările altor trei marinari dați disparuți au fost suspendate temporar din cauza vizibilității reduse. Cele două episoade alimentează îngrijorările legate de frecvența tot mai mare a incursiunilor de drone semnalate în vecinătatea teritoriului românesc, pe fondul războiului din Ucraina.

    Articolul va fi actualizat pe măsură ce Ministerul Apărării Naționale oferă informații suplimentare despre acest incident.

    Articolul RO-ALERT în șase județe din România: dronă detectată dinspre Moldova, F-16 și elicopter ridicate în aer apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/ro-alert-in-sase-judete-din-romania-drona-detectata-dinspre-moldova-f-16-si-elicopter-ridicate-in-aer/

  • Bonnie Tyler s-a stins la 75 de ani: povestea vocii răgușite din „Total Eclipse of the Heart”

    Bonnie Tyler, vocea răgușită care a dat viață uneia dintre cele mai cunoscute balade rock ale anilor ’80, s-a stins din viață la 75 de ani, lăsând în urmă un catalog de hituri care au traversat, în timp, și Cortina de Fier. „Total Eclipse of the Heart” rămâne piesa care o definește, dar povestea cântăreței galeze e mult mai complicată decât un singur refren memorabil.

    Vocea răgușită care a schimbat totul

    Născută Gaynor Hopkins, în 1951, într-o familie modestă din Țara Galilor, viitoarea Bonnie Tyler a renunțat la școală la 16 ani și a început să cânte în cluburi sub diverse nume de scenă, înainte să semneze cu RCA Records și să adopte numele care avea să devină celebru. Sunetul ei inconfundabil, răgușit și dramatic, nu a fost însă un calcul de imagine, ci consecința unei operații din 1976, prin care i s-au îndepărtat niște noduli de pe corzile vocale. Cântăreața a recunoscut mai târziu că nu a respectat întocmai indicațiile de recuperare, iar rezultatul a fost o voce mai aspră, pe care producătorii și inginerii de sunet au îndrăgit-o instant.

    Bonnie Tyler și consacrarea cu „Total Eclipse of the Heart”

    Primul hit internațional major a venit cu „It’s a Heartache”, piesă lansată la scurt timp după operație, care a ajuns pe locul 3 în Billboard Hot 100. Consacrarea mondială avea să vină însă în 1983, cu „Total Eclipse of the Heart”, scrisă și produsă de Jim Steinman pentru albumul Faster Than the Speed of Night. Piesa a ajuns numărul 1 în topuri pe mai multe continente și i-a adus lui Bonnie Tyler prima nominalizare la Grammy, pentru Best Female Pop Vocal Performance.

    Meat Loaf, Jim Steinman și o dispută celebră

    De-a lungul anilor, Meat Loaf a susținut că Steinman ar fi compus inițial piesa pentru el, însă atât compozitorul, cât și Bonnie Tyler au negat mereu această variantă. Indiferent de originea exactă a melodiei, „Total Eclipse of the Heart” a rămas atât de puternic legată de imaginea cântăreței, încât revine constant în topuri cu ocazia eclipselor solare reale, patru decenii mai târziu.

    „Holding Out for a Hero” și coloana sonoră Footloose

    Un an mai târziu, tot alături de Jim Steinman, alături de Dean Pitchford, Bonnie Tyler a înregistrat „Holding Out for a Hero” pentru coloana sonoră a filmului Footloose. Piesa a devenit un alt imn al deceniului, folosit și astăzi în reclame, filme și la petreceri tematice dedicate anilor ’80, consolidând imaginea artistei de voce a baladei rock dramatice.

    Cum ajungeau hiturile lui Bonnie Tyler în România comunistă

    În România anilor ’80, muzica occidentală nu avea acces liber pe posturile oficiale, așa că hituri precum „Total Eclipse of the Heart” sau „Holding Out for a Hero” ajungeau la tineri mai ales prin căi alternative: emisiuni greu de prins de la Radio Europa Liberă, posturi străine captate dinspre vest sau casete audio copiate și recopiate, aduse de cei care aveau rude plecate în Occident. Vocea răgușită a lui Bonnie Tyler, atât de diferită de vocile îngrijite promovate la noi, avea o forță aparte pentru o generație care asocia orice sunet „din afară” cu o lume interzisă.

    Eurovision și anii de turneu neîntrerupt

    Bonnie Tyler nu a renunțat niciodată la scenă. În 2013, a reprezentat Marea Britanie la Eurovision, cu piesa „Believe in Me”, iar în deceniile următoare a continuat să înregistreze și să concerteze, păstrându-și vocea inconfundabilă aproape neschimbată. Pentru milioane de fani din întreaga lume, inclusiv din România, concertele ei au rămas o legătură directă cu muzica anilor ’80, mult după ce acel deceniu s-a încheiat.

    Bonnie Tyler s-a stins la 75 de ani

    Cântăreața s-a stins din viață într-un spital din Portugalia, unde era tratată pentru o afecțiune medicală, după ce în luna mai suferise o operație de urgență în apropierea locuinței sale din Faro. Vestea morții ei a adunat, în ultimele luni, mesaje de apreciere din partea fanilor și a colegilor din industria muzicală, toate amintind de același lucru: vocea unică, răgușită, care a transformat o baladă pop într-unul dintre cele mai longevive imnuri ale anilor ’80, ascultat și astăzi, inclusiv în România, la fiecare petrecere retro.

    Surse: NPR – Bonnie Tyler obituary, American Songwriter – How Surgery Indirectly Led to Bonnie Tyler’s First Big Hit, Wikipedia – Total Eclipse of the Heart.

    The post Bonnie Tyler s-a stins la 75 de ani: povestea vocii răgușite din „Total Eclipse of the Heart” appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/bonnie-tyler-s-a-stins-la-75-de-ani-povestea-vocii-ragusite-din-total-eclipse-of-the-heart/

  • Halloween 2026 în București: program complet de festivaluri, petreceri și evenimente pentru familii în weekend

    Weekendul de 31 octombrie – 1 noiembrie 2026 aduce în Capitală cel mai încărcat program de Halloween din ultimii ani: festivaluri tematice în parcuri, ateliere pentru cei mici, spectacole la muzee și teatre, dar și zeci de petreceri în cluburile din București. Tele7ABC a centralizat principalele evenimente, cu locații, program și prețuri, pentru cei care vor să profite de weekend.

    Festivaluri și activități pentru familii, în parcurile din București

    Cele mai mari evenimente outdoor ale weekendului se desfășoară în două dintre parcurile emblematice ale Capitalei.

    West Side Hallo Fest, pe digul Lacului Morii

    La a patra ediție, festivalul se ține între 30 octombrie și 1 noiembrie pe baza digului de la Lacul Morii, sub tema „Origini”, inspirată din folclorul românesc, cu ielele și balaurii drept fir narativ. Programul include ateliere creative, decoruri de mari dimensiuni, zone de food&drink și concerte susținute de Zdob și Zdub, Andra, Vama, Irina Rimes, Lupii lui Calancea, Antonio Pican și RVRSE. Accesul de sâmbătă se face pe bază de bilet.

    Titan Pumpkin Fest, în Parcul Titan

    Cu intrare liberă, festivalul din Parcul Titan (IOR) rulează pe tot weekendul: vineri între 14:00 și 20:00, sâmbătă între 10:00 și 21:00, iar duminică între 10:00 și 20:00. Organizatorii au pregătit cinci tone de dovleci pentru ateliere de sculptură, concerte – RVRSE sâmbătă și Antebellum duminică – spectacolul „Farse de Halloween” duminică la ora 11:00, parada costumelor, parada cosplay, plimbări cu ponei în ambele zile și o activare tematică inspirată de musicalul Wicked.

    Alte activități pentru copii

    • Halloween la Circul Metropolitan – sâmbătă (16:00–18:00) și duminică (13:00–15:00), copiii costumați se pot fotografia alături de dinozauri animatronici, activitate inclusă în prețul biletului la spectacol.
    • Poteca Dovlecilor, la Parcul Mogoșoaia – sâmbătă, cu sculptură de dovleci de la ora 16:00, activități tematice de la 14:00 și recitaluri ale Corului de copii Mogoșoaia (18:00) și Trupei de Dans Mogoșoaia (18:30).
    • Atelierul „Paint like your favorite artists – Halloween Edition”, la MINA Museum – sâmbătă, 16:00–17:30, pictură cu culori fluorescente sub lumină ultravioletă, inspirată de Van Gogh, Frida Kahlo și Edvard Munch; biletele se găsesc pe platforma POV Bucharest Tickets.
    • „Poveste de Halloween”, la Palatul Brâncovenesc din Mogoșoaia – duminică, 13:00–15:00, spectacol susținut de grupurile Clubului Copiilor Sector 5, cu acces gratuit.

    Petreceri și cluburi din București

    Viața de noapte bucureșteană se mută, pentru două seri, în decor de Halloween. Sâmbătă, 31 octombrie, printre cele mai căutate petreceri se numără „Ani de Liceu: Halloween Edition” la Fratelli Studio 1 (bilete între 60 și 100 de lei, în funcție de perioada de achiziție), „Tactik Halloween Party” la Forge (de la 22:00 până la 7:00 dimineața, bilet 30 de lei, acces doar pentru persoanele de peste 18 ani), „Monsters’ Party: Freak Show” la B52 The Club (bilet 30 de lei) și petrecerea cu DJ-ul francez David Carretta, la Control Club (bilet 50 de lei). Se mai remarcă „Gayloween: Jungle Fever” la Apollo111 și evenimentele de la Platforma Wolff și Club Guesthouse. Vineri seara au avut loc, la rândul lor, petreceri tematice la Control Club, Expirat, B52 The Club, Manasia Hub, Princess Club și ONE Club.

    Organizatorii pot modifica programul, prețurile sau disponibilitatea biletelor, așa că cei interesați sunt sfătuiți să verifice paginile oficiale ale evenimentelor înainte de a merge.

    Teatru, concerte și sport, în același weekend

    Pe lângă evenimentele tematice de Halloween, programul cultural obișnuit al Capitalei rămâne bogat. Sâmbătă pot fi văzute spectacole precum „Richard al III-lea” la Teatrul Bulandra, „Dineu cu proști” la Teatrul Național București sau „Mesia” la Teatrul Evreiesc de Stat, iar duminică, printre altele, „Oameni, Locuri, Lucruri” la Teatrul Mic. La capitolul sportiv, weekendul include meciuri de baschet și volei în Liga Națională, precum și partida de fotbal Dinamo București – UTA Arad, programată duminică de la ora 20:30, pe Arena Națională.

    Ce trebuie să știi înainte să mergi

    Cu un asemenea volum de evenimente concentrate în același weekend, traficul și locurile de parcare din zonele cu festivaluri – în special în jurul Lacului Morii și al Parcului Titan – pot fi afectate. Capitala are deja, în acest weekend, restricții de circulație impuse pentru trasee de mitinguri și pentru Băneasa Forest Run, așa că cei care se deplasează cu mașina personală ar trebui să verifice din timp traseele alternative și să lase timp suficient pentru deplasare.

    Pentru evenimentele cu bilete limitate, organizatorii recomandă achiziția în avans, iar pentru activitățile din aer liber, verificarea prognozei meteo înainte de deplasare, mai ales că sezonul rece a început deja să își facă simțită prezența în această toamnă.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Antena3, Observator News și Capital.ro.

    Articolul Halloween 2026 în București: program complet de festivaluri, petreceri și evenimente pentru familii în weekend apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/halloween-2026-in-bucuresti-program-complet-de-festivaluri-petreceri-si-evenimente-pentru-familii-in-weekend/

  • Stela Enache: povestea vocii care a cântat România pe toate mările lumii

    Timp de aproape șase decenii, Stela Enache a fost una dintre cele mai recognoscibile voci ale muzicii ușoare românești, o artistă care a trecut cu naturalețe de la scenele festivalurilor de la Mamaia la croazierele transoceanice, într-o perioadă în care puțini interpreți români aveau acces la publicul internațional. Povestea ei este și povestea unei generații de muzicieni care au învățat să construiască o carieră solidă în ciuda izolării impuse de regimul comunist.

    Stela Enache, descoperită la Reșița și formată la Cluj

    Născută pe 24 ianuarie 1950 la Reșița, sub numele Steriana Aurelia Bogardo, viitoarea artistă a început ballet la trei ani și pian la șase. Debutul ei televizat a avut loc pe 6 august 1966, la Televiziunea Română, într-o ediție a emisiunii „Antena este a dumneavoastră”, dedicată artiștilor amatori din orașul natal.

    A studiat canto la Școala Populară de Artă din Reșița între 1964 și 1967, apoi a urmat secția de pedagogie muzicală a Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1972. În paralel, a cântat cu formația studențească Cromatic și a obținut o mențiune la festivalul studențesc de la Iași, în 1968, urmată de un premiu trei la Timișoara și Târgu Mureș, în 1970.

    La Mamaia, în 1971, Stela Enache a câștigat premiul al doilea la secțiunea interpretare a Festivalului Național de Muzică Ușoară — un moment care i-a deschis ușile marilor case de discuri. Compozitorul George Grigoriu i-a dat primul hit important, „Pentru un sărut”, iar în același an a debutat pe Electrecord, alături de George Enache.

    Parteneriatul cu Florin Bogardo: piese scrise pentru o singură voce

    1971 a fost anul care i-a schimbat definitiv destinul artistică: l-a cunoscut pe compozitorul Florin Bogardo, cu care s-a căsătorit în același an. Timp de 38 de ani, Bogardo a scris aproape exclusiv pentru vocea ei, iar Stela Enache a înregistrat peste 70 de piese semnate de el — un parteneriat artistic și sentimental rar întâlnit în muzica ușoară românească.

    Hiturile care au cucerit televiziunile și cinematografele

    Din repertoriul construit împreună cu Bogardo se remarcă „Ani de liceu” (1986), „Extemporal la dirigenție” (1988), „Apa vieții”, „Balada pescărușilor albaștri” și „Dansul e ca o vrajă”. Multe dintre aceste piese au ajuns pe coloana sonoră a unor filme românești populare, printre care seria „Liceenii” (1985, 1986, 1988), „Ora zero”, „Pădurea nebună” și „Raliul”. În paralel, a colaborat și cu alți compozitori importanți ai vremii, precum Ion Cristinoiu, Dan Dimitriu, Marcel Dragomir și Jolt Kerestely.

    Turneele pe mări și oceane: cariera internațională a Stelei Enache într-o Românie izolată

    Ceea ce o diferențiază pe Stela Enache de majoritatea colegilor ei de generație este cariera internațională construită treptat, într-o perioadă în care ieșirea din țară era aproape un privilegiu. Primul turneu extern a avut loc în 1973, în Germania de Vest, urmat de concerte în Austria, Elveția, Norvegia, Danemarca și Uniunea Sovietică. În 1973 a devenit solista orchestrei Electrecord, redenumită ulterior Electric-Cord.

    De la Orfeul de Aur la vapoarele de cursă lungă

    În 1977 a concurat la festivalul „Orfeul de Aur” din Bulgaria, iar din 1985 a început o carieră neobișnuită pentru o artistă din spatele Cortinei de Fier: a semnat contracte pe vase de croazieră, printre care celebrul „Europa”, și a înconjurat globul de patru ori. Pe aceste scene flotante a cântat alături de nume mari ale muzicii internaționale, precum Gilbert Bécaud, Milva, Gloria Gaynor, Jennifer Rush, Tony Christie, The Platters, Lionel Hampton, Vicky Leandros și Al Bano.

    Între 1970 și 1997, Stela Enache a apărut în peste 320 de emisiuni de divertisment la televiziunea română, iar la festivalul „Cântarea României” a obținut premiul întâi în 1979 și în 1981.

    Stela Enache astăzi: o legendă vie a muzicii ușoare românești

    Deși a trecut de 75 de ani, Stela Enache continuă să cânte și să organizeze evenimente dedicate memoriei soțului ei, Florin Bogardo, care a murit în august 2009. În noiembrie 2018 a pus bazele primului festival-concurs „Florin Bogardo”, la Teatrul „Constantin Tănase”, iar în aprilie 2016 a lansat albumul „Cântecele mele”. Este cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 2013 și a primit Trofeul „Mamaia Nostalgia” în 2025.

    Numele ei rămâne scris în câteva dintre cele mai importante lucrări de referință ale muzicii românești, precum „Meridianele cântecului” (1989) și „Interpreți din România” (1996) — o recunoaștere firească pentru o artistă care a reușit să transforme o voce descoperită într-un orășel de provincie într-un brand cultural cu ecou internațional.

    Surse: AGERPRES — Documentar: Cântăreața Stela Enache împlinește 70 de ani, Topromanesc.ro — Stela Enache, o stea a muzicii ușoare și Adevărul — interviu cu Stela Enache despre turneele din străinătate.

    The post Stela Enache: povestea vocii care a cântat România pe toate mările lumii appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/stela-enache-povestea-vocii-care-a-cantat-romania-pe-toate-marile-lumii/

  • Cod galben de vreme rea în România: ploi abundente, ninsori la munte și vânt puternic până luni

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe avertizări de cod galben de vreme rea, iar pentru o parte din sudul țării și un cod portocaliu, valabile pe parcursul weekendului 30 octombrie – 1 noiembrie 2026 și în continuare, până luni, 2 noiembrie, la ora 10:00. Meteorologii anunță ploi abundente, strat de zăpadă în zonele montane și intensificări ale vântului, într-un început de noiembrie mai rece și mai umed decât în mod obișnuit.

    Ce avertizări a emis ANM pentru acest weekend

    Potrivit informațiilor centralizate de Antena3 și Ziarul Profit pe baza buletinelor ANM, vremea se schimbă semnificativ începând din noaptea de vineri spre sâmbătă. Primele intensificări ale vântului au fost resimțite vineri, 30 octombrie, în Moldova, Dobrogea și Bărăgan, cu rafale de 40–50 km/h, urmate de ploi moderate cantitativ în Oltenia, vestul, nordul și centrul Munteniei, dar și local în Transilvania, unde s-au acumulat 10–25 l/mp, izolat peste 30 l/mp.

    Codul galben, de sâmbătă până luni

    Un nou cod galben a intrat în vigoare sâmbătă, 31 octombrie, de la ora 10:00, și rămâne valabil până luni, 2 noiembrie, ora 10:00. Avertizarea vizează zona montană și submontană a județelor Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova, unde sunt estimate 25–40 l/mp, izolat peste 45–50 l/mp. Avertizarea de cod galben se extinde apoi, de duminică, 1 noiembrie, și asupra județelor Dolj, Olt, zonei joase din Mehedinți și Gorj, precum și zonei montane din Caraș-Severin și Hunedoara, cu 25–35 l/mp, izolat peste 40 l/mp.

    Cod portocaliu în Mehedinți și Gorj

    Pentru zona submontană și montană, sub 1.700 de metri altitudine, din județele Mehedinți și Gorj, ANM a emis și un cod portocaliu, valabil duminică, 1 noiembrie, ora 10:00 – luni, 2 noiembrie, ora 10:00, cu acumulări importante de 50–70 l/mp.

    Ninsori la munte, cu strat de până la 30 de centimetri

    În zonele montane, în special în Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1.500–1.700 de metri, precipitațiile se transformă în ninsoare. Conform surselor citate, în noaptea de vineri spre sâmbătă se pot depune 5–15 cm de zăpadă, iar pe parcursul weekendului stratul poate ajunge la 15–30 cm în zonele cele mai expuse. Pe crestele montane sunt posibile rafale de vânt de 60–80 km/h, cu fenomen de ninsoare viscolită, care reduc vizibilitatea și pot bloca temporar traseele turistice de altitudine.

    Cum va fi vremea la București

    Pentru Capitală nu este în vigoare o avertizare cu cod, ci un mesaj de informare meteorologică pentru ploi moderate cantitativ. Pe 31 octombrie și 1 noiembrie sunt anunțate 10–15 l/mp și vânt slab până la moderat, iar între 1 și 2 noiembrie se mai pot acumula 5–10 l/mp, cu rafale de 40–45 km/h. Vremea umedă din București vine chiar în weekendul în care în Capitală sunt programate mai multe evenimente și restricții de trafic, despre care tele7abc.ro a scris într-un articol dedicat traseelor pentru mitinguri și pentru Băneasa Forest Run.

    Vânt puternic și un început de noiembrie mai rece

    Duminică, 1 noiembrie, și în noaptea spre luni, vântul se va intensifica temporar în sudul și sud-vestul țării, cu rafale de 40–50 km/h la câmpie. În paralel, ploile moderate cantitativ – 10–25 l/mp, izolat peste 30 l/mp – vor afecta Oltenia și cea mai mare parte a Transilvaniei și a Munteniei până luni, 2 noiembrie. Potrivit Antena3, în sudul și sud-vestul țării ploaia este anunțată să continue, cu intensitate mai redusă, până la mijlocul săptămânii viitoare, iar debutul lunii noiembrie este așteptat să fie mai rece și cu mai multe precipitații decât în mod normal pentru această perioadă, înainte ca temperaturile să revină gradual spre valori obișnuite de noiembrie.

    Recomandări pentru cei care călătoresc în weekend

    Autoritățile și meteorologii recomandă prudență pe drumurile montane, mai ales pe traseele care trec prin zonele cu cod galben și portocaliu, unde ploile abundente pot provoca scurgeri de apă pe carosabil, iar la altitudine, ninsoarea și vântul pot reduce vizibilitatea. Cei care au planificate deplasări turistice la munte sunt sfătuiți să verifice prognoza actualizată înainte de drum și să evite traseele de altitudine în intervalele cu avertizare de cod portocaliu.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Antena3.ro și Ziarul Profit, pe baza buletinelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

    Articolul Cod galben de vreme rea în România: ploi abundente, ninsori la munte și vânt puternic până luni apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-galben-de-vreme-rea-in-romania-ploi-abundente-ninsori-la-munte-si-vant-puternic-pana-luni/

  • Pasărea Colibri: povestea supergrupului de folk românesc născut dintr-un concert improvizat

    Puțini ascultători de muzică folk românească știu că Pasărea Colibri, una dintre cele mai iubite formații acustice din România, nu a fost gândită de la început ca proiect pe termen lung, ci s-a născut dintr-un concert improvizat, într-o seară de vară din 1992, la Râmnicu Vâlcea. Patru muzicieni cu drumuri complet diferite în spate au descoperit pe scenă o chimie pe care niciunul nu o anticipase, iar numele trupei avea să rămână legat, timp de peste trei decenii, de o parte importantă din memoria muzicală a românilor.

    Un concert improvizat care a devenit supergrup

    Povestea Pasărea Colibri începe cu Mircea Baniciu, care tocmai plecase din Transsylvania Phoenix, trupa pe care o conducea Nicu Covaci, după o serie de neînțelegeri. Aflat la Râmnicu Vâlcea, Baniciu a susținut un recital la care s-au alăturat, pe nepregătite, actorul și omul de radio Florian Pittiș, folkistul Mircea Vintilă și claviaturistul Vlady Cnejevici. Seara aceea, concepută ca o întâlnire fără pretenții între prieteni, s-a transformat într-un moment fondator: publicul a simțit imediat că cei patru formează mai mult decât o colaborare de ocazie.

    Chiar numele formației vine din acea perioadă de tranziție a lui Baniciu: Pittiș a propus „Pasărea Colibri” ca o trimitere jucăușă la trecutul și viitorul incert al colegului său, rămas fără trupă. Ce a început ca o glumă de scenă a devenit, în anii care au urmat, unul dintre cele mai cunoscute nume ale folk-ului românesc.

    De la rock-ul lui Phoenix la chitara acustică

    Ceea ce a făcut formula să funcționeze a fost chiar diversitatea bagajului muzical al membrilor. Mircea Baniciu aducea experiența unui vocalist format în rock-ul progresiv de la Transsylvania Phoenix, Mircea Vintilă venea din tradiția cenaclurilor și a cântecului de autor, Florian Pittiș combina teatrul cu pasiunea pentru folk american și britanic, iar Vlady Cnejevici completa sunetul cu claviaturi și aranjamente mai aproape de muzica ușoară. Din această combinație a rezultat un stil aparte: folk și folk-rock cântat pe instrumente tradiționale alături de chitari acustice și electrice, claviaturi, chitară pedal steel și bas fretless — o rețetă rar întâlnită în scena românească de la începutul anilor ’90.

    Trupa a mers deseori pe repertoriul unor piese mai vechi, recuperate și recântate în variantă acustică, iar un prim album de coveruri și cântece mai vechi, lansat live, le-a adus rapid un public larg, dincolo de nișa folk-ului tradițional.

    Albumele care au scris istoria trupei

    De-a lungul activității lor, cei din Pasărea Colibri au lansat o serie de albume care rămân repere pentru genul folk din România: În căutarea cuibului pierdut (1995), Ciripituri (1996), Cântece de bivuac (1999) și Încă 2000 de ani (2002). A urmat 10 ani (2003), un album live de tip „best of” care a marcat, simbolic, și despărțirea temporară a grupului. Mai târziu, discografia trupei a fost completată cu compilația Sunt tânăr, Doamnă… (2008) și cu albumul aniversar 19 ani (2011), lansat cu ocazia unui concert special susținut la Sala Palatului.

    Turnee peste Ocean și consacrarea publicului

    Succesul Pasărea Colibri nu s-a oprit la frontierele României. Formația a susținut concerte și turnee atât în țară, cât și în Statele Unite, Canada și Germania, acolo unde diaspora românească a întâmpinat cu entuziasm un sunet care îmbina nostalgia cântecului de autor cu energia scenei folk-rock occidentale. Aceste turnee au contribuit la statutul aparte al trupei: nu doar o formație de club, ci un nume cu rezonanță și în comunitățile românești de peste hotare.

    Despărțiri, pierderi și oameni care au dus povestea mai departe

    Ca multe proiecte născute din chimia de moment a unor artiști cu cariere solo solide, Pasărea Colibri a trecut prin mai multe schimbări de componență. Mircea Vintilă a părut gruparea în vara anului 2003, pentru a continua alături de formația Brambura, după ce lansase cu colegii săi albumele Încă 2000 de ani și 10 ani. Florian Pittiș a rămas alături de trupă până în 2001, când s-a îndreptat către alte proiecte; actorul și omul de radio s-a stins din viață în 2007, lăsând un loc greu de umplut în povestea formației.

    Locul lui Pittiș a fost luat, pentru o vreme, de folkistul Marius Bațu, cunoscut publicului și din trupa Poesis. Bațu, considerat de colegii din generația sa „o legendă a muzicii folk”, a murit la 23 noiembrie 2024, la 65 de ani. Nicu Alifantis l-a descris drept „un artist deosebit, o voce minunată”, iar Mircea Baniciu și membrii Holograf i-au adus, la rândul lor, un omagiu public, amintind de rolul pe care l-a avut în consolidarea publicului de muzică folk din România.

    Chiar și după despărțirea oficială din 2003, nucleul format din Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici a continuat să apară ocazional sub numele Pasărea Colibri, culminând cu albumul aniversar din 2011 și cu concertul de la Sala Palatului, care a adunat din nou, pe aceeași scenă, generația care a construit sunetul trupei.

    De ce rămâne Pasărea Colibri un reper al muzicii folk românești

    Peste treizeci de ani de la acel concert improvizat din 1992, Pasărea Colibri rămâne un exemplu rar de proiect muzical născut din întâmplare și transformat într-un capitol esențial al folk-ului românesc. Povestea trupei leagă generații diferite de ascultători — de la cei care au cunoscut-o pe scenele cluburilor din anii ’90, până la publicul mai tânăr care le descoperă astăzi cântecele prin reeditări și concerte aniversare — și rămâne o dovadă că, uneori, cele mai durabile proiecte artistice nu se planifică, ci se întâmplă.

    The post Pasărea Colibri: povestea supergrupului de folk românesc născut dintr-un concert improvizat appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/pasarea-colibri-povestea-supergrupului-de-folk-romanesc-nascut-dintr-un-concert-improvizat/

  • Restricții de circulație în București în weekend: trasee pentru mitinguri și Băneasa Forest Run

    Restricțiile de circulație în București vor afecta, sâmbătă și duminică, mai multe artere din zona centrală a Capitalei, dar și pădurea Băneasa, pe fondul a două adunări publice și al competiției de alergare „Băneasa Forest Run”. Anunțul vine din partea Brigăzii Rutiere a Capitalei, citată de AGERPRES.

    Sâmbătă, 31 octombrie: două adunări publice în centrul Capitalei

    Potrivit informării transmise de poliția rutieră, sâmbătă sunt programate două adunări publice în zona centrală a Bucureștiului, care vor genera restricții de circulație în București pe traseele parcurse de participanți.

    Prima adunare se desfășoară între orele 13:00 și 14:30, iar participanții se deplasează pe banda I de circulație, pe traseul Piața Universității – bulevardul Nicolae Bălcescu – bulevardul Gheorghe Magheru – Piața Romană – bulevardul Lascăr Catargiu, cu punctul final în alveola centrală a Pieței Victoriei.

    A doua adunare are loc între orele 18:00 și 19:30, iar participanții merg pe trotuar, pe traseul Piața Victoriei – Calea Victoriei – Piața Universității, până la esplanada cu statui. În acest caz, circulația auto nu este blocată complet, dar polițiștii rutieri vor dirija traficul pe zonele respective.

    Duminică, 1 noiembrie: Băneasa Forest Run blochează traficul în pădurea Băneasa

    Duminică, traficul este restricționat între orele 07:00 și 16:00 pe tronsonul dintre aleea Privighetorilor și aleea Padina, din pădurea Băneasa, unde se desfășoară ediția de toamnă a competiției de alergare „Băneasa Forest Run”.

    Participanții se adună între orele 08:00 și 09:00 pe porțiunea dintre Academia de Poliție și aleea Padina, iar cursele propriu-zise au loc între 09:00 și 16:00, pe distanțe de 3 km, 6 km, 11 km și 21 km. Este o competiție cu tradiție pentru alergătorii amatori din Capitală, organizată de două ori pe an, primăvara și toamna, potrivit informațiilor publicate de Zile și Nopți.

    Weekendul coincide și cu ultima zi a vacanței de toamnă 2026, așa că traficul din zona de nord a Capitalei ar putea fi mai intens decât de obicei, pe măsură ce multe familii se întorc din weekendul prelungit chiar duminică seară.

    Recomandările Brigăzii Rutiere pentru șoferi

    Polițiștii rutieri recomandă conducătorilor auto care tranzitează zonele afectate de restricțiile de circulație în București:

    • să evite, pe cât posibil, zonele menționate în intervalele orare de mai sus;
    • să circule cu prudență și să păstreze distanța de siguranță față de celelalte vehicule;
    • să oprească sau să staționeze doar în locurile special amenajate;
    • să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor rutieri aflați în trafic.

    Autoritățile nu au anunțat trasee alternative obligatorii, dar recomandă șoferilor să verifice din timp aplicațiile de trafic înainte de a pleca la drum, mai ales dacă traversează zona centrală sau nordul Capitalei în intervalele orare menționate.

    Articolul Restricții de circulație în București în weekend: trasee pentru mitinguri și Băneasa Forest Run apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/restrictii-de-circulatie-in-bucuresti-in-weekend-trasee-pentru-mitinguri-si-baneasa-forest-run/