Autor: Cristian

  • Discotecile din România comunistă: reguli secrete, tonomate cu fise și muzeul care recreează epoca

    Pentru mulți români care au crescut înainte de 1989, discotecile din România comunistă rămân una dintre cele mai vii amintiri ale copilăriei sau adolescenței: mingea cu oglinzi, luminile colorate improvizate și muzica ascultată pe furiș, undeva între o casă de cultură și un bar de cartier. Puțini știu, însă, că în spatele acestei distracții se aflau reguli stricte, comitete de avizare și, cu câțiva ani înainte, chiar automate muzicale cu fise – strămoșii mecanici ai discotecilor așa cum le-am înțeles mai târziu.

    Ce erau, de fapt, discotecile din România comunistă

    Înainte să fie sinonime cu petrecerea de weekend, discotecile funcționau ca activități organizate, de regulă în case de cultură, cluburi muncitorești, cămine studențești, restaurante, hoteluri sau stațiuni de pe litoral. Nu era vorba de localuri private în sensul de azi, ci de evenimente care aveau nevoie de aprobare oficială pentru a exista.

    Normele secrete ale distracției

    Potrivit cercetărilor făcute de muzeografa Cristina Pușcaș pentru o expoziție dedicată acestui fenomen, discotecile din perioada comunistă funcționau după Norme privind organizarea programului discotecilor și videotecilor. Fiecare locație avea nevoie de un permis anual eliberat de comitetul județean de cultură și educație socialistă, condiționat de avizul unui organism cu nume aparent birocratic, dar cu puteri mari: Comitetul pentru Vizual și Audio, cel care decidea practic ce se poate vedea și ce se poate asculta.

    Regulile intrau și în detaliile muzicale: în anii ’80, programul unei discoteci trebuia să conțină cel puțin două treimi muzică românească, restul fiind rezervat hiturilor occidentale ascultate pe sub mână. O ședință obișnuită dura între două și patru ore, cu casetofoane, picupuri, benzi de magnetofon și viniluri drept principale surse de sunet, completate de o minge cu oglinzi, lumini stroboscopice și lampi UV improvizate.

    Tonomatele cu fise: muzica mecanică dinaintea boom-ului discotecilor

    Cu mult înainte ca discotecile să devină obișnuite, o parte din muzica „pe bani” din România se asculta la automate muzicale cu fise, numite popular tonomate. Pe fișele folosite la aceste aparate era inscripționat „Automat Muzical”, iar pe verso apărea sigla M.C.I. – aproape sigur abrevierea Ministerului Comerțului Interior, minister înființat în 1962, ceea ce arată că fenomenul tonomatelor cu fise este, cel mai probabil, ulterior acestui an.

    Un exemplu păstrat până astăzi se află la Muzeul „Ștefan Procopiu” din Iași: un automat muzical produs în fosta Germanie de Est (RDG), care reda discuri de 45 de rotații pe minut. Pentru a alege o melodie, utilizatorul introducea două monede de 25 de bani. Alte mărturii amintesc și de un automat muzical instalat la Palatul Culturii din Iași în anii ’80, care, la introducerea unei fise, reda câteva minute de muzică mecanică, în stilul unei orgi de bâlci – o experiență sonoră destul de diferită de hiturile disco care aveau să cucerească, puțin mai târziu, cluburile și căminele.

    De la fise la casetofon, pe cont propriu

    Trecerea de la automatele muzicale la discotecile „cu DJ” s-a făcut, de multe ori, prin inventivitatea tinerilor din acea vreme. Mulți dintre primii „discjokey” români și-au construit instalațiile de la zero: casetofoane grele, difuzoare improvizate, cabluri și mixere cărate în rucsac, iar pentru lumini apelau uneori la relații prin care obțineau, temporar, chiar semnale sau lămpi de semnalizare de la căile ferate. Cu puține resurse și multă pasiune, acești pionieri au transformat sălile cămine și cluburile muncitorești în adevărate ringuri de dans, cu intrare de câțiva lei și program fix, de câteva ore pe seară.

    Muzeul din Oradea: distracția intră în expoziție

    Povestea acestor seri de dans nu a rămas doar în amintiri. Muzeul Orășenesc din Oradea, aflat la Cetatea Oradea, a pornit în septembrie 2016 o campanie de colectare a obiectelor din epocă, sub sloganul „Nu aruncați viitorul, aduceți-l la muzeu!”. Rezultatul a fost o expoziție permanentă care recreează atmosfera unei discoteci comuniste, cu viniluri, picupuri, magnetofoane cu bobine și fotografii vechi ale unor DJ locali, donate chiar de cei care le-au folosit.

    Printre exponate se găsesc liste de melodii scrise de mână, scrisori de dragoste care pomenesc piese ascultate la discotecă și decupaje din presa vremii – documente rare într-o perioadă în care puțini aveau aparate foto la petreceri. La inaugurare, expoziția a adunat peste 200 de vizitatori de mai multe generații, iar „discoteca” muzeului s-a închis, simbolic, la ora 20:00 – exact programul unei seri obișnuite de altădată.

    De ce ne atrage azi nostalgia discotecilor comuniste

    Interesul pentru discotecile din România comunistă nu e doar o curiozitate istorică. El se leagă direct de valul mai larg de nostalgie pentru muzica retro a anilor ’70-’90: revenirea vinilului, recondiționarea caselor de discuri vechi și popularitatea trupelor tribut arată că publicul de azi redescoperă, bucată cu bucată, felul în care se distrau părinții și bunicii lor. Tonomatele cu fise, normele secrete și expoziția de la Oradea sunt, în fond, piese din același puzzle: povestea unei generații care a găsit, chiar și în condiții limitate, propriile căi de a dansa și de a asculta muzica pe care o iubea.

    The post Discotecile din România comunistă: reguli secrete, tonomate cu fise și muzeul care recreează epoca appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/discotecile-din-romania-comunista-reguli-secrete-tonomate-cu-fise-si-muzeul-care-recreeaza-epoca/

  • Comenzile noi din industria prelucrătoare s-au prăbușit cu 19,9% în august 2026, arată datele INS

    Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 19,9% în august 2026 față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și relatate de Capital.ro. Este cea mai mare scădere lunară din acest an, după un iulie în care comenzile se contractaseră deja cu 6,9%, și vine într-un context economic deja marcat de avertismentele privind o posibilă recesiune în România.

    Indicatorul măsoară valoarea contractelor noi semnate într-o lună între producători și clienții lor, indiferent de momentul în care marfa este efectiv livrată, și este calculat fără TVA, fără rabaturi și fără discounturi contractuale, pe baza indicilor Laspeyres la prețuri curente.

    Comenzile noi din industria prelucrătoare: scădere lunară generalizată, în toate cele patru categorii

    Comparativ cu iulie 2026, toate cele patru grupe de bunuri urmărite de INS au consemnat scăderi:

    • Bunuri de capital: -26,9% (cea mai accentuată scădere)
    • Bunuri de consum durabile: -18%
    • Bunuri de consum nedurabile: -13,9%
    • Bunuri intermediare: -9,5%

    Per total, însă, comparativ cu august 2025, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 3,9% în termeni nominali, ceea ce arată o evoluție mixtă a sectorului de la o lună la alta.

    Evoluția an la an, pe categorii de bunuri

    Raportat la august 2025, situația pe grupe de bunuri este diferită față de compararea lunară:

    • Bunuri intermediare: +16,6% (cea mai mare creștere anuală)
    • Bunuri de consum durabile: +1,3%
    • Bunuri de capital: -1,8%
    • Bunuri de consum nedurabile: -8,3%

    Primele opt luni din 2026: comenzile rămân sub nivelul anului trecut

    La nivel cumulat, pentru perioada ianuarie-august 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalul comenzilor noi din industria prelucrătoare este în scădere cu 2,8%. Pe categorii:

    • Bunuri de consum nedurabile: -10,1%
    • Bunuri de capital: -3,7%
    • Bunuri intermediare: -0,1%
    • Bunuri de consum durabile: +0,4% (singura grupă în creștere pe primele opt luni)

    Datele se încadrează într-un an marcat de fluctuații lunare ample: după scăderi de 5,3% în ianuarie, 3,4% în februarie și 6,9% în iulie, industria prelucrătoare a avut și luni de relativă stabilitate, precum martie (-0,1%) sau iunie (-0,1%). Pentru comparație, în 2025 comenzile crescuseră cu 8,2% în septembrie și cu 9,5% în decembrie, ceea ce arată cât de volatil poate fi acest indicator de la o lună la alta.

    De ce contează acest indicator pentru economia românească

    Comenzile noi din industria prelucrătoare sunt urmărite ca un indicator avansat al activității economice, pentru că anticipează, cu câteva luni înainte, evoluția producției industriale și a exporturilor. Un declin pronunțat la bunurile de capital, precum cel din august, semnalează o prudență crescută a investitorilor și a companiilor în fața incertitudinii economice.

    Semnalele din industrie vin pe fondul unor avertismente mai ample privind economia românească: FMI estimase recent că România va intra în recesiune în 2026, cu o inflație de 8,2%, context în care scăderea comenzilor din industria prelucrătoare se adaugă la lista indicatorilor care arată o încetinire a activității economice interne.

    Ce urmează

    INS a anunțat un calendar de publicare pentru datele economice din perioada imediat următoare: baza de date TEMPO Online va fi actualizată pe 28 octombrie 2026, Buletinul statistic de industrie urmează să apară pe 29 octombrie 2026, iar Buletinul statistic lunar, pe 30 octombrie 2026. Următorul comunicat dedicat comenzilor noi din industrie este programat pentru 20 noiembrie 2026, când se vor cunoaște primele date pentru luna septembrie.

    Surse: Institutul Național de Statistică (INS), Capital.ro, informat.ro.

    Articolul Comenzile noi din industria prelucrătoare s-au prăbușit cu 19,9% în august 2026, arată datele INS apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/comenzile-noi-din-industria-prelucratoare-s-au-prabusit-cu-199-in-august-2026-arata-datele-ins/

  • Electrecord: povestea primei case de discuri din România

    Electrecord este numele care, pentru generații întregi de români, s-a confundat cu ideea de disc de vinil. Fondată în 1932 la București, această casă de discuri a trecut prin monarhie, comunism, tranziție postdecembristă și, mai recent, prin opt ani de insolvență – pentru a reveni, la începutul lui 2026, cu planuri noi de reeditări din propriul catalog istoric. Povestea Electrecord este, de fapt, povestea industriei muzicale românești în secolul XX.

    Cum a apărut prima casă de discuri românească

    Electrecord a luat naștere în 1932, când negustorul Nathan Mischonzniki a cumpărat echipamente second-hand din Germania și le-a transformat într-o fabrică de discuri la București. Până în 1937, compania nu avea un studio propriu: discurile erau multiplicate după matrițe aduse din străinătate, iar înregistrările românești se făceau la casa germană Kristall. În octombrie 1934 a fost presat primul disc produs efectiv pe teritoriul României, iar trei ani mai târziu a fost inaugurat și primul studio de înregistrări audio din țară.

    Spre finalul anilor ’30, afacerea prinsese deja contur: Electrecord vindea anual circa 70.000 de discuri, iar printre clienți se aflau radioul public, Ministerul Propagandei și Societatea Compozitorilor Români.

    Naționalizarea și monopolul de stat

    În 1948, firma a fost confiscată de stat și transformată în monopol absolut pe piața discului românesc – statut pe care l-a păstrat timp de peste patru decenii. Tehnologia a fost modernizată, iar în 1956 a început producția pe scară largă. Primele discuri de vinil au apărut în același deceniu, iar din 1967 Electrecord a trecut definitiv la vinil, folosind o metodă de pseudo-stereo. Primele discuri cu sunet stereo real au ajuns pe piață în 1973.

    Electrecord în anii ’80: cifre de milioane și catalog eclectic

    Deceniul opt a fost, probabil, perioada de glorie a brandului. Tirajele anuale ajungeau la 6–7 milioane de exemplare, unele discuri fiind presate și cu versiuni ale versurilor traduse în limba engleză, pentru piața de export. În 1983, linia de producție a fost modernizată cu echipamente aduse din Suedia, iar casetele audio au început să completeze oferta de viniluri.

    Catalogul Electrecord din acea vreme era surprinzător de larg: muzică populară și lăutărească, jazz, muzică clasică și, nu în ultimul rând, rock românesc. Trupe precum Phoenix sau Iris și-au lansat o parte din materialul discografic chiar sub acest brand, alături de nume importante ale muzicii ușoare și clasice românești. Pentru că Electrecord era, practic, singura poartă legală către un disc propriu, orice artist român care voia să fie „pe vinil” trecea, cel puțin o dată în carieră, prin studiourile casei.

    Anii ’90: de la monopol la concurență liberă

    Căderea regimului comunist a adus și pierderea statutului privilegiat al Electrecord. Din 1990, pe piață au apărut case de discuri private, iar formatul CD a început să înlocuiască rapid vinilul. Electrecord a devenit societate pe acțiuni în 1991, dar cea mai mare parte a materialului lansat în acest deceniu a constat în compilații de tip „best of” și reeditări remasterizate ale catalogului vechi, nu în producții noi.

    Spre 1996, producția a stagnat aproape complet din lipsă de cerere. Compania a fost salvată în 1998 printr-o soluție dureroasă: echipamentele de presare au fost vândute unei firme britanice pentru 40.000 de dolari, iar clădirea fabricii a fost și ea vândută. Banii obținuți au finanțat un nou studio de înregistrări, iar activitatea s-a reorientat spre reeditări și producții noi, cu CD-uri presate în Românie, Ungaria sau Anglia.

    Privatizare, insolvență și renașterea din 2026

    În 2003, angajații au cumpărat de la stat un pachet majoritar de 59,76% din acțiuni, Electrecord devenind astfel o companie controlată intern. Brandul a continuat să existe discret în anii 2000 și 2010, cu lansări punctuale, însă concurența platformelor digitale de streaming a lovit greu un model de afaceri construit pe vânzarea de suporturi fizice. În ianuarie 2018, Electrecord a intrat în insolvență.

    Opt ani mai târziu, la începutul lui 2026, Tribunalul București a confirmat ieșirea companiei din insolvență. Noul acționar majoritar este arhitectul Vasile George Cristescu, care a început în 2022 să răscumpere creanțele creditorilor și a convertit, în vara lui 2025, o creanță de peste 2,4 milioane de lei în acțiuni – operațiune înregistrată oficial la Registrul Comerțului în septembrie 2025[1][2]. Potrivit datelor financiare citate de presa economică, în primele nouă luni din 2025 Electrecord a raportat un profit net de circa 321.000 de lei, în creștere cu aproape 15% față de aceeași perioadă din 2024, veniturile din redevențe rămânând principala sursă de încasări.

    Noua conducere a anunțat deja reeditări din catalogul istoric al casei, alături de producții noi semnate de artiști precum Monica Anghel, Aurelian Temișan sau Bella Santiago. Planurile concrete pentru 2026 sunt încă în lucru, pe fondul ultimelor formalități administrative rămase după închiderea procedurii de insolvență[2].

    De ce contează povestea Electrecord

    Dincolo de cifre și proceduri juridice, Electrecord rămâne arhiva sonoră a unei țări: pe matrițele sale s-au imprimat vocile muzicii populare, hiturile muzicii ușoare de la Mamaia și primele discuri ale rockului românesc de dinainte de ’90. Faptul că brandul supraviețuiește, fie și printr-o renaștere modestă, înseamnă că acel catalog – mii de ore de muzică românească – are, în continuare, șansa de a ajunge la generații noi de ascultători, fie pe vinil retro, fie pe platformele digitale de astăzi.

    Surse:
    [1] Economica.net – Un brand românesc de legendă renaște
    [2] Profit.ro – Brand celebru românesc revine în forță pe piață
    [3] Wikipedia – Electrecord

    The post Electrecord: povestea primei case de discuri din România appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/electrecord-povestea-primei-case-de-discuri-din-romania/

  • Roller Disco: cum revine în România moda patinajului pe muzică disco a anilor ’70-’80

    Într-o fostă hală industrială din Dumbrăvița, lângă Timișoara, globurile de discotecă se rotesc din nou peste un ring plin de role cu patru roți, pe muzică disco. Fenomenul roller disco — combinația dintre patinaj pe role și discotecă, născută în Statele Unite acum aproape jumătate de secol — a ajuns și în România, iar povestea lui spune multe despre cum circulă nostalgia muzicii retro dincolo de frontiere și decenii.

    Ce este roller disco și unde a început totul

    Roller disco înseamnă, simplu spus, un patinoar transformat în ring de dans: lumini colorate, glob de oglinzi și o coloană sonoră gândită pentru role, nu pentru picioare libere. Fenomenul este creditat Empire Skate Center din New York, unde, încă din 1957, patinatorul Bill „Mr. Charisma” Butler a observat că publicul rinkului asculta muzică de orgă și a convins conducerea să pună discuri de jazz și R&B. Butler a inventat astfel „jam skating”-ul, iar în anii ’70 au apărut variante locale, de la „JB skating” din Chicago la stilurile bebop și soul din Detroit.

    Anii de glorie ai roller disco: finalul anilor ’70

    Adevăratul boom a venit odată cu valul disco. În 1976, patinoarul Village Skating din Greenwich Village a început să pună muzică de discotecă, iar până în 1979 fenomenul explodase: potrivit estimărilor Billboard, aproape 5.000 de patinoare din SUA atrăgeau peste 28 de milioane de patinatori, iar producătorul Ed Chalpin spunea că 99,9% dintre ele difuzau exclusiv disco. Vedete precum Cher, Prince și Madonna erau văzute pe role la Empire, s-a lansat filmul „Roller Boogie” (1979), iar piese ca „Good Times” (Chic), „Bounce, Rock, Skate, Roll” (Vaughan Mason & Crew) sau „Hell on Wheels” (Cher) au devenit imnuri ale ringurilor cu role.

    Declinul și revenirea neașteptată

    Ca orice fenomen legat strict de un gen muzical, roller disco s-a stins odată cu disco-ul: până în 2006 majoritatea cluburilor dedicate închiseseră, iar până în 2024 ultimele patinoare istorice din New York ieșiseră din peisaj. Surprinzător, pandemia din 2020 a readus patinajul pe role în atenție, alimentat de rețelele sociale — TikTok în special — și de un nou val de nostalgie pentru estetica disco, care a dus la epuizarea stocurilor de role la nivel mondial.

    Discotecile din România comunistă: lumini, role de magnetofon și un permis oficial

    Înainte să vorbim despre role, România avea deja o cultură solidă a discotecii pe muzică occidentală, chiar dacă mult mai reglementată. În anii ’80, orice discotecă organizată în case de cultură, cluburi, baruri, restaurante sau hoteluri avea nevoie de un permis anual, acordat de comitetele județene de cultură și educație socialistă, pe baza avizului unei comisii de vizionare audio. Regula nescrisă, dar obligatorie: cel puțin două treimi din muzica difuzată trebuia să fie românească.

    O expoziție a unui muzeu din Oradea a recreat atmosfera acelor seri — glob cu oglinzi, stroboscoape, lumini colorate, discuri de vinil, casete audio și benzi de magnetofon — pe baza unor obiecte donate chiar de cei care au trăit acea perioadă: transcrieri de versuri scrise de mână, scrisori despre piesele preferate, decupaje din presă. Serile de discotecă durau de regulă doar două-patru ore, dar rămâneau unul dintre puținele spații de socializare liberă ale tinerilor din acea vreme.

    Roller disco, varianta românească: de la Dumbrăvița la Bacău

    Primul roller disco din vestul țării s-a deschis recent în Dumbrăvița, comună periurbană din apropierea Timișoarei, într-o fostă hală industrială aleasă special pentru că nu are stâlpi în mijlocul ringului — un alt spațiu similar funcționează deja la Bacău. Fondatoarea afacerii, Gloria Olariu, absolventă de Informatică Economică, povestește că a descoperit conceptul în vacanțele petrecute în Statele Unite și că acesta este primul ei proiect propriu, pornit din observația simplă că tinerii din Timișoara „nu prea au unde să iasă”.

    Locul oferă role cu patru roți dispuse în pereche, pentru stabilitate, pe un parchet special, brazilian, descris de fondatoare drept mai dur decât stejarul și tratat cu un lac dedicat sportului. Ringul are o capacitate de 20-30 de persoane simultan, echipamentul de protecție — genunchiere și căști — fiind oferit gratuit, la cerere. Decorul mizează pe globuri de discotecă și jocuri de lumini colorate, iar programul include nopți tematice: petreceri în costume, seri retro, evenimente pentru copii și adolescenți sau seri dedicate unui anumit gen muzical.

    De ce revine roller disco acum, și la noi

    Explozia roller disco în România se încadrează într-un val mai larg de nostalgie pentru muzica și estetica anilor ’80-’90, vizibil și în petrecerile retro care umplu tot mai multe cluburi și festivaluri din țară. La el se adaugă un argument practic: American Heart Association recomandă patinajul pe role ca exercițiu aerobic eficient, o oră de patinaj moderat putând consuma între 330 și 600 de calorii — un motiv suplimentar, dincolo de muzică, pentru care tot mai mulți tineri și nostalgici își pun din nou rolele în picioare.

    Fie că e vorba despre un ring cu lumini stroboscopice la Dumbrăvița sau despre amintirea discotecilor de cartier din anii ’80, concluzia rămâne aceeași: muzica disco nu a încetat niciodată să ne pună în mișcare — doar mijlocul de transport s-a schimbat, de la pantofii de dans la rolele cu patru roți.

    Surse:

    The post Roller Disco: cum revine în România moda patinajului pe muzică disco a anilor ’70-’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/roller-disco-cum-revine-in-romania-moda-patinajului-pe-muzica-disco-a-anilor-70-80/

  • Prognoza meteo 26 octombrie 2026: ploi abundente în nord-vest și ninsori la munte

    ANM a emis prognoza meteo pentru 26 octombrie 2026, iar vremea rămâne instabilă în cea mai mare parte a României la începutul acestei săptămâni. Potrivit prognozei meteo pentru 26 octombrie 2026, Crișana, Maramureșul și Transilvania vor fi afectate de ploi persistente, iar la altitudini mari precipitațiile se transformă în ninsoare, în timp ce vântul se intensifică pe crestele montane și în sud-vestul țării.

    Ploi abundente în nord-vestul țării

    În Crișana, Maramureș și Transilvania, cerul va fi predominant noros, cu ploi care vor totaliza, în general, 5-8 litri pe metru pătrat. Local, în zonele montane și submontane, cantitățile de apă pot trece de 10 l/mp. În restul țării, norii vor fi trecători, cu ploi slabe și pe arii relativ restrânse, de 1-4 l/mp.

    Ninsoare peste 1.500 de metri altitudine

    La munte, pe măsură ce altitudinea crește, ploaia se transformă în lapoviță și ninsoare. Peste cota de aproximativ 1.500 de metri, meteorologii estimează depunerea unui strat nou de zăpadă de 5-10 centimetri, al doilea episod de ninsoare la munte din ultima săptămână, după cel anunțat de ANM în jurul datei de 23 octombrie.

    Vânt puternic și temperaturi în scădere

    Vântul va avea, în general, intensificări moderate, dar va fi mai puternic în vestul și sudul țării, precum și pe crestele montane, unde rafalele pot ajunge la 60-70 km/h. În Banat, vestul și sudul Olteniei și sudul Transilvaniei sunt posibile rafale de 35-45 km/h. Temperaturile maxime vor varia între 9 grade Celsius în vestul Transilvaniei și 20 de grade în sud-estul Munteniei, iar minimele vor fi, în general, între 3 și 12 grade, cele mai ridicate valori fiind pe litoral. Dimineața, în zonele extracarpatice și în depresiunile din estul și sud-estul Transilvaniei, se va semnala ceață locală, uneori cu burniță.

    Cum va fi vremea la București

    În Capitală, dimineața va fi marcată de nori stratiformi și ceață, urmată de cer temporar noros pe parcursul zilei. Spre seară și în timpul nopții, ANM nu exclude ploi slabe, de 1-3 l/mp. Temperatura maximă va ajunge la 16-17 grade, iar minima se va situa între 7 și 9 grade, pe fondul unui vânt slab până la moderat.

    Context: a doua săptămână la rând cu vreme instabilă

    Vremea rămâne agitată și după episodul de cod galben de vreme rea emis de ANM la finalul săptămânii trecute, care a adus ploi, vânt puternic și ninsori la munte. Pentru ziua de 26 octombrie 2026, ANM nu a emis, până la ora publicării, o avertizare de cod galben sau portocaliu, dar recomandă în continuare prudență pe drumurile din zonele montane, unde carosabilul poate deveni ud sau acoperit cu zăpadă.

    Surse

    Informațiile din acest articol se bazează pe prognoza Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), citată de Click.ro și de MediaFlux.ro.

    Articolul Prognoza meteo 26 octombrie 2026: ploi abundente în nord-vest și ninsori la munte apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/prognoza-meteo-26-octombrie-2026-ploi-abundente-in-nord-vest-si-ninsori-la-munte/

  • Nicu Alifantis: povestea cantautorului care a pus poezia pe muzică

    Nicu Alifantis este, de peste cinci decenii, vocea care a reușit ceva ce puțini muzicieni români au încercat: să transforme versurile marilor poeți în cântece ascultate de milioane. Într-o Românie a anilor ’70 și ’80, în care cenzura dicta ce se putea spune pe scenă, Nicu Alifantis a găsit refugiu în poezie și în chitara acustică, devenind unul dintre cei mai iubiți cantautori ai muzicii folk românești.

    Debutul unui poet cu chitara

    Născut la 31 mai 1954, la Brăila, într-o familie cu rădăcini greco-macedonene și aromâne, Nicu Alifantis a făcut primii pași pe scenă în 1973, la emisiunea de televiziune „Tele Top”. Doi ani mai târziu, în 1975, a fost angajat la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, locul unde avea să înceapă o carieră de compozitor de muzică de scenă care avea să dureze decenii. Debutul discografic a venit în 1976, cu EP-ul „Cântec de noapte”, apărut la casa de discuri Electrecord — primul pas al unei discografii care avea să definească muzica folk românească.

    Nicu Alifantis și Cenaclul Flacăra

    După stagiul militar, Nicu Alifantis s-a alăturat Cenaclului Flacăra, condus de Adrian Păunescu, și a participat la majoritatea turneelor și spectacolelor acestuia prin toată țara. Piesele sale au apărut pe compilațiile Electrecord „Folk 1” (1977) și „Folk 2” (1978), iar pe tripla culegere lansată în 1983, de aniversarea a zece ani de cenaclu, a fost compozitorul cel mai reprezentat, cu trei piese incluse. Pentru o generație întreagă, numele lui a rămas legat de acele seri de stadion în care poezia și muzica țineau loc de libertate.

    Versurile marilor poeți, puse pe muzică

    Ceea ce îl distinge pe Nicu Alifantis de restul scenei folk românești este alegerea de a pune pe note versurile unor poeți precum Nichita Stănescu, Ion Barbu sau Leonid Dimov. Criticul literar Laurențiu Ulici observa, încă din 1997, că în compozițiile sale „gândirea poetică” o întrece pe cea muzicală — un compliment rar pentru un muzician, dar firesc pentru un artist care s-a considerat mereu, în egală măsură, poet și cântăreț. Albumul „După melci”, construit pe versurile lui Ion Barbu, rămâne una dintre cele mai originale apariții din folk-ul românesc al epocii.

    Muzică pentru teatru și film, în plină cenzură

    Paralel cu cariera muzicală, Nicu Alifantis a compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru, multe dintre ele considerate astăzi clasice ale scenei românești, în colaborare cu regizorul Alexandru Tocilescu și muzicianul Mircea Florian. În ianuarie 1978, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, a avut premiera muzica sa pentru „Vesele neveste din Windsor”. A jucat, de asemenea, în filmul „Bietul Ioanide” (1980) și a compus coloanele sonore pentru „Moara lui Călifar” (1984) și „Aripi de zăpadă” (1985) — dovadă că, în ciuda rigorilor epocii, arta lui și-a găsit mereu drumul spre public.

    Albume definitorii ale anilor ’80

    Deceniul al nouălea al secolului trecut a adus câteva dintre cele mai importante repere din discografia sa: albumul „Nicu Alifantis (Mașina de scris)” din 1984, colaborarea „Mitică Popescu” din 1985 și, spre finalul deceniului, „Pătrat românesc nr. 9” (1988), un album care avea să confirme statutul lui Alifantis de autor complet, capabil să îmbine rock-ul, folk-ul și lirismul într-o formulă unică pe scena muzicii ușoare românești.

    Un cântec nesfârșit

    Potrivit propriilor estimări făcute publice de-a lungul anilor, Nicu Alifantis ar fi susținut peste 4.000 de concerte între 1973 și 2002 — o cifră care spune multe despre o viață dedicată integral scenei. Activitatea sa a fost recunoscută cu Premiul UNITER pentru muzică de scenă (1991), Ordinul Meritul Cultural și titlul de Cetățean de Onoare al Brăilei (2017). În 1995 a pus bazele proiectului „Alifantis & Zan”, iar astăzi continuă să concerteze alături de „Alifantis Fragile Band”, dovadă că poezia pusă pe muzică nu îmbătrânește niciodată.

    De la scena Cenaclului Flacăra până la sălile de concert de astăzi, Nicu Alifantis rămâne un reper unic al muzicii românești: cantautorul care a demonstrat că o chitară și câteva versuri bine alese pot spune mai mult decât orice refren comercial.

    Surse:

    The post Nicu Alifantis: povestea cantautorului care a pus poezia pe muzică appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/nicu-alifantis-povestea-cantautorului-care-a-pus-poezia-pe-muzica/

  • Vacanța de toamnă 2026: elevii sunt liberi până pe 1 noiembrie

    Vacanța de toamnă 2026 a început sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie, potrivit calendarului anului școlar 2026-2027 aprobat de Ministerul Educației. Pentru elevii din întreaga țară, este prima pauză de la începerea cursurilor, pe 7 septembrie, și marchează finalul primului modul de activitate didactică.

    Când a început și când se termină vacanța de toamnă 2026

    Potrivit structurii anului școlar, primul modul de cursuri s-a desfășurat între 7 septembrie și 23 octombrie 2026. A urmat vacanța de toamnă, programată între 24 octombrie și 1 noiembrie 2026, astfel încât elevii și profesorii revin la ore luni, 2 noiembrie, odată cu debutul celui de-al doilea modul de cursuri, care se întinde până pe 22 decembrie.

    Pauza vine la câteva săptămâni după o altă zi liberă acordată elevilor și profesorilor: 5 octombrie 2026, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, inclusă separat în calendarul oficial.

    Calendarul complet al anului școlar 2026-2027

    Anul școlar 2026-2027 a început oficial pe 1 septembrie 2026 și se va încheia pe 31 august 2027, cursurile pentru majoritatea elevilor desfășurându-se în cinci module, separate de vacanțe:

    • Modulul I: 7 septembrie – 23 octombrie 2026
    • Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026
    • Modulul II: 2 noiembrie – 22 decembrie 2026
    • Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027
    • Modulul III: 11 ianuarie – până în intervalul 15 februarie–7 martie 2027 (în funcție de inspectoratul școlar)
    • Vacanța mobilă (o săptămână): stabilită de fiecare inspectorat județean în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027
    • Modulul IV: până pe 23 aprilie 2027
    • Vacanța de primăvară: 24 aprilie – 4 mai 2027
    • Modulul V: 5 mai – 18 iunie 2027
    • Vacanța de vară: 19 iunie – 5 septembrie 2027

    Clasele terminale au un calendar propriu: cursurile pentru clasa a XII-a (zi) și a XIII-a (seral și frecvență redusă) se încheie pe 5 iunie 2027, pentru clasa a VIII-a pe 11 iunie, iar pentru clasele din învățământul tehnologic și profesional, pe 25 iunie.

    Ce înseamnă vacanța mobilă

    Spre diferență de celelalte pauze, stabilite la nivel național, vacanța mobilă de o săptămână este fixată de fiecare inspectorat școlar județean, într-un interval de trei săptămâni cuprins între 15 februarie și 7 martie 2027, în funcție de tradițiile locale legate de sezonul sporturilor de iarnă.

    Recomandări pentru familiile care călătoresc în această perioadă

    Vacanța de toamnă vine imediat după un episod de vreme instabilă, cu cod galben de ploi, vânt puternic și ninsori la munte, valabil până vineri seară în mai multe regiuni ale țării. Părinții care planifică excursii sau drumuri la bunici în această săptămână sunt sfătuiți să verifice prognoza meteo actualizată înainte de a pleca la drum, mai ales pe rutele montane.

    Recuperarea orelor, în cazul suspendării cursurilor

    Calendarul oficial precizează că, dacă cursurile sunt suspendate în timpul anului școlar din diverse motive (condiții meteo extreme, de exemplu), orele pierdute trebuie recuperate în perioada activă a anului școlar, nu pe timpul vacanțelor, inclusiv a celei de toamnă.

    Articolul Vacanța de toamnă 2026: elevii sunt liberi până pe 1 noiembrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/vacanta-de-toamna-2026-elevii-sunt-liberi-pana-pe-1-noiembrie/

  • Wall Street: acțiunile gigantilor tech, lovite de costurile cu inteligența artificială

    Bursa americană a trecut joi, 22 octombrie 2026, prin una dintre cele mai dificile sesiuni ale ultimelor luni pentru sectorul tehnologie. Indicele Nasdaq Composite, puternic expus pe companiile din zona inteligenței artificiale, a scăzut cu 2,6%, în timp ce indicele semiconductorilor de la Philadelphia s-a prăbușit cu peste 6,7%. Declinul a fost alimentat de temerile tot mai mari ale investitorilor privind costurile tot mai ridicate ale cursei pentru infrastructura de inteligență artificială, potrivit unei sinteze Reuters publicate de Bursa.ro.

    Scădere generalizată pe Wall Street

    Pe lângă Nasdaq, indicele S&P 500 a încheiat ședința în scădere cu circa 1,2%, în timp ce Dow Jones a rămas practic neschimbat, susținut de companii din afara sectorului tehnologic. Mișcarea de pe piața americană a acțiunilor tech din 22 octombrie a fost confirmată și de presa financiară internațională, care a descris sesiunea ca fiind una dintre cele mai slabe pentru acțiunile tech de la începutul verii, pe fondul unei rotații accelerate a banilor investitorilor către obligațiuni de stat americane, considerate un refugiu mai sigur în perioade de incertitudine.

    Companiile cele mai afectate

    Printre companiile cu cele mai mari pierderi s-au numărat:

    • Meta Platforms – acțiunile au scăzut cu aproape 7%, cea mai abruptă cădere din ultimele luni, după ce compania a anunțat o nouă clasă de acțiuni fără drept de vot, menită să atragă bani proaspeți pentru investițiile în infrastructura de inteligență artificială;
    • SpaceX – în scădere cu circa 9%;
    • CoreWeave – minus 10%, în condițiile în care analiștii estimează că firma ar avea nevoie de aproximativ 20 de miliarde de dolari în capital proaspăt pentru a-și onora angajamentele contractuale;
    • Lam Research – scădere de circa 9-12%, după rezultate financiare sub așteptările pieței;
    • Nvidia – în scădere, cu un recul mai moderat decât restul sectorului de cipuri.

    De ce se tem investitorii de cheltuielile cu AI

    Îngrijorarea centrală a pieței ține de rentabilitatea pe termen lung a investițiilor masive făcute de marile companii tehnologice în centre de date și cipuri pentru inteligența artificială. Meta a majorat recent nivelul minim al bugetului anual de investiții de capital la 135 de miliarde de dolari, de la o estimare anterioară de 130 de miliarde, iar pentru al treilea trimestru compania a raportat un flux de numerar liber negativ de 2,12 miliarde de dolari, față de un excedent de peste 10,6 miliarde de dolari în urmă cu un an – prima situație de acest fel din ultimul deceniu pentru Meta.

    Matthew Maley, strateg-șef de piață la Miller Tabak, citat de Reuters, a rezumat starea de spirit a investitorilor: recuperarea sumelor uriașe cheltuite pe centre de date și cipuri „va dura mult mai mult decât s-a anticipat inițial”. Analiștii se așteaptă, de asemenea, ca marile companii din tehnologie să emită mai multe acțiuni pe piața secundară pentru a se refinanța, pe fondul costurilor de împrumut în creștere, ceea ce ar putea adăuga presiune suplimentară asupra prețurilor acțiunilor.

    Context: petrolul în creștere și banii care fug către obligațiuni

    Declinul acțiunilor tech a coincis cu o creștere a prețului petrolului, Brent ajungând la circa 111-113 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din luna mai, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. În același timp, randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut, semn că o parte a capitalului retras din acțiunile tehnologice s-a orientat spre active considerate mai sigure.

    Fenomenul vine în contextul unei curse globale a cheltuielilor cu inteligența artificială, la care participă și România: țara noastră a anunțat recent prima investiție locală într-o fabrică dedicată inteligenței artificiale, un proiect de 50 de milioane de euro la Cernavodă și Doicești – vezi articolul tele7abc despre prima fabrică de inteligență artificială din România.

    Ce urmează

    Analiștii citați de presa financiară internațională avertizează că volatilitatea sectorului tehnologic ar putea continua în perioada următoare, pe măsură ce piața își recalibrează așteptările privind rentabilitatea investițiilor în inteligența artificială și pe fondul unui cost al capitalului în creștere. Pentru investitorii de pe piețele europene, inclusiv cei expuși indirect prin fonduri globale, episodul de pe Wall Street este un semnal că perioada de creștere susținută a acțiunilor legate de AI nu este lipsită de riscuri.

    Articolul Wall Street: acțiunile gigantilor tech, lovite de costurile cu inteligența artificială apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/wall-street-actiunile-gigantilor-tech-lovite-de-costurile-cu-inteligenta-artificiala/

  • Căutările celor trei marinari dispăruți de pe nava Khoryv, suspendate pe Marea Neagră din cauza vizibilității reduse

    Căutările marinarilor dispăruți de pe nava sub pavilion Comore Khoryv, scufundată vineri, 23 octombrie 2026, la circa 13 mile marine de Portul Constanța, au fost suspendate sâmbătă seară, din cauza întunericului și a vizibilității drastic reduse pe Marea Neagră. Operațiunea a fost coordonată de Centrul de Coordonare a Operațiunilor de Salvare pe Mare (MRCC) și dusă la îndeplinire de Agenția Română pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM).

    Ce s-a întâmplat cu nava Khoryv

    Nava Khoryv, cu 13 membri de echipaj la bord, a fost avariată de o dronă și s-a scufundat la aproximativ 13 mile marine de Constanța, în apropierea apelor teritoriale românești, potrivit informațiilor relatate inițial pe tele7abc.ro. În urma incidentului, un membru al echipajului a murit, nouă persoane au fost recuperate și preluate de echipele medicale, iar trei marinari au rămas, până acum, de negăsit.

    Căutările, suspendate din cauza vizibilității reduse

    Potrivit G4Media și ZiuaConstanța.ro, MRCC a solicitat sâmbătă, 24 octombrie, la ora 14:17, intervenția ARSVOM pentru continuarea căutărilor demarate cu o zi înainte. Nava de salvare SAR Artemis a părăsit Dana 78 din Portul Constanța la ora 14:24, la doar șapte minute de la primirea alertei, și s-a deplasat către zona indicată de coordonatorii misiunii.

    La ora 18:04, MRCC a decis suspendarea temporară a căutărilor pentru cei trei marinari dispăruți, motivând decizia prin lăsarea întunericului și reducerea drastică a vizibilității în zona de căutare din Marea Neagră.

    Cine participă la operațiunea de salvare

    Misiunea de căutare-salvare este coordonată de MRCC și derulată de ARSVOM, agenția română responsabilă cu salvarea vieților omenești pe mare, prin nava SAR Artemis. Pe lângă aceasta, în primele ore de la scufundare au mai fost implicate și mijloace aeriene în sprijinul operațiunilor, potrivit relatărilor din presa locală de la Constanța.

    Al treilea incident cu nave în Marea Neagră în doar câteva zile

    Scufundarea navei Khoryv vine după ce, pe 15 octombrie 2026, un tanc petrolier a luat foc în Marea Neagră, lângă Sulina, incident în care șapte marinari au rămas dispăruți. Cele două episoade se adaugă unui șir de atacuri și incidente care au afectat în ultimele luni traficul maritim comercial din bazinul Mării Negre, zonă prin care tranzitează rute importante pentru exportul de cereale și produse petroliere.

    Ce urmează

    Autoritățile române nu au anunțat, până la această oră, o reluare a căutărilor pentru cei trei marinari de pe Khoryv. Deciziile privind continuarea operațiunii vor depinde de evoluția condițiilor meteo-marine din zonă. Tele7ABC va actualiza informațiile pe măsură ce autoritățile fac noi anunțuri oficiale.

    Surse: G4Media.ro, ZiuaConstanța.ro, Adevărul.ro.

    Articolul Căutările celor trei marinari dispăruți de pe nava Khoryv, suspendate pe Marea Neagră din cauza vizibilității reduse apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cautarile-celor-trei-marinari-disparuti-de-pe-nava-khoryv-suspendate-pe-marea-neagra-din-cauza-vizibilitatii-reduse/

  • Dan Spătaru: solistul român care a cucerit scenele din URSS

    Dan Spătaru a fost una dintre cele mai mari voci ale muzicii ușoare românești, un artist care a reușit o performanță rară pentru vremea Cortinei de Fier: a devenit star nu doar în România, ci și dincolo de granițele ei, în Uniunea Sovietică, unde mii de spectatori îi cântau piesele în cor. Povestea lui Dan Spătaru este cea a unui tânăr din Dobrogea care, prin talent, muncă și o voce inconfundabilă, a ajuns să umple stadioane de la Marea Neagră până la Moscova.

    De la Casa Studenților la Teatrul Fantasio

    Născut pe 2 octombrie 1939, în Aliman, județul Constanța, Dan Spătaru a debutat pe scenă la începutul anilor ’60, în perioada studenției, la Casa Studenților. La început, repertoriul său era alcătuit din muzică italiană, genul aflat pe atunci în vogă în cluburile și cenaclurile tinerești din România.

    Talentul tânărului interpret a fost remarcat de Camelia Dăscălescu, cea care l-a îndrumat spre o carieră profesionistă și ale cărei piese au fost printre primele pe care Dan Spătaru le-a cântat în public. Pasul decisiv spre consacrare a venit odată cu angajarea sa la Teatrul Fantasio din Constanța, scena de pe litoral care i-a oferit expunerea necesară pentru a deveni, în scurt timp, unul dintre cei mai căutați soliști ai muzicii ușoare românești.

    Temistocle Popa, compozitorul care i-a scris destinul muzical

    Colaborarea sa cu compozitorul Temistocle Popa a fost una dintre cele mai rodnice din istoria muzicii ușoare românești: se estimează că Popa a scris pentru Dan Spătaru în jur de 70 de melodii. Printre cele mai cunoscute piese ale duo-ului se numără „Să știi, măicuța mea”, „Țărăncuță”, „Să cântăm, chitara mea!” (1970), „Măicuță, îți mulțumesc” (1987), „Dragu mi-i de țara mea”, „Drum bun” și „Cerșetorul de lumină”. Dintre acestea, „Drumurile noastre” – o melodie de origine sârbească, pentru care Dan Spătaru a scris chiar el versurile românești – a devenit piesa care l-a consacrat definitiv în fața publicului.

    Recordul de la Varadero și consacrarea pe scena internațională

    Anul 1967 a adus unul dintre cele mai spectaculoase momente ale carierei sale: la un festival internațional desfășurat la Varadero, în Cuba, Dan Spătaru a fost aplaudat neîntrerupt timp de 16 minute și 19 secunde, un record de ovații care a rămas în istoria festivalurilor de muzică ușoară din acea perioadă.

    Consacrarea pe plan intern a venit în 1968, când a fost ales să reprezinte România la prima ediție a Festivalului Cerbul de Aur, desfășurat la Brașov, alături de alți soliști români și staruri occidentale precum Amália Rodrigues sau Cliff Richard.

    Dan Spătaru, vedetă dincolo de Cortina de Fier: URSS și Republica Moldova

    Dacă în România a fost un nume de top al muzicii ușoare, dincolo de granițele estice Dan Spătaru s-a transformat într-un fenomen cu adevărat de masă. A fost extrem de iubit în Uniunea Sovietică și în special în Republica Moldova, unde a susținut sute de concerte și a legat o prietenie de durată cu starul local Ion Suruceanu.

    Popularitatea sa în spațiul sovietic a crescut semnificativ odată cu lansarea filmului muzical româno-sovietic „Cântecele mării”, în care Dan Spătaru a jucat alături de muzica semnată de Temistocle Popa, producție filmată la Soci. Una dintre melodiile din acest film a fost reinterpretată în limba rusă chiar de celebrul Muslim Magomaev, dovadă a impactului pe care artistul român îl avusese dincolo de Cortina de Fier.

    Mamaia și un nume care a rămas în memoria publicului

    Pe scena Festivalului de la Mamaia, Dan Spătaru a fost un nume constant, lansând de-a lungul anilor mai multe piese premiate și consolidându-și, ediție după ediție, statutul de vedetă a muzicii ușoare românești. Era recunoscut pentru prezența scenică elegantă și meticuloasă și, de regulă, încheia concertele în calitate de cap de afiș.

    Orașul natal, Medgidia, l-a declarat cetățean de onoare, iar un bust al artistului a fost amplasat în parcul central al localității, ca omagiu adus celui care a dus numele muzicii ușoare românești până la Marea Neagră și mult mai departe.

    O voce care rămâne în amintirea generațiilor

    Dan Spătaru s-a stins din viață în 2004, la București, iar funeraliile sale au adunat peste zece mii de oameni, un semn al dragostei pe care publicul i-a purtat-o de-a lungul a mai bine de patru decenii de carieră. Astăzi, melodiile sale continuă să fie ascultate și reinterpretate, rămânând un reper al epocii de aur a muzicii ușoare românești – o perioadă în care discuri precum cele semnate de Dan Spătaru, apărute la Electrecord, ajungeau în fiecare casă din România.

    Povestea lui Dan Spătaru rămâne, și la aproape 60 de ani de la debutul său, un exemplu despre felul în care muzica poate trece peste frontiere politice și culturale, unind generații întregi de ascultători din România și din întreg spațiul sovietic.

    Surse: Wikipedia, Evenimentul Zilei, Capital.ro.

    The post Dan Spătaru: solistul român care a cucerit scenele din URSS appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/dan-spataru-solistul-roman-care-a-cucerit-scenele-din-urss/