Autor: Cristian

  • De la Atlantic la Pacific: 100 de ani de la vizita reginei Maria în America

    Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la vizita reginei Maria în Statele Unite ale Americii și Canada, Arhivele Naționale ale României invită publicul la vernisajul expoziției „De la Atlantic la Pacific. Vizita reginei Maria în America”, dedicată unuia dintre momentele semnificative ale diplomației și reprezentării internaționale a României în perioada interbelică.

    Evenimentul are loc marți, 20 octombrie 2026, de la ora 17:00, la sediul central al Arhivelor Naționale ale României, din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, București. Cu această ocazie vor lua cuvântul acad. Georgeta Filitti, istoric specializat în istoria modernă a României, perioada fanariotă și relațiile româno-grecești; Laura Gheorghiu, director al Direcției Arhiva Diplomatică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Ștefania Dinu, consultant științific al expoziției și director general adjunct al Muzeului Național Cotroceni; Daniel Cosmin Obreja, colecționar; Mioara Iofciulescu, președinte fondator al Academiei de Artă Handmade București; Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României; Mirela Tîrnă, curatorul expoziției.

    În perioada octombrie-noiembrie 1926, regina Maria a întreprins o amplă călătorie în Statele Unite ale Americii și Canada, însoțită de principesa Ileana și principele Nicolae. De la sosirea la New York până la întâlnirile oficiale, ceremoniile publice și vizitele în comunitățile americane, suverana a captat atenția publicului și a presei. Călătoria a reprezentat o importantă ocazie de promovare a României pe plan internațional. Prin discursuri și întâlniri cu reprezentanți ai vieții politice și sociale americane, Regina Maria a contribuit la consolidarea imaginii țării într-un context în care afirmarea internațională a României Mari avea o importanță deosebită.

    Expoziția propune o incursiune în atmosfera anului 1926, reconstituind etapele călătoriei prin intermediul documentelor istorice și al fotografiilor de epocă. Publicul va putea descoperi atât momentele oficiale ale vizitei, cât și ecoul acesteia în presa vremii și în rândul americanilor obișnuiți, pentru care farmecul suveranei a reprezentat un punct de atracție. La un secol distanță, mărturiile documentare ne ajută să redescoperim această călătorie și să înțelegem rolul Reginei Maria în promovarea României și în dezvoltarea relațiilor cu lumea americană.

    Evenimentul este organizat de Arhivele Naționale ale României, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe – Unitatea Arhive Diplomatice și Daniel Cosmin Obreja, colecționar. Parcursul expozițional este completat de obiecte din colecția „Regina Maria”, aparținând Academiei de Artă Handmade București, respectiv ținute vestimentare, bijuterii, lucrări de artă plastic și artă decorativă, care contribuie la reconstituirea atmosferei epocii.

    Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 octombrie 2026 – 24 ianuarie 2027, în spațiul expozițional al Arhivelor Naționale ale României, din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, București. Accesul publicului este gratuit.

     

    Articolul De la Atlantic la Pacific: 100 de ani de la vizita reginei Maria în America apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/de-la-atlantic-la-pacific-100-de-ani-de-la-vizita-reginei-maria-in-america/

  • Corina Chiriac: povestea unei voci de aur a muzicii ușoare românești

    Corina Chiriac este una dintre vocile care au definit muzica ușoară românească a anilor ’70 și ’80 — o carieră construită pe scena Festivalului „Cerbul de Aur”, pe sute de concerte în toată Europa de Est și pe o discografie de peste 500 de piese. Puțini știu, însă, că drumul ei spre microfon a trecut mai întâi prin vioară și pian, într-o familie de muzicieni de carieră.

    Copilăria într-o familie de muzicieni

    Corina Chiriac s-a născut pe 26 octombrie 1949, la București, într-o casă în care muzica era limbaj de zi cu zi. Tatăl ei, Mircea Chiriac, a fost compozitor și profesor de conservator, iar mama ei preda pianul la aceeași instituție. Micuța Corina a început să studieze pianul chiar cu mama sa, apoi a continuat cu pianista Rodica Șutzu, pentru ca mai târziu să se înscrie la Școala de Muzică Nr. 1 din București, unde a studiat vioara timp de șase ani. A absolvit Institutul de Teatru în 1972, într-o perioadă în care cariera ei muzicală era deja lansată.

    Debutul la „Steaua fără nume” și lansarea unei cariere

    Momentul de debut național a venit la 21 de ani, când Corina Chiriac a participat la concursul televizat „Steaua fără nume”, unde a obținut nota maximă — un prim semnal clar că publicul avea să rețină acest nume. În 1970 a lansat o versiune proprie a cunoscutului vals „Valurile Dunării”, al lui Ion Ivanovici, iar un an mai târziu, în 1971, a reprezentat România la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, unde a obținut locul trei. Acel moment este considerat, în general, punctul de lansare al carierei sale solistice.

    Anii de glorie: turnee în Europa de Est și sute de piese înregistrate

    De-a lungul anilor ’70 și la începutul anilor ’80, Corina Chiriac a devenit una dintre cele mai căutate artiste de muzică ușoară din România, cu zeci de apariții în emisiunile de varietăți ale Televiziunii Române și cu turnee extinse în Germania de Est, Uniunea Sovietică, Bulgaria, Polonia și Cehoslovacia. Cariera ei nu s-a limitat la muzică: a jucat roluri în filme precum „Cu mâinile curate” (1972), „Aventuri la Marea Neagră” (1972, în rolul principal, Barbara) și „Roșcovanul” (1976). Discografia sa avea să ajungă, în timp, la peste 500 de piese înregistrate.

    O carieră transatlantică: anii petrecuți în Statele Unite

    Între 1988 și 1994, Corina Chiriac a locuit în Statele Unite, o perioadă care a coincis cu schimbările majore din România de după 1989. Revenirea sa pe scena românească, în anii care au urmat, s-a construit pe reputația câștigată încă din deceniile anterioare, iar artista a continuat să susțină concerte și spectacole, inclusiv pentru comunitățile românești din afara țării — printre acestea, concerte dedicate sărbătorilor comunităților românești din Europa Centrală.

    Vocea din desenele animate: Ursula din „Mica Sirenă”

    Dincolo de scenă, Corina Chiriac are și o carieră mai puțin cunoscută publicului larg: vocea ei a dat viață, în variantele dublate în limba română, personajului Ursula din „Mica Sirenă” (1994 și reeditarea din 2005), iar mai târziu a împrumutat vocea personajului Morgana din „Mica Sirenă 2” (2010). Este un detaliu care arată versatilitatea unei artiste care a fost, pe rând, cântăreață, actriță, compozitoare și realizatoare de televiziune.

    Recunoaștere și moștenire culturală

    În 2004, Corina Chiriac a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria Muzică, pentru contribuția sa la activitatea artistică și culturală românească. În 2021, artista a donat Muzeului Național de Istorie a României o colecție de documente, fotografii și obiecte de familie, strânse pe parcursul a trei generații — Nestorescu, Calaigian și Chiriac. Colecția a stat la baza expoziției „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste”, prezentată la mai multe muzee din țară, care a inclus costume de scenă purtate de artistă la festivaluri internaționale și turnee din Europa și Statele Unite, alături de documente ale familiei sale, inclusiv lucrări ale bunicului patern, Gheorghe Chiriac, caligraf și pictor.

    Corina Chiriac azi: o carieră de peste cinci decenii

    Cu o carieră ce se întinde pe mai bine de cincizeci de ani, Corina Chiriac rămâne un reper al muzicii ușoare românești dinainte de 1989 — generația de artiști care a construit, cu mijloacele epocii, o scenă națională de spectacol capabilă să rivalizeze cu marile festivaluri europene. Volumul autobiografic „Minuni trăite” (Editura Școala Ardeleană, 2021) adună amintiri din copilărie, povești de pe scenele festivalurilor și din turneele care i-au marcat cariera, confirmând locul Corinei Chiriac în istoria muzicii ușoare românești.

    The post Corina Chiriac: povestea unei voci de aur a muzicii ușoare românești appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/corina-chiriac-povestea-unei-voci-de-aur-a-muzicii-usoare-romanesti/

  • Primul deces de gripă din sezonul 2026-2027, confirmat de INSP: peste 82.000 de infecții respiratorii într-o săptămână

    Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a confirmat primul deces de gripă din sezonul 2026-2027 în România. Victima este un bărbat de peste 65 de ani, din județul Cluj, care avea afecțiuni medicale preexistente și nu figura vaccinat antigripal în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV), potrivit celui mai recent raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), citat de Gandul.ro și Capital.ro.

    Bărbatul a fost diagnosticat cu virus gripal de tip A, subtipul fiind încă în curs de determinare la momentul raportării. Este primul caz de deces asociat gripei înregistrat oficial în acest sezon epidemiologic.

    Cum arată valul de infecții respiratorii din această săptămână

    Conform datelor INSP pentru intervalul 5-11 octombrie 2026, au fost raportate 82.363 de cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând infecții de căi respiratorii superioare, pneumonii și cazuri clinice de gripă. Cifra este cu 2,7% mai mare față de săptămâna anterioară (80.193 de cazuri), dar cu 2,8% mai mică față de aceeași perioadă a sezonului trecut (84.736 de cazuri) și cu 1,1% peste media non-pandemică 2018-2026 (81.497 de cazuri).

    Câte cazuri de gripă au fost confirmate în laborator

    Din totalul infecțiilor respiratorii, 201 au fost cazuri clinice de gripă (în scădere de la 210 în săptămâna precedentă și de la 296 în perioada similară a sezonului trecut). Au fost înregistrate și 12 infecții respiratorii acute severe (SARI), cu cinci mai multe decât în perioada anterioară.

    La nivel de laborator, au fost confirmate 12 cazuri de gripă în această săptămână: 3 de subtip AH1, 3 de tip A nesubtipate, 3 netipate, 1 caz de gripă tip B și 2 coinfecții A/B. De la începutul sezonului, numărul total de cazuri confirmate în laborator a ajuns la 13.

    Stadiul campaniei de vaccinare antigripală

    Potrivit RENV, până la data de 11 octombrie 2026 fuseseră înregistrate 256.556 de vaccinări antigripale la nivel național, dintre care 252.147 în cadrul programelor compensate și 1.991 la farmaciile comunitare autorizate. Persoanele de peste 65 de ani au primit 166.325 de doze.

    Campania de vaccinare continuă, iar o nouă tranșă de vaccinuri a ajuns deja în farmacii, așa cum Tele7ABC a relatat în urmă cu câteva zile: peste 350.000 de doze suplimentare au fost distribuite începând cu 19 octombrie.

    Recomandările autorităților

    INSP recomandă vaccinarea antigripală anuală, în special pentru persoanele vârstnice, cele cu boli cronice, femeile însărcinate și copiii mici — categoriile cu cel mai ridicat risc de complicații. Instituția subliniază că vaccinarea nu elimină complet riscul de infectare, însă reduce semnificativ riscul de forme severe și de spitalizare.

    Alte recomandări includ igiena riguroasă a mâinilor, aerisirea spațiilor închise și evitarea contactului apropiat cu persoanele care prezintă simptome respiratorii.

    Articolul Primul deces de gripă din sezonul 2026-2027, confirmat de INSP: peste 82.000 de infecții respiratorii într-o săptămână apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/primul-deces-de-gripa-din-sezonul-2026-2027-confirmat-de-insp-peste-82-000-de-infectii-respiratorii-intr-o-saptamana/

  • Angela Similea: povestea unei legende a muzicii ușoare

    Angela Similea este unul dintre numele care au definit muzica ușoară românească în a doua jumătate a secolului XX. Cu o voce recunoscută instantaneu și un catalog de peste 500 de piese, artista a rămas în memoria publicului drept una dintre vocile care au dat glas iubirii, nostalgiei și eleganței melodice a epocii „de aur” a muzicii ușoare de la noi.

    Copilăria și drumul spre scenă

    Angela Similea s-a născut pe 9 iulie 1946, în comuna 1 Decembrie din județul Ilfov. Potrivit unui material documentar publicat de Agerpres, viitoarea artistă cânta încă din copilărie, inclusiv în timp ce mergea cu tramvaiul, iar mama ei spera să aleagă o profesie „serioasă” — ea se gândea inițial să devină medic pediatru. Totul s-a schimbat după ce a văzut un concert al Mariei Tănase, moment care i-a confirmat dorința de a face muzică.

    Talentul ei a fost remarcat de profesorul de muzică din liceu, Marin Teofil, care a făcut legătura cu compozitorul George Grigoriu. Similea a studiat apoi la Școala Populară de Artă, cu profesoara Florica Orăscu, avându-l ca acompaniator pe Marius Țeicu — un nume care îi va rămâne alături toată cariera.

    Debutul și primele consacrări

    A început să cânte pe scenă în 1965, când a obținut locul trei la un festival al artiștilor amatori cu piesa „Câmpia sub lună” și a câștigat concursul Primăvara bucureșteană. Pașii următori au venit rapid: în 1970, la a treia ediție a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, Angela Similea a primit Cerbul de Argint, unul dintre cele mai importante premii pentru un artist de muzică ușoară din România acelor ani.

    Festivaluri internaționale și hiturile care au consacrat-o

    Anii ’70 și ’80 au adus pentru Angela Similea o serie de distincții internaționale: locul doi la Festivalul „Orfeul de Aur” din Bulgaria (1972), cu piesa „Tu ești primăvara mea” de Florin Bogardo, un premiu special de interpretare la „Opt șlagăre în studio” (Moscova), un premiu special la Festivalul de muzică ușoară de la Los Angeles (1984), premiul „Miss Obiectiv” la Sopot (Polonia) și premiul întâi pentru interpretare la Dealin (Cehoslovacia). A fost prezentă constant și pe scena Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, inclusiv în edițiile din 1993, 1995 și 1996.

    Printre piesele care au consacrat-o se numără „Să mori de dragoste rănită” — desemnată de TVR, în anul 2000, „Melodia Secolului XX” — alături de „Un albastru infinit”, „Trenul galben fără cai”, „Piano, pianissimo”, „Casa mea”, „Dacă n-ai fi existat”, „Nu-mi lua iubirea”, „Voi cânta pentru mileniul trei” sau „Iubește-mă de-ți plac așa cum sunt”. Potrivit volumului „Meridianele cântecului” (1989), discografia ei trecea deja, la acea dată, de 500 de piese înregistrate.

    Colaborări pe scena muzicii ușoare românești

    De-a lungul carierei, Angela Similea a lucrat cu unii dintre cei mai importanți compozitori români ai genului: George Grigoriu, Temistocle Popa, Marius Țeicu, Ion Cristinoiu, Adrian Enescu, Jolt Kerestely, Dan Iagnov, Florin Bogardo și Marcel Dragomir. A turnat o lungă perioadă alături de formația Savoy, condusă de Marian Nistor, și a concertat frecvent în compania altor voci emblematice ale muzicii ușoare — Margareta Pâslaru, Marina Voica, Mirabela Dauer, Dida Drăgan, Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu și Corina Chiriac.

    Film și teatru muzical

    Angela Similea a avut roluri principale în filmele „Rămășagul” și „O zi la București” și a jucat în musicalurile „Adio, femei” (alături de Ștefan Iordache) și „Corina” (alături de Florin Piersic). Piesa ei „Să mori de dragoste rănită” a inspirat, în 2014, un scurtmetraj regizat de Iulia Rugină, prezentat la TIFF, în care artista a avut o apariție cameo.

    Discuri de aur, platină și recunoaștere oficială

    Cariera Angelei Similea a fost marcată de distincții care îi confirmă locul în istoria muzicii românești: Disc de Platină (Electrecord, 1998), Disc de Aur (Electrecord, 2000) și premiul pentru 30 de ani de carieră artistică (Electrecord, 2000), premiul de excelență pentru carieră la Gala Muzicii Ușoare Românești (2002), un nou Disc de Aur pentru vânzările albumului „Lumea mea” (2007) și un Disc de Platină în 2008. În 2004 a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria Muzică, iar în 2020 a primit titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului.

    După o revenire discografică în 2005, cu albumul „Lumea mea” produs de Ovidiu Komornyik, artista a continuat să apară în spectacole și emisiuni TV până în 2013, când a decis să se retragă de pe scenă. În 2019, la București, au fost lansate trei albume noi: „Să ne reamintim”, „Trăiesc” și „Refrene de aur” (vol. 1 și 2), acesta din urmă reunind compoziții semnate de Marius Țeicu, interpretate de mai mulți artiști.

    Implicare civică și cauze caritabile

    Angela Similea a organizat și prezentat, în 1994, emisiunea „Telefon Leucemia” — considerat primul teleton din România postdecembristă — pentru a strânge fonduri în sprijinul copiilor bolnavi de leucemie, licitând în acest scop și câteva din rochiile sale de scenă. A susținut, de asemenea, proiectul „Banca de Alimente” al Crucii Roșii (2009) și a participat la spectacolul caritabil „Viață pentru viață” (2010), dedicat asociațiilor de pacienți oncologici.

    Un omagiu pentru o carieră de excepție

    Chiar dacă s-a retras de pe scenă, Angela Similea rămâne un reper al muzicii ușoare românești. În noiembrie 2024, Aurelian Temișan a invitat-o la un concert dedicat memoriei lui Marius Țeicu, la Teatrul Național București, unde Nico i-a interpretat piesa „Trăiesc”. Pe 9 noiembrie 2026, pe aceeași scenă, este programat un concert-omagiu dedicat întregii sale cariere, organizat de Aurelian Temișan și Monica Davidescu — artista va fi prezentă în sală, fără a mai interpreta ea însăși vreo piesă.

    La peste cinci decenii de la debut, vocea Angelei Similea continuă să fie una dintre cele mai recunoscute ale muzicii ușoare românești, iar piesele ei rămân prezente în playlisturile celor care au crescut cu radioul pornit pe la orele serii, în anii ’70 și ’80.

    Surse

    The post Angela Similea: povestea unei legende a muzicii ușoare appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/angela-similea-povestea-unei-legende-a-muzicii-usoare/

  • Vreme instabilă în România pe 18-19 octombrie 2026: ceață densă în Oltenia și cod galben de vânt în Moldova

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, 18 octombrie 2026, mai multe avertizări pentru vremea din România: două atenționări de ceață densă în județele din Oltenia, valabile de dimineață, și un cod galben de vânt care intră în vigoare din această seară în Moldova și Dobrogea, urmat de ploi și de primul strat consistent de zăpadă la munte. Avertizările se întind, în total, până în dimineața zilei de 20 octombrie.

    Ceață densă în Oltenia, vizibilitate sub 50 de metri

    Primele două avertizări „cod galben” de tip nowcasting au fost emise de ANM duminică dimineață, cu valabilitate de la ora 8:30, respectiv 9:00. Ceața densă a redus local vizibilitatea sub 200 de metri, iar pe alocuri sub 50 de metri, în zone din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

    Printre localitățile aflate sub avertizare se numără Craiova, Filiași, Podari, Işalnița și Malu Mare (Dolj), Turceni și Bălțeni (Gorj), Slatina, Balș, Scornicești și Piatra-Olt (Olt), precum și Drăgășani, Prundeni și Orlești (Vâlcea).

    ANM recomandă șoferilor să își adapteze viteza la condițiile de vizibilitate redusă și să păstreze o distanță de siguranță mai mare față de vehiculul din față, întrucât ceața limitează timpul de reacție în cazul apariției unui obstacol pe carosabil.

    Cod galben de vânt în Moldova și Dobrogea, de la ora 21:00

    A doua atenționare importantă a zilei este un cod galben de vânt, valabil din 18 octombrie, ora 21:00, până în 19 octombrie, ora 21:00, pentru Moldova și, local, Dobrogea. ANM a emis și o informare meteorologică separată, valabilă până în 20 octombrie, ora 2:00, care extinde aria afectată de vânt și la sudul Banatului și vestul Olteniei.

    Rafale de până la 90 km/h la munte

    Conform avertizării, vântul va avea intensificări de 50-70 km/h în Moldova și local în Dobrogea. Informarea meteo menționează temporar 45-60 km/h în aceleași regiuni și 40-45 km/h local în sudul Banatului și vestul Olteniei. În zonele montane înalte, pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură, rafalele pot ajunge la 70-90 km/h.

    Ploi și primul strat de zăpadă în Bucegi și Făgăraș

    Alături de vânt, ANM anunță ploi în Moldova, Dobrogea, jumătatea estică a Munteniei și jumătatea estică a Transilvaniei, cu cantități de regulă între 10 și 20 l/mp, izolat peste 30-35 l/mp. La altitudini de peste 2.000 de metri, precipitațiile se vor transforma în zăpadă, cu un strat de 10-20 cm, inclusiv în masivele Bucegi și Făgăraș — un semnal al tranziției spre sezonul rece la munte.

    Vremea zilei: temperaturi de până la 21 de grade

    Pe fondul instabilității atmosferice, ziua de duminică rămâne, totuși, relativ blândă ca temperaturi: maximele vor fi cuprinse între 11 și 21 de grade, cele mai ridicate valori fiind așteptate în vestul Olteniei, iar minimele între 5 și 12 grade. În București, maximele se vor situa între 15 și 17 grade, cu minime de 7-9 grade și ploi reduse, de 1-5 l/mp. Ceața de dimineață și de noapte este posibilă și în Capitală.

    Ploile și norii vor domina cerul în Moldova, Dobrogea, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Munteniei, precum și în nordul și estul Olteniei, în timp ce în restul țării cerul va fi variabil, cu ploi slabe izolate.

    Recomandări pentru populație

    Autoritățile recomandă ca avertizările ANM să fie respectate pe toată durata de valabilitate anunțată, atât în cazul ceții din Oltenia, cât și al vântului din Moldova și Dobrogea, având în vedere că valorile anunțate pot crea condiții dificile de circulație și pot afecta activitățile în aer liber, în special la altitudine.

    Este cea de-a treia avertizare de vânt emisă de ANM în ultimele trei săptămâni, după codul galben de vânt din 28 septembrie, cu rafale de până la 75 km/h, și episodul de ploi abundente din 12-13 octombrie, semn că vremea de toamnă își intră tot mai mult în drepturi în această perioadă.

    Articol realizat pe baza avertizărilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) și a informațiilor publicate de iDevice.ro și InfoCons.ro.

    Articolul Vreme instabilă în România pe 18-19 octombrie 2026: ceață densă în Oltenia și cod galben de vânt în Moldova apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/vreme-instabila-romania-18-19-octombrie-2026-ceata-oltenia-cod-galben-vant-moldova/

  • Mihai Constantinescu: povestea solistului care a cucerit muzica ușoară românească

    Printre interpreții care au dat voce muzicii ușoare românești în anii ’70 și ’80, Mihai Constantinescu rămâne una dintre figurile cele mai îndrăgite de publicul autohton. Cu o carieră de peste patru decenii, piese ajunse șlagăre naționale și o prezență constantă pe micile ecrane, artistul a devenit un reper al genului, iar povestea lui spune și povestea muzicii ușoare de dincolo de Cortina de Fier.

    De la corul de copii la trupa Mondial: începuturile lui Mihai Constantinescu

    Mihai Constantinescu s-a născut pe 4 ianuarie 1946, la București. Drumul spre muzică a început timpuriu, în corul de copii al Radiodifuziunii, iar formarea artistică s-a continuat la Școala Populară de Artă, pe care a absolvit-o în 1972, la clasa Floricăi Orăscu. În paralel, a urmat o pregătire complet diferită, terminând în 1973 Institutul de Educație Fizică și Sport din București — un traseu neobișnuit pentru un viitor solist de muzică ușoară.

    Primul contact serios cu scena muzicală a venit în 1964, când s-a alăturat trupei Mondial, una dintre formațiile reprezentative ale muzicii ușoare românești din acea perioadă. A cântat și în alte formații ale vremii, precum Dixie ’74 și Modern Group, și a susținut spectacole de revistă la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din Capitală, un loc care a lansat mulți dintre interpreții generației sale.

    „O lume minunată”: piesa care i-a definit cariera

    Debutul la televiziune a venit în 1971, într-o emisiune de varietăți regizată de Titus Munteanu, iar de aici cariera lui Mihai Constantinescu avea să crească rapid. Dintre toate piesele cântate de-a lungul carierei, „O lume minunată” (1979) a rămas cea mai cunoscută, un șlagăr care i-a adus popularitate națională și care este și astăzi asociat cu numele său. Printre celelalte piese îndrăgite se numără „Sus în deal”, „Dă-mi mâna, prietene”, „Un zâmbet, o floare”, „Hei copilărie” și „Iubiți și câinii vagabonzi” — titlu care spune multe despre firea lui blândă, dedicată și animalelor fără stăpân.

    Șlagăre de festival: de la Dresda la „Șlagăre în devenire”

    Cariera lui a fost marcată și de câteva distincții la festivaluri specializate în muzică ușoară: piesa „Am visat” a obținut premiul al treilea la Festivalul Șlagărelor de la Dresda, în 1975, iar „I.E.F.S. ura!” a câștigat primul loc la festivalul „Șlagăre în devenire”, în 1981 — confirmări ale unui compozitor și interpret apreciat în cercul muzicii ușoare est-europene a epocii.

    Vocea lui Scăpărici: Mihai Constantinescu la cinema, în „Maria, Mirabela”

    Dincolo de muzica de scenă, Mihai Constantinescu a lăsat o amprentă și în cinematografia românească pentru copii. A compus melodia-temă a filmului „Maria, Mirabela” (1981), regizat de Ion Popescu-Gopo, și a dat vocea personajului Scăpărici, unul dintre cele mai memorabile personaje animate ale cinematografiei românești de dinainte de 1989, îndrăgit de generații întregi de spectatori.

    Trio-urile de televiziune și duetul cu Anastasia Lazariuc

    Micile ecrane au rămas un teren predilect pentru artist de-a lungul întregii cariere. A format, alături de Marius Țeicu și Olimpia Panciu, un trio prezent în numeroase emisiuni de televiziune regizate de Titus Munteanu, iar în anii ’90 a devenit cunoscut și pentru duetul muzical susținut împreună cu solista Anastasia Lazariuc. În aceeași perioadă, Mihai Constantinescu a co-prezentat, alături de Anca Țurcașiu, emisiunea pentru copii „Ba da, ba nu!”, și a colaborat frecvent cu Alexandru Bocăneț în programe de divertisment ale televiziunii românești.

    Activitatea sa a fost recunoscută oficial în 2012, când a primit Diploma de Onoare în cadrul galei „O zi printre stele”, organizată de Ministerul Culturii.

    Ultimii ani și despărțirea de public, în 2019

    Ultimul deceniu de viață al artistului a fost marcat de probleme grave de sănătate. A suferit o operație pe cord în noiembrie 2008 și o a doua intervenție majoră, pe cord deschis, în octombrie 2017. În februarie 2019 a fost din nou internat, iar în luna mai a aceluiași an a suferit un infarct care l-a trimis în stare de comă la Spitalul de Urgență Floreasca din București. După aproximativ cinci luni în care medicii au rămas rezervați în privința șanselor de recuperare, Mihai Constantinescu a murit pe 29 octombrie 2019, la 73 de ani, după un nou infarct de la care nu a mai putut fi resuscitat.

    A fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare, în prezența a sute de apropiați și admiratori, iar statul român i-a acordat postum, pe 31 octombrie 2019, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, decorație care i-a recunoscut „dăruirea prin care s-a impus ca un model al tinerelor generații de interpreți”.

    O moștenire care a modelat generații de interpreți

    Discografia lui Mihai Constantinescu a continuat să fie reeditată și după anii ’90, printre altele printr-o compilație pe patru CD-uri lansată în 2010 și albumul aniversar „Parte din viața mea”, apărut în 2011. Peste șase decenii de muzică ușoară românească îi datorează lui Mihai Constantinescu nu doar un șlagăr precum „O lume minunată”, ci și modelul unui artist care a trecut cu naturalețe de la scenă la micile ecrane și la filmul pentru copii, rămânând, pentru publicul care l-a cunoscut, vocea unei perioade în care muzica ușoară era, pentru mulți români, o fereastră spre bucurie.

    Surse: Agerpres, Antena 3 CNN, Romania-Insider.

    The post Mihai Constantinescu: povestea solistului care a cucerit muzica ușoară românească appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/mihai-constantinescu-povestea-solistului-care-a-cucerit-muzica-usoara-romaneasca/

  • România avea 4,67 milioane de pensionari la final de septembrie 2026: pensia medie, 2.785 de lei

    Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat, prin Agerpres, bilanțul pentru luna septembrie 2026: România avea 4.674.614 de pensionari, cu 2.725 mai puțini decât în luna precedentă, iar pensia medie a ajuns la 2.785 de lei. Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în această perioadă s-a ridicat la 13,02 miliarde de lei.

    Câți pensionari avea România la final de septembrie 2026

    Potrivit datelor CNPP citate de Agerpres și reluate de presa economică, numărul total de pensionari înregistrați la finalul lunii septembrie 2026 era de 4.674.614, în scădere față de luna august, când fuseseră înregistrați cu 2.725 de beneficiari mai mulți. Scăderea se explică, în general, prin decesele din rândul pensionarilor și prin numărul mai mic de ieșiri noi la pensie în această perioadă.

    Pensia medie pe categorii, în septembrie 2026

    CNPP a detaliat și situația pe categorii de pensionare. Cea mai numeroasă categorie rămâne pensia pentru limită de vârstă:

    • Pensie pentru limită de vârstă: 3.778.651 de beneficiari (dintre care 2.152.111 femei), cu o pensie medie de 3.119 lei;
    • Pensie anticipată: 58.144 de beneficiari, cu o medie de 2.423 lei;
    • Pensie de invaliditate (toate gradele): 388.541 de beneficiari, medie de 1.071 lei, din care 46.196 persoane cu invaliditate de gradul I, cu o pensie medie de 938 lei;
    • Pensie de urmaș: 449.193 de beneficiari, cu o medie de 1.511 lei;
    • Ajutor social pentru pensionari: 85 de beneficiari, cu o medie de 542 lei.

    Separat, CNPP mai raportează 503.353 de pensionari cu stagii de cotizare realizate în agricultură, a căror pensie medie este de 708 lei; aceștia se încadrează, în funcție de tipul de pensie, în categoriile de mai sus.

    De ce scade numărul pensionarilor și ce urmează

    Tendința de scădere lentă a numărului total de pensionari este una constantă în ultimii ani și reflectă, în principal, evoluția demografică a României. În același timp, pensia medie continuă să crească de la o lună la alta, pe fondul indexărilor și recalculărilor aplicate în cursul anului 2026.

    Pentru pensionarii care vor să afle exact când intră banii pe card sau prin Poșta Română în lunile viitoare, calendarul plăților sociale din octombrie 2026 rămâne principalul reper, alături de modificările anunțate pentru pensii în luna octombrie 2026.

    Sursele acestei știri

    Informațiile de mai sus se bază pe datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), distribuite prin Agerpres și confirmate de mai multe publicații: IMPACT.ro și Gazeta de Sud.

    Articolul România avea 4,67 milioane de pensionari la final de septembrie 2026: pensia medie, 2.785 de lei apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-avea-467-milioane-de-pensionari-la-final-de-septembrie-2026-pensia-medie-2-785-de-lei/

  • Margareta Pâslaru: povestea „mitului muzicii ușoare” românești

    Printre vocile care au definit muzica ușoară românească în a doua jumătate a secolului XX, puține au avut traiectoria internațională a Margaretei Pâslaru. Debut la 15 ani, un trofeu câștigat la Cannes înaintea oricărui alt solist român de muzică ușoară și o carieră artistică de peste șase decenii fac din povestea ei una dintre cele mai interesante pagini ale scenei muzicale autohtone.

    Debutul unei legende: de la scenă de amator la primul disc de aur

    Margareta Pâslaru s-a născut pe 9 iulie 1943, la București, și a avut primul contact cu scena la doar patru ani și jumătate, când a apărut ca figurantă în opera „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naționale. Drumul ei spre muzica ușoară a început însă în 1958, când, elevă fiind, a debutat la Casa de Cultură Grivița Roșie din București și a câștigat primul premiu la un festival al artiștilor amatori.

    Anul următor, compozitorul George Grigoriu i-a scris piesa „Chemarea mării”, care a devenit rapid un șlagăr național. Discul s-a vândut în peste 26.000 de exemplare, un record pentru acea perioadă, iar Grigoriu avea să o numească, ani mai târziu, „un mit al muzicii ușoare” românești. În 1960, regizorul Valeriu Lazarov a invitat-o să interpreteze piesa italiană „Piccolissima serenata” la o emisiune dedicată olimpicilor români de la Roma, iar la scurt timp a lansat, în duet cu Marina Voica, „Pe aripa vântului” — unul dintre marile hituri ale deceniului.

    Trofeul MIDEM de la Cannes: o premieră pentru muzica ușoară românească

    Recunoașterea internațională a venit la finalul anilor ’60. În 1968, Margareta Pâslaru a primit Discul de Aur, iar un an mai târziu a fost distinsă cu Trofeul MIDEM la Cannes, într-o ediție care a reunit numele mari ale muzicii ușoare europene, precum Mireille Mathieu și Udo Jürgens. A fost prima soliste de muzică ușoară din România care a câștigat acest trofeu, un moment de referință pentru întreaga scenă muzicală autohtonă.

    Două filme muzicale scurte în care a apărut, realizate pentru televiziuni străine, au fost premiate la festivalurile de la Montreux și Monaco, confirmând și pe plan vizual notorietatea pe care artista o construise prin discuri și concerte.

    Cerbul de Aur: recitalul cu scenografie și band propriu

    Festivalul Cerbul de Aur de la Brașov, ajuns la prima sa ediție cu participare românească în 1968, a fost un alt moment important din cariera sa: juriul internațional i-a acordat o mențiune, iar în 1969 a susținut un recital propriu, cu orchestră și coregrafie proprii — o raritate pentru o artistă română la acea vreme.

    Anii restricțiilor: o carieră construită cu ușa pe jumătate închisă

    Succesul internațional nu a venit fără obstacole specifice epocii. Potrivit unor relatări din presa culturală, Margareta Pâslaru ar fi primit timp de aproximativ zece ani interdicție de a călători în țările occidentale, ceea ce a dus la pierderea unor invitații importante de peste graniță. Cu toate acestea, catalogul ei de peste 680 de înregistrări, semnate de aproximativ 65 de compozitori, arată o activitate artistică neîntreruptă, desfășurată în mare parte pe scena și în studiourile din țară.

    Teatru, radio și film: o artistă multivalentă

    Dincolo de muzică, Margareta Pâslaru a avut o carieră solidă și în teatru și film. În 1964 a interpretat-o pe Polly Peachum în „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, într-o montare regizată de Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra, spectacol care a rulat aproximativ 400 de reprezentații în patru stagiuni. A jucat în filme precum „Tunelul”, „Veronica” și „Melodii, melodii” și a avut roluri în radiodramaturgii, printre care „Nu sunt Turnul Eiffel” (1968) și serialul „Șoseaua Nordului” (1969).

    O moștenire de peste 60 de ani, între muzică și filantropie

    După 1983, artista s-a stabilit pentru o perioadă în Statele Unite, continuând să înregistreze muzică, inclusiv la un studio din New York, și a susținut turnee în SUA și Canada la finalul anilor ’90 cu recitalul „Vine, vine… Margareta”. După 1989 a revenit în România, unde cariera sa a continuat prin albume aniversare precum „Margareta Forever” (2006) sau „Providența” (2018, la 60 de ani de activitate), alături de memoriile publicate în volumul „Eu și Timpul” (2012).

    De peste un deceniu și jumătate, artista marchează fiecare an printr-un produs artistic nou — disc, carte audio, DVD sau carte — de cele mai multe ori cu scop filantropic. Albumul „Idei”, lansat în 2020, cu 18 piese în mare parte compoziții proprii, a fost dedicat integral programului Băncii de Alimente a Crucii Roșii Române, program prin care sute de mii de persoane primesc lunar pachete cu alimente de bază. Vorbind despre meseria care i-a marcat viața, Margareta Pâslaru a rezumat-o astfel: „Meseria mea a presupus și privilegiul de a le putea oferi oamenilor doar frumosul.”

    Cu o discografie de sute de înregistrări, un trofeu câștigat la Cannes înainte ca mulți colegi din Vest să o fi cunoscut pe scenă, și o activitate filantropică susținută, Margareta Pâslaru rămâne unul dintre reperele de neclintit ale muzicii ușoare românești — o voce care a demonstrat că talentul autohton putea concura, chiar și din spatele Cortinei de Fier, cu marile nume ale scenei europene.

    Surse: TVR Info, Newsweek România, Revista Biz.

    The post Margareta Pâslaru: povestea „mitului muzicii ușoare” românești appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/margareta-paslaru-povestea-mitului-muzicii-usoare-romanesti/

  • Incendiu la CET Iași: 22.000 de apartamente au rămas fără căldură și apă caldă

    Un incendiu puternic a izbucnit sâmbătă, 17 octombrie 2026, în incinta centralei electrice de termoficare CET Iași, de pe Calea Chișinăului. Flăcările au cuprins aproximativ 1.000 de metri pătrați dintr-o hală industrială de 5.000 de metri pătrați, după ce un transformator electric a luat foc. Incendiul de la CET Iași a lăsat practic fără activitate centrala care alimentează cu energie termică o parte importantă a orașului, iar aproape 22.000 de apartamente au rămas, temporar, fără căldură și apă caldă.

    Ce s-a întâmplat la CET Iași

    Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Iași, alerta a fost dată sâmbătă după-amiază, iar la fața locului au intervenit șapte echipaje din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Pompieri Iași. Printre acestea s-au numărat autospeciale de intervenție cu apă și spumă, un echipaj specializat pentru lucru la înălțime și un echipaj SMURD de prim ajutor, pregătit pentru eventuale victime. Alimentarea cu energie electrică a zonei afectate a fost întreruptă din motive de siguranță, iar pompierii au folosit echipamente destinate special incendiilor produse la instalații aflate sub tensiune.

    Intervenția pompierilor și bilanțul incidentului

    După câteva ore de intervenție, incendiul a fost localizat și, ulterior, lichidat. Echipajele au continuat să aerisească spațiile afectate, să înlăture resturile și să acționeze pentru prevenirea unui posibil reizbucnire a flăcărilor. ISU Iași a precizat că nu au fost înregistrate victime în urma incendiului și a recomandat localnicilor să evite zona, să păstreze distanța față de instalațiile electrice și să respecte indicațiile echipelor de intervenție.

    Impactul incendiului de la CET Iași: orașul, fără căldură și apă caldă

    Liderul de sindicat de la CET Iași, Sorin Turcu, a declarat că activitatea centralei a fost afectată „sută la sută”, iar „centrala este pe zero”. Practic, orașul a rămas fără apă caldă și căldură furnizate prin sistemul centralizat. La rețeaua de termoficare a Iașiului sunt conectate aproximativ 22.000 de apartamente, 138 de instituții publice și 171 de agenți economici, potrivit datelor citate de sindicalist.

    Reprezentanții centralei au precizat că personalul a fost mobilizat pentru limitarea perioadei în care locuitorii rămân fără aceste utilități, însă nu a fost comunicat, până la acest moment, un termen exact pentru reluarea furnizării căldurii și a apei calde. Pentru cei care se întreabă ce sprijin financiar pot obține în acest sezon de încălzire, am explicat recent cine poate primi ajutor de încălzire în perioada 2026-2027 și ce sume se acordă.

    Cauza incendiului de la CET Iași, în curs de stabilire

    Autoritățile nu au comunicat încă o cauză oficială a incendiului. ISU Iași a transmis că aceasta „urmează să fie stabilită” în urma unor verificări de specialitate, iar ancheta este în desfășurare. Până acum, nu a fost făcută publică nicio estimare oficială a pagubelor materiale provocate de incendiu.

    Context: sezonul de încălzire 2026-2027

    Incidentul de la CET Iași survine chiar la începutul sezonului rece, când cererea de energie termică este în creștere. Guvernul a prelungit, de altfel, și măsurile de siguranță pe piața energiei electrice, valabile până pe 30 octombrie 2026, context în care o avarie majoră la o centrală de termoficare are un impact direct și imediat asupra confortului termic al populației dintr-un oraș mare.

    Surse: Bursa.ro, Realitatea.net și Martor Incomod.

    Articolul Incendiu la CET Iași: 22.000 de apartamente au rămas fără căldură și apă caldă apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/incendiu-la-cet-iasi-22-000-de-apartamente-au-ramas-fara-caldura-si-apa-calda/

  • Holograf: trupa rock care a supraviețuit comunismului, revoluției și tranziției

    Printre trupele care au traversat aproape jumătate de secol de istorie muzicală românească, Holograf ocupă un loc aparte. Formată la finalul anilor ’70, trupa a reușit ceva ce puține formații din spațiul est-european au realizat: a cântat sub cenzura comunistă, a supraviețuit Revoluției din 1989 și tranziției economice din anii ’90, iar apoi a continuat să umple sălile de concert și două decenii mai târziu. Povestea Holograf este, de fapt, povestea rock-ului românesc însuși.

    Formarea trupei Holograf și primii ani (1977-1983)

    Trupa a luat naștere în 1977-1978, printr-o formulă inițială alcătuită din Mihai Pocorschi (chitară, voce), Eugen Sonia (bas), Cristian Lesciuc (chitară) și Ionel „Boris” Petroff (baterie). Un an mai târziu, în 1979, li s-au alăturat Edi Petroșel la baterie și Tino Furtună la claviaturi — doi muzicieni care au rămas în trupă până astăzi, devenind nucleul stabil al formației.

    Primele participări la festivalurile de muzică ale epocii, printre care Festivalul Club A, le-au adus trupei Holograf atenția criticilor și, implicit, un contract cu Electrecord, pe atunci singura casă de discuri din România. Albumul de debut, Holograf 1, a fost lansat în 1983.

    Dan Bittman și consolidarea sunetului Holograf

    Momentul de turnură în istoria trupei a venit în 1985, odată cu venirea lui Dan Bittman la microfon. Bittman cântase anterior în trupele Blitz și Incognito, iar între 1984 și 1985 fusese solistul vocal al trupei IRIS. Vocea și prezența sa scenică au transformat Holograf într-una dintre cele mai ascultate formații rock ale României socialiste.

    Sub noua formulă, trupa a lansat Holograf 2 (1987), iar albumul Holograf III, apărut în 1988, s-a vândut în peste 200.000 de exemplare — o cifră remarcabilă pentru industria muzicală a vremii. Pe lângă succesul discografic, Holograf a susținut turnee în Bulgaria, URSS, Germania de Est, Polonia și Coreea de Nord, fiind una dintre puținele trupe rock din blocul comunist care concertau dincolo de frontierele propriei țări. Din 1987, formația a devenit un nume constant pe afișul Festivalului de la Mamaia.

    După 1990: turnee occidentale și Eurovision

    Căderea regimului comunist a deschis porți noi pentru Holograf. În aprilie 1990, trupa a concertat la festivalul Printemps de Bourges din Franța, unul dintre primele contacte directe ale unei formații rock românești cu scena muzicală vest-europeană.

    Patru ani mai târziu, în 1994, Dan Bittman a câștigat Selecția Națională și a reprezentat România la Eurovision Song Contest, la Dublin, cu piesa „Dincolo de nori”, clasându-se pe locul 21. Piesa a rămas una dintre cele mai cunoscute melodii românești ale deceniului, consolidând statutul lui Bittman și al trupei Holograf ca ambasadori ai muzicii pop-rock românești în Europa.

    Anii 2000: consacrarea și hiturile care au definit un deceniu

    Albumul Pur și simplu (2003) a marcat apogeul comercial al trupei, cu peste 250.000 de exemplare vândute și certificări aur și platină. A urmat Taina (2006), iar piesa „Cât de departe” a devenit, între 2010 și 2015, cea mai difuzată melodie la radiourile din România — o performanță care arată cât de bine a îmbătrânit formula muzicală a trupei.

    Recunoașterea industriei a venit și sub formă de premii: Holograf a primit Premiul de Excelență la Romanian Media Music Awards în 2013, iar un an mai târziu a câștigat două categorii la Radio România Music Awards.

    De ce rămâne Holograf relevantă și astăzi

    Cu un nucleu de muzicieni care activează împreună de peste patru decenii — Edi Petroșel și Tino Furtună fiind alături de trupă din 1979 — Holograf rămâne un caz rar de longevitate în muzica românească. Piese precum „Banii vorbesc”, „Ți-am dat un inel” sau „Undeva departe” continuă să fie cântate la concerte și preluate de posturile de radio dedicate muzicii retro, dovadă că sunetul construit în anii ’80 a rezistat probei timpului. Pentru generația care a crescut cu casete audio și cu serile de discotecă ale anilor ’80-’90, Holograf nu este doar o trupă — este coloana sonoră a unei epoci.

    Surse

    The post Holograf: trupa rock care a supraviețuit comunismului, revoluției și tranziției appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/holograf-trupa-rock-care-a-supravietuit-comunismului-revolutiei-si-tranzitiei/