Autor: Cristian

  • Cargo: povestea trupei de hard rock din Timișoara care a cucerit România

    Într-o Românie a anilor ’80 în care sunetul greu, electric, era privit cu suspiciune de autorități, un grup de tineri muzicieni din Timișoara a pus bazele uneia dintre cele mai longevive trupe de hard rock din istoria muzicii românești. Trupa Cargo avea să devină, în decursul a patru decenii, un reper al rock-ului autohton, recunoscut atât de public, cât și de instituțiile statului.

    Formarea trupei Cargo, la Timișoara, în 1985

    Povestea trupei Cargo începe cu Adrian Bărar, născut la 15 ianuarie 1960 la Timișoara. A pus mâna pe o chitară la vârsta de nouă ani, a studiat patru ani chitară clasică, iar la doar 14 ani își forma prima formație, atras de blues și de rock. După o perioadă în trupa de new wave Autostop, Bărar a decis să meargă pe un drum propriu și, în 1985, a înființat Cargo.

    Componența inițială îi cuprindea, alături de Bărar (chitară, voce), pe Octavian „Tavi” Iepan (chitară), Carol Bleich (baterie), Tiberiu „Tibi” Gajdo (bas) și Dinel Tollea (claviaturi). Numele trupei a fost ales chiar de Bărar pentru greutatea cuvântului și pentru semnificația lui în alte limbi – o încărcătură, ceva solid, care transportă.

    Rock dur într-o Românie cenzurată

    La prima vedere al microfonului s-a aflat Nae Ionel Tarnotzi, urmat ulterior de Leo Iorga. Cargo cânta hard rock și heavy metal într-o perioadă în care genul era privit cu reticență de cenzura comunistă, iar formația și-a construit reputația treptat, prin concerte și prin prezența pe scenele festivalurilor rock ale vremii. În 1989, un concurs intern a adus-o în trupă pe vocea care avea să definească identitatea muzicală a trupei Cargo pentru următorii cincisprezece ani: Ovidiu Ioncu, cunoscut drept „Kempes”.

    Kempes și vocea care „arăta durerea”

    Kempes a rămas în Cargo din 1988–1989 până în 2003, perioadă în care a contribuit la patru albume de studio ale trupei. Stilul său vocal, descris adesea ca unul emoțional, visceral, a devenit una dintre mărcile sonore ale formației. În 1995, Kempes a fost grav rănit într-un accident de motocicletă, moment după care chitaristul Adrian Igrișan a început să cânte alături de el, preluând treptat și partea vocală.

    În 2003, Kempes a părăsit trupa și s-a mutat în Australia, unde a lucrat într-un atelier de tâmplărie. S-a întors în România în 2013 și a continuat să cânte sub nume propriu, lansând albumul „Regăsire” în 2015. După plecarea lui, Adrian Igrișan a preluat complet rolul de solist vocal, pe lângă chitară.

    Albumele care au scris istoria trupei Cargo

    Discografia trupei Cargo include albumele „Povestiri din gară” (1992), „Destin” (1995) și „Ziua vrăjitoarelor” (1998). Cotitura majoră în cariera formației a venit însă în 2003, odată cu albumul „Spiritus Sanctus”, care conține balada „Dacă ploaia s-ar opri” – piesa care a transformat Cargo într-un nume cunoscut dincolo de cercul fanilor rock, grație difuzării masive la radio și televiziune. Albumul a primit Disc de Aur în 2005, pentru vânzări de peste un milion de exemplare. În 2007 a urmat compilația „XXII”, un best-of al celor peste două decenii de activitate.

    Recunoaștere la nivel național pentru trupa Cargo

    Activitatea trupei Cargo a fost răsplătită de-a lungul anilor cu mai multe distincții. În 1998, Adrian Bărar a fost nominalizat cel mai bun chitarist al anului de două publicații muzicale. În 2005, Cargo a câștigat premiul pentru cea mai bună trupă rock la MTV Romanian Music Awards. Membrii formației au fost declarați cetățeni de onoare ai Timișoarei în 2015, iar în 2016 trupa a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, decernat de președintele Klaus Iohannis – o recunoaștere rară pentru o formație rock românească.

    Moartea lui Adrian Bărar și moștenirea trupei

    Pe 23 februarie 2021, Adrian Bărar a fost internat în stare gravă la Spitalul Județean Timișoara. A murit în noaptea de 7 spre 8 martie 2021, după ce se infectase cu SARS-CoV-2. Dispariția fondatorului a reprezentat un moment de cotitură pentru trupă, dar Cargo și-a continuat activitatea, păstrând vie moștenirea muzicală a celui care a pus bazele formației în 1985. Bărar a mai fost activ și în proiectul solo Adi Bărar Band, înființat în 2009, care a lansat albumul „Hold On” în 2017.

    Cargo astăzi – o prezență vie pe scena rock românească

    Patru decenii de la înființare, trupa Cargo continuă să urce pe scenă, inclusiv la festivaluri precum Gărâna, unde publicul – de la motocicliști la oameni cu joburi de birou – cântă împreună versurile pieselor devenite imnuri ale unei generații. „Ploaia” rămâne, potrivit presei muzicale, una dintre piesele care leagă fanii indiferent de vârstă, fiind descrisă ca un ritual comun al concertelor Cargo. Alături de Phoenix și Iris, Cargo este adesea amintită drept una dintre trupele care au construit, nu doar au copiat, identitatea rock-ului românesc.

    De la o formație de hard rock interzisă aproape să urce pe scenele mari ale comunismului, până la Ordinul Meritul Cultural, povestea trupei Cargo rămâne una dintre cele mai consistente din muzica rock făcută în România.

    Surse:

    The post Cargo: povestea trupei de hard rock din Timișoara care a cucerit România appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/cargo-povestea-trupei-de-hard-rock-din-timisoara-care-a-cucerit-romania/

  • România își construiește prima fabrică de inteligență artificială: 50 de milioane de euro la Cernavodă și Doicești

    România a intrat într-o nouă etapă a proiectului fabrica de inteligență artificială RO AI Factory, o infrastructură națională de calcul de mare putere destinată dezvoltării și testării modelelor de inteligență artificială. La întâlnirea de lansare a implementării, desfășurată pe 5 octombrie 2026 la sediul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI) din București, au fost discutate etapele conectării proiectului la rețeaua europeană de supercalcul EuroHPC.

    Ce este fabrica de inteligență artificială RO AI Factory

    Potrivit prezentării EuroHPC citate de ICI București, RO AI Factory nu este o fabrică în sensul industrial clasic, ci un centru de resurse și servicii construit în jurul unor supercalculatoare optimizate pentru inteligență artificială. Proiectul va oferi putere de calcul, sprijin pentru dezvoltarea și antrenarea modelelor AI, găzduire de date și instrumente software, inclusiv pentru verificarea modelelor și evaluarea riscurilor asociate utilizării responsabile a inteligenței artificiale.

    Buget de 50 de milioane de euro, din fonduri europene

    Potrivit directorului general al ICI, Adrian-Victor Vevera, proiectul are un buget de aproximativ 50 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene. Infrastructura va cuprinde peste 100.000 de acceleratoare AI, care vor fi instalate în două locații: Cernavodă și Doicești. Cele două amplasamente au fost alese pentru infrastructura energetică, conectivitatea digitală și capacitatea de comunicații de mare viteză pe care le pot oferi, instalațiile urmând să funcționeze pe bază de energie nucleară fără emisii de carbon.

    Cine va putea folosi infrastructura

    Coordonarea proiectului este asigurată de ICI București, alături de un consorțiu mai larg de parteneri din cercetare, educație și mediul economic, printre care Universitatea Politehnica din București și Institutul de Inteligență Artificială din Cluj. Potrivit informațiilor prezentate la lansare, de infrastructură vor putea beneficia startup-uri, întreprinderi mici și mijlocii, universități, echipe de cercetare și instituții publice, în domenii prioritare precum industria și producția, securitatea cibernetică, științele vieții, serviciile publice digitale și sistemele autonome. Anunțul din octombrie nu a inclus însă un calendar de înscriere sau condițiile exacte prin care organizațiile vor putea solicita acces.

    Termen de operare: prima parte a anului 2027

    Directorul general al ICI a declarat că infrastructura ar putea deveni operațională în prima parte a anului 2027, cu o extindere graduală a serviciilor ulterior. Proiectul se înscrie într-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a-și construi propria capacitate de inteligență artificială, într-un domeniu dominat în prezent de Statele Unite și China.

    Avertismente privind securitatea cibernetică

    Vevera a atras atenția asupra riscurilor de securitate cibernetică și asupra manipulării informaționale prin conținut de tip deepfake, descriind datele ca fiind „aurul viitorului” pentru economia digitală. Oficialul nu a oferit, însă, detalii tehnice suplimentare privind specificațiile exacte ale supercalculatoarelor sau repartizarea precisă a acceleratoarelor între cele două locații.

    Proiectul RO AI Factory vine pe fondul unor date care arată că România rămâne în urma altor state europene la adopția inteligenței artificiale în companii, infrastructura publică fiind văzută ca un pas necesar pentru recuperarea acestui decalaj.

    Surse: Playtech.ro, Antena3.ro și EVZ.ro.

    Articolul România își construiește prima fabrică de inteligență artificială: 50 de milioane de euro la Cernavodă și Doicești apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-isi-construieste-prima-fabrica-de-inteligenta-artificiala-50-de-milioane-de-euro-la-cernavoda-si-doicesti/

  • Pro FM și nașterea radiourilor private din România

    La începutul anilor ’90, eterul românesc a trecut printr-o revoluție la fel de rapidă ca cea politică: monopolul de decenii al radioului de stat s-a prăbușit, iar pe unde au început să apară voci noi, muzică fără cenzură și un cu totul alt fel de a asculta radioul. Nașterea radiourilor private din România a schimbat definitiv felul în care tinerii descopereau muzica occidentală, de la primele emisii experimentale de la finalul lui 1989 până la lansarea, în 1993, a unui brand care avea să devină sinonim cu „radioul tinerilor”: Pro FM.

    Ultima noapte a monopolului: 31 decembrie 1989

    Povestea radiourilor private românești începe chiar în zilele revoluției. Pe 31 decembrie 1989, din clădirea Casei Scriitorilor de pe Calea Victoriei, a avut loc prima emisie liberă de radio din România postdecembristă, transmisă pe frecvența de 92,7 MHz, cu un emițător adus în țară prin Ambasada Franței la București. Era primul semnal, firav dar simbolic, că monopolul de stat asupra undelor luase sfârșit, potrivit unei cronologii publicate de avocatnet.ro.

    Lucrurile s-au mișcat rapid în lunile următoare. Pe 11 ianuarie 1990 a început să emită Radio Unifan, iar pe 19 ianuarie același an și-a deschis microfoanele Radio Nova 22 — două dintre primele voci independente ale unei Românii care, cu doar câteva săptămâni în urmă, nu avea acces decât la programele oficiale ale Radioteleviziunii Române.

    Antena Bucureștilor, vocea Capitalei

    Pe 17 aprilie 1990, de la Studioul 26 al Radiodifuziunii Române, a răsunat pentru prima dată anunțul „Ascultați Antena Bucureștilor!”. Noul post, inițiativa lui Eugen Preda și Răzvan Theodorescu, emitea pe 70.4 MHz, în banda OIRT folosită de țările din blocul comunist, și s-a adresat inițial locuitorilor Capitalei în mai multe limbi internaționale. Avea să devină, sub numele de Radio București, unul dintre reperele peisajului radiofonic al anilor ’90.

    1992: legea care a pus capăt monopolului de stat

    Explozia de emisii independente din 1990 era, din punct de vedere legal, într-o zonă gri. Cadrul care avea să transforme aceste inițiative în posturi private, licențiate, a venit abia în 1992: Legea audiovizualului nr. 48, adoptată pe 25 mai 1992, a pus oficial capăt monopolului statului asupra posturilor de radio și televiziune. În aceeași zi a fost înființat Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), instituția care a eliberat, chiar din acel an, primele licențe de emisie pentru radiodifuzorii privați din România.

    Pentru o generație întreagă, momentul a fost echivalentul deschiderii unei ferestre uriașe: muzica occidentală, până atunci ascultată pe bandă de magnetofon, la Radio Vacanța sau prinsă cu greu la Radio Europa Liberă, putea în fine să fie difuzată liber, pe frecvențe FM dedicate, fără cenzură și fără proporții impuse de ideologie.

    1993: Pro FM și nașterea „radioului tinerilor”

    În acest context a apărut, în 1993, Pro FM — postul care avea să definească, pentru întreaga generație a anilor ’90, ideea de radio privat românesc. Format inițial în jurul muzicii occidentale non-stop, Pro FM a mizat pe un sunet modern, prezentatori tineri și un mix de hituri dance, pop și rock care nu mai avea nimic din rigiditatea programelor de stat. Postul a sărbătorit, câțiva ani mai târziu, aniversări care au confirmat cât de puternic s-a înrădăcinat în cultura pop românească — un reportaj din 2010 marca, de exemplu, 17 ani de existență ai postului.

    De la casetofon la radioul FM, fără întrerupere

    Pentru ascultătorii care, cu doar câțiva ani înainte, își notau programul de pe Radio Europa Liberă sau își înregistrau pe casete piesele prinse din emisiunile de noapte, trecerea la un post FM dedicat integral muzicii occidentale a fost o schimbare de epocă. Discotecile de cartier și tonomatele din baruri aveau, dintr-odată, concurență serioasă: radioul însuși devenise o sursă constantă de hituri noi, fără să mai fie nevoie de bandă de magnetofon sau de contrabandă culturală.

    Ce a rămas din spiritul primilor ani de radio privat

    Peisajul radiofonic pe care l-au deschis Radio Unifan, Radio Nova 22, Antena Bucureștilor și, câțiva ani mai târziu, Pro FM s-a diversificat rapid de-a lungul anilor ’90, cu zeci de posturi locale și naționale apărute sub noua legislație. Multe dintre ele nu au supraviețuit tranziției de la frecvențele improvizate la piața liberă, dar modelul pe care l-au inventat — muzică occidentală, fără cenzură, pe FM — a pus bazele industriei radiofonice private de astăzi, de la posturile dedicate muzicii dance din anii ’90 până la rețelele naționale moderne.

    Povestea radiourilor private rămâne, la peste trei decenii distanță, unul dintre cele mai bune exemple despre cât de rapid s-a schimbat România anilor ’90 — și despre cum muzica, din nou, a fost unul dintre primele semne vizibile ale acelei schimbări.

    The post Pro FM și nașterea radiourilor private din România appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/pro-fm-si-nasterea-radiourilor-private-din-romania/

  • Atac cu dronă în Marea Neagră: nava Khoryv s-a scufundat la 13 mile de Constanța, un mort și trei marinari dispăruți

    O navă comercială aflată în Marea Neagră, la aproximativ 13 mile marine în larg de Portul Constanța, s-a scufundat vineri, 23 octombrie 2026, după ce ar fi fost lovită de o dronă. Este al treilea atac de acest tip asupra unei nave civile din apropierea litoralului românesc în luna octombrie. Un marinar a murit, trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți, iar nouă au fost salvați, potrivit Autorității Navale Române (ANR).

    Ce s-a întâmplat lângă Constanța

    Centrul Maritim de Coordonare al ANR a fost alertat vineri, 23 octombrie, în jurul orei 10:00, cu privire la o navă în pericol aflată la circa 13 mile marine de Portul Constanța, în afara apelor teritoriale ale României. Nava, identificată de autorități drept Khoryv, avea la bord 13 persoane: 10 cetățeni ucraineni și 3 cetățeni azeri. Potrivit primelor informații, ambarcațiunea ar fi fost lovită de o dronă, însă cauza exactă a scufundării nu a fost confirmată oficial până la publicarea acestui articol.

    Din echipaj, nouă persoane au fost recuperate în viață din apă, un marinar a fost găsit decedat, iar alți trei membri ai echipajului sunt în continuare dați dispăruți.

    Operațiunea de salvare, îngreunată de vreme

    Căutările au fost coordonate de ANR, cu nave trimise de Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Potrivit reprezentanților ANR, intervenția pe cale aeriană, cu elicopterul, nu a fost posibilă din cauza vremii nefavorabile și a vizibilității reduse, astfel că operațiunea s-a bazat exclusiv pe nave de salvare. Cei nouă supraviețuitori au fost aduși în Portul Constanța, unde au primit îngrijiri medicale, iar căutarea celor trei marinari dispăruți continua la ora publicării acestei știri.

    Reacția lui Nicușor Dan: „un eveniment din procesul de escaladare”

    Președintele Nicușor Dan a calificat atacul drept o nouă dovadă a escaladării purtate de Rusia în războiul din Ucraina, declarând că este „un eveniment din procesul de escaladare pe care Rusia îl desfășoară”. Șeful statului a precizat că incidentul a fost discutat într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar la cererea României și a Bulgariei a avut loc, marți, o reuniune a unui comitet NATO pe această temă. Potrivit președintelui, România va primi echipamente suplimentare pentru supravegherea zonei maritime.

    Printre prioritățile discutate în CSAT se numără accelerarea supravegherii maritime, capacitățile de deminare și cele de contracarare a dronelor, precum și operaționalizarea viitorului hub de securitate al Uniunii Europene pentru Marea Neagră. Parlamentul European a adoptat, la rândul său, o rezoluție prin care cere Uniunii Europene să analizeze o operațiune navală în Marea Neagră, considerând Rusia responsabilă pentru atacurile asupra navelor civile, și a solicitat ca fonduri SAFE neutilizate să fie redirecționate către România și Bulgaria.

    Al treilea atac asupra unei nave civile în Marea Neagră, în doar trei săptămâni

    Incidentul de vineri este al treilea de acest tip semnalat în apropierea litoralului românesc în luna octombrie 2026. Pe 5 octombrie, nava turcească Royal Mammadov, care transporta cereale, a fost lovită de drone în apropierea platformei Pescăruș și s-a scufundat; doi marinari au murit, iar 11 au fost salvați, potrivit MAI. Pe 15 octombrie, nava Wine Trader, aflată sub pavilion San Marino, a fost avariată la 14 mile marine de Sulina, iar cinci marinari au fost transportați cu elicopterul la Constanța — eveniment relatat pe larg de tele7abc.ro.

    Autoritățile române și NATO au anunțat în repetate rânduri, inclusiv după discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și omologa bulgară Iliana Iotova, că siguranța navigației civile în Marea Neagră rămâne o prioritate, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în zonă.

    Articol realizat pe baza informațiilor furnizate de Autoritatea Navală Română și relatate de RomaniaTV.net, Business24.ro și Kyiv Independent.

    Articolul Atac cu dronă în Marea Neagră: nava Khoryv s-a scufundat la 13 mile de Constanța, un mort și trei marinari dispăruți apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/atac-cu-drona-in-marea-neagra-nava-khoryv-s-a-scufundat-la-13-mile-de-constanta-un-mort-si-trei-marinari-disparuti/

  • DJ-ul de altădată: cum anima muzica occidentală nunțile și discotecile anilor ’80

    Înainte să existe cluburi, console digitale sau playlisturi pe telefon, muzica de petrecere din România anilor ’80 trecea prin mâinile unui singur om: DJ-ul de altădată, de obicei un tânăr priceput la electronică, care anima nunțile și discotecile cu un magnetofon, două difuzoare improvizate și o colecție de casete copiate pe furiș. Povestea acestei meserii „neoficiale” spune mult despre felul în care muzica occidentală a supraviețuit, dansând, dincolo de Cortina de Fier.

    Meseria care nu exista oficial

    În Nomenclatorul de meserii al României socialiste nu exista funcția de „disc-jockey”. Cu toate acestea, în fiecare oraș și comună exista cineva cunoscut drept „băiatul cu casetofonul” sau „cel care pune muzică” — un pasionat de tehnică și de muzică occidentală, adesea electronist, student la Politehnică sau pur și simplu un vecin priceput la montaje audio. El devenea, informal, DJ-ul cartierului: cel chemat la nunți, majorate, baluri de absolvire și seri dansante organizate în căminele culturale.

    Magnetofonul, instrumentul de bază

    Instrumentul de lucru nu era un pick-up de vinil, ca în Occident, ci magnetofonul cu bobine — Tesla, Maiak sau, mai târziu, casetofoanele românești Electrecord și Clasic. Muzica se asculta de pe benzi înregistrate și reînregistrate de atâtea ori încât sunetul ajungea să aibă un șuierat caracteristic, recunoscut instantaneu de generația care a crescut cu el. Combinarea pieselor se făcea „manual”, prin oprirea și pornirea aparatului exact la timp, o abilitate care cerea exercițiu și ureche muzicală.

    Nunțile românești din anii ’80: scena DJ-ului neoficial

    Nunta rămânea marele examen al oricărui „DJ” amator. Alături de formația de muzică populară sau ușoară angajată pentru partea „oficială” a petrecerii, tânărul cu magnetofonul intra în scenă spre sfârșitul serii, când mirii și invitații mai tineri cereau muzică de dans occidentală. Boney M, ABBA, Modern Talking sau Bee Gees erau cerute cu voce joasă, pentru că formația de nuntă, formată de obicei din muzicieni mai în vârstă, nu cânta acest repertoriu, iar un casetofon care reda „muzică decadentă” la un eveniment public putea atrage priviri nedorite.

    Repertoriul cerut în șoaptă

    Caseta „de bal” era, de regulă, un mixtaj personal: piese disco și italo disco intercalate cu hituri românești de muzică ușoară, pentru ca petrecerea să rămână în limite „acceptabile” dacă apărea un reprezentant al autorităților locale. Mulți dintre acești tineri împrumutau caiete cu liste de piese de la colegi, își notau ordinea melodiilor și își apărau caseta originală ca pe o comoară, pentru că o copie bună, fără paraziți, era rară și prețioasă.

    Discotecile din căminele culturale și cluburile de uzină

    Pe lângă nunți, a doua scenă importantă a DJ-ului de altădată erau discotecile organizate în căminele culturale, casele de cultură ale sindicatelor sau cluburile din marile combinate industriale. Sâmbăta seara, un difuzor de incintă improvizat, câteva becuri colorate și un reflector rotativ montat manual transformau o sală obișnuită de festivități într-o mică discotecă. Biletul de intrare costa puțin, dar coada se forma cu ore înainte, pentru că acolo tinerii puteau asculta, pentru câteva ore, muzică pe care radioul de stat nu o transmitea niciodată.

    De la magnetofon la pick-up și console de mixaj

    Spre finalul anilor ’80, pe măsură ce călătoriile și legăturile cu străinătatea deveneau, pentru unii, puțin mai accesibile, în discoteci au început să apară primele console de mixaj rudimentare, aduse sau asamblate artizanal, și pick-upuri pentru viniluri occidentale ajunse ca rarități. Tehnica de „trecere” între piese, specifică DJ-ilor profesioniști din Vest, era copiată empiric, din auzite și din puținele emisiuni radio sau televizate care arătau cum se lucrează cu adevărat la o consolă.

    După 1990: nașterea DJ-ului modern în România

    Odată cu deschiderea frontierelor, acești tineri autodidacți au fost primii care au avut acces la echipamente profesionale, la muzica dance și eurodance ce inundă cluburile Europei, și la o piață de discotecă în plină expansiune. Mulți dintre „băieții cu casetofonul” din anii ’80 au devenit, în primii ani ’90, primii DJ profesioniști din cluburile românești, aducând cu ei exact experiența dobândită pe scena informală a nunților și a discotecilor de cartier: simțul ritmului, priceperea tehnică și, mai ales, dorința de a face sala să danseze.

    Astăzi, când un DJ controlează de pe tabletă mii de piese într-o fracțiune de secundă, povestea magnetofonului dus din casă în casă, cu banda derulată manual exact la refren, pare desprinsă dintr-o altă lume. Și totuși, acea generație de pasionați a pus, fără să știe, bazele culturii de club din România de astăzi.

    The post DJ-ul de altădată: cum anima muzica occidentală nunțile și discotecile anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/dj-ul-de-altadata-cum-anima-muzica-occidentala-nuntile-si-discotecile-anilor-80/

  • România devine gazdă pentru European Robotics Week 2026: ce se întâmplă la București din 30 octombrie

    România este, pentru prima dată, țara gazdă a European Robotics Week (ERW), cel mai amplu program european dedicat popularizării roboticii, iar evenimentul de lansare are loc chiar la București, începând cu 30 octombrie 2026. Anunțul oficial privind găzduirea ediției 2026 a fost făcut la Tallinn, pe 4 decembrie 2025, în cadrul unei ceremonii de predare desfășurate la evenimentul-pilon de anul trecut.

    Ce este European Robotics Week și de ce ajunge în România

    European Robotics Week este un program inițiat în 2011, la European Robotics Forum, cu scopul de a aduce robotica mai aproape de publicul larg. Programul este organizat de euRobotics, o asociație non-profit cu sediul la Bruxelles și aproximativ 250 de membri, în parteneriat cu organizatori locali din fiecare țară gazdă. România mai organizase, în 2019, European Robotics Forum, însă acela a fost un eveniment orientat spre industrie, cercetare și mediul academic, în timp ce ediția din 2026 este construită pentru publicul larg.

    Predarea ștafetei s-a făcut de la Nathan Metsala, CEO al Robotex și președintele evenimentului de la Tallinn din 2025, către Ana-Maria Stancu, coordonatoarea națională a European Robotics Week în România și CEO al Bucharest Robots, fondatoarea RoboHub. Stancu a declarat, la momentul anunțului, că ediția de la București „promite să devină unul dintre cele mai mari evenimente tech ale anului în România”.

    Datele confirmate: 30 octombrie – 1 noiembrie, la Politehnica București

    Deși la momentul anunțului din decembrie 2025 euRobotics preciza doar că evenimentul va avea loc „în noiembrie 2026, cu date exacte de confirmat”, calendarul s-a clarificat de atunci: programul național debutează pe 30 octombrie 2026, cu un eveniment de lansare (ERW Preview Event) organizat la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA din București. Lansarea coincide cu a 17-a ediție a competiției ROBOCHALLENGE, programată între 30 octombrie și 1 noiembrie 2026.

    Evenimentul central european (ERW Focus Event), care reunește participanți din toată Europa, rămâne găzduit tot la București în cursul lunii noiembrie, pe fondul temei constante a edițiilor anterioare: impactul social al roboticii, cu accent pe educație, piața muncii și societate.

    Parteneri și program

    Pe lângă Bucharest Robots, organizator principal, din echipa de parteneri fac parte Universitatea Politehnica din București, Transilvania IT Cluster, CityInnoHub și CITI Cluster, alături de alți parteneri instituționali și privați. Programul anunțat include demonstrații live și expoziții de roboți, competiții educaționale, ateliere pentru copii și adulți, dezbateri despre impactul tehnologiei și sesiuni interactive cu experți europeni din domeniul roboticii.

    Obiectivul declarat al organizatorilor este să aducă robotica mai aproape de oameni, să demistifice tehnologia și să stimuleze interesul tinerilor pentru știință, inovație și profesiile viitorului — un mesaj care vine într-un context în care, potrivit datelor Eurostat citate recent de tele7abc.ro, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția inteligenței artificiale în companii.

    Context european

    Ediția 2025 a avut loc la Tallinn, la Universitatea Tehnică din Tallinn (TalTech), în colaborare cu Robotex. euRobotics organizează, alături de European Robotics Week, și European Robotics Forum, principalul eveniment anual pentru comunitatea de cercetare și industrie din domeniul roboticii la nivel european.

    Detalii suplimentare despre programul complet al evenimentului central de la București urmează să fie anunțate de organizatori în perioada următoare.

    Surse: comunicat de presă euRobotics, Euronews România, StartupCafe.ro.

    Articolul România devine gazdă pentru European Robotics Week 2026: ce se întâmplă la București din 30 octombrie apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/romania-devine-gazda-pentru-european-robotics-week-2026-ce-se-intampla-la-bucuresti-din-30-octombrie/

  • Costinești, stațiunea tineretului: povestea discotecilor Ring și Vox Maris din anii ’80

    Pentru generații de tineri români, Costinești nu a fost niciodată doar o stațiune de pe litoral, ci un adevărat ritual de vară. Costinești, stațiunea tineretului, așa cum a rămas în memoria colectivă, a crescut dintr-o simplă tabără de corturi într-un loc unde muzica, dansul și libertatea se întâlneau în fiecare noapte de vară. Povestea ei spune, de fapt, povestea întregii generații care a învățat să se distreze în ritmul discotecilor de pe faleză.

    De la tabăra pionierilor la „capitala vacanțelor estivale ale tineretului”

    Totul a început în 1949, când pe locul actualei stațiuni a fost amenajată prima tabără pentru pionieri. Aproape un deceniu mai târziu, pe faleza din apropiere a apărut o tabără internațională studențească, formată inițial din câteva sute de corturi albastre. Primii oaspeți străini au fost studenți din Cehoslovacia și Polonia, iar locul a început să fie numit, fără exagerare, „capitala vacanțelor estivale ale tineretului”.

    În anii ’60, Costinești s-a transformat rapid: au apărut cantine, un complex de sanatoriu, bungalow-uri și un camping cu peste 1.000 de locuri. Un reper vizual al stațiunii a devenit chiar epava navei grecești Evangelia, eșuată pe plajă în partea de nord, care a rămas până astăzi un simbol neoficial al locului.

    Anii de glorie: discotecile Ring și Vox Maris

    Dacă anii ’60-’70 au pus bazele stațiunii, momentul în care Costinești a devenit sinonim cu distracția de vară a fost în jurul anului 1980, odată cu apariția celor două discoteci legendare ale litoralului: Ring și Vox Maris.

    Ring, cea mai mare discotecă în aer liber din Europa de Est

    Ring era discoteca „de masă” a stațiunii — un spațiu generos în aer liber, descris la vremea respectivă ca fiind cea mai mare discotecă în aer liber din Europa de Est, și a rămas așa până după Revoluție. Aici se adunau în fiecare seară sute de tineri, la prețuri accesibile, pentru a dansa pe hiturile occidentale care ajungeau, cu întârziere și pe căi mai mult sau mai puțin oficiale, și pe litoralul românesc.

    Vox Maris și nopțile select cu DJ Andrei Partoș

    Vox Maris avea un alt profil: mai select, mai scump, cu un consum minim obligatoriu la intrare. La platane se afla DJ Andrei Partoș, un nume care a rămas legat de nopțile exclusiviste ale stațiunii. Pentru că discotecile se închideau în jurul orei 22:00, iar Vox Maris rezista până la miezul nopții, distracția continua de multe ori pe plajă, la lumina lunii, cu chitări și voci care nu voiau să se stingă.

    Scena de concerte: Holograf, Iris, Compact și teatrul de vară

    Costinești nu a fost însă doar despre discoteci. Teatrul de vară al stațiunii, finalizat în 1971, a devenit scena pe care au cântat unele dintre cele mai importante trupe rock românești ale momentului, precum Holograf, Iris și Compact, alături de formații de folk, de jazz și de trupa de comedie Divertis. Infrastructura stațiunii a continuat să se dezvolte: hotelul Forum a fost inaugurat în 1976, iar vilele Amiral au urmat zece ani mai târziu, în 1986.

    Serbările Mării și spiritul liber al studenților din tabăra BTT

    În fiecare an, în săptămâna dinaintea Zilei Marinei, Costinești găzduia „Serbările Mării” — petreceri cu un iz nonconformist, rare pentru atmosfera oficială a vremii. Tot aici se organiza și un festival de film pentru tineret, aflat în 1989 la a 12-a ediție, iar revista gratuită Secvența, distribuită la festival, a apărut până în 1987.

    Accesul în stațiune se făcea mai ales prin Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), care administra taberele destinate inițial studenților, dar deschise apoi tuturor tinerilor. Locurile de cazare erau însă mereu insuficiente: fără rezervare din timp, mulți tineri ajungeau să înnopteze în camere și curți improvizate, închiriate de localnici, sau în bungalow-uri și campinguri supraaglomerate.

    Costinești după 1990: ce a mai rămas din stațiunea tinerilor

    După 1990, vechile discoteci au apus, dar spiritul locului a supraviețuit sub alte forme, prin cluburi și terase care au continuat tradiția nopților de vară pe litoral. Costinești a rămas, în memoria populară, „stațiunea tineretului” — o etichetă pe care a păstrat-o și în deceniile următoare, chiar dacă astăzi peisajul stațiunii este, potrivit presei locale, mai degrabă unul al aparatelor de noroc și al magazinelor de suveniruri decât al vechilor discoteci legendare.

    Rămâne, totuși, un fapt: pentru generația care a crescut pe muzica anilor ’80-’90, Costinești este și va rămâne locul unde vara părea să nu se mai termine niciodată, iar muzica era fundalul perfect pentru libertatea de câteva săptămâni pe an.

    Surse: EVZ.ro, Adevărul, Edupedu.ro.

    The post Costinești, stațiunea tineretului: povestea discotecilor Ring și Vox Maris din anii ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/costinesti-statiunea-tineretului-povestea-discotecilor-ring-si-vox-maris-din-anii-80/

  • Concertul Regal Caritabil, ediția a XVII-a: pe 25 octombrie, la Ateneul Român, în sprijinul tinerilor artiști

    Pe 25 octombrie 2026, de la ora 19:00, Ateneul Român din București găzduiește a XVII-a ediție a Concertului Regal Caritabil, organizat de Fundația Regală Margareta a României. Evenimentul se desfășoară în prezența Familiei Regale a României și reunește personalități din mediul de afaceri, diplomatic, cultural și media, într-o seară de gală dedicată susținerii unei noi generații de artiști.

    Cine cântă la Concertul Regal Caritabil 2026

    Pe scena Ateneului vor evolua baritonul Mihai Damian, solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și laureat în 2025 al concursului internațional Operalia — unde a obținut Premiul Rolex, Premiul Publicului și Premiul Special al Ministerului Culturii din Bulgaria — alături de soprana Georgiana Dumitru, solistă a Operei Naționale București, distinsă în 2026 cu premiul „Generația Mileniului III” acordat de UCIMR.

    Cei doi soliști vor fi acompaniați de orchestra Camerata Regală, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, al Operei Naționale București, membru în Consiliul director al Fundației Regale și în juriul programului de burse care dă și numele serii.

    Programul Tinere Talente, motorul concertului

    Toate veniturile din vânzarea biletelor, sponsorizările corporative și donațiile individuale merg către bursele programului Tinere Talente, pentru ediția 2027. Activ din 2009, programul a acordat până acum 506 burse, mentorate și acțiuni de promovare pentru artiști cu posibilități materiale reduse, în domeniul muzicii clasice și al artelor vizuale, cu o investiție totală de peste 2,2 milioane de euro.

    Noutatea anului 2026 este extinderea programului și către tineri artiști din Republica Moldova, cu vârste între 18 și 24 de ani, care vor putea beneficia, alături de bursierii din România, de burse, mentorat și sprijin pentru promovarea profesională.

    Cum poate ajunge publicul la eveniment

    Biletele pentru Concertul Regal Caritabil de la Ateneul Român sunt disponibile online, prin platforma eventim.ro. Fundația Regală Margareta a României organizează acest eveniment anual ca principal instrument de strângere de fonduri pentru programul de burse, într-o formulă care a devenit, de-a lungul celor 17 ediții, un reper al calendarului cultural bucureștean de la finalul lunii octombrie.

    Interesul Casei Regale pentru promovarea culturii românești în lume nu este nou — anul acesta s-au marcat și 100 de ani de la vizita reginei Maria în Statele Unite, un turneu care a avut, la rândul lui, rolul de a susține imaginea României în străinătate.

    Surse

    Informațiile din acest articol au la bază relatările AGERPRES, Zile și Nopți și Revista Biz.

    Articolul Concertul Regal Caritabil, ediția a XVII-a: pe 25 octombrie, la Ateneul Român, în sprijinul tinerilor artiști apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/concertul-regal-caritabil-editia-a-xvii-a-pe-25-octombrie-la-ateneul-roman-in-sprijinul-tinerilor-artisti/

  • Spandau Ballet și „True”: cum a ajuns new romantic-ul britanic în România anilor ’80

    Puține trupe au reușit să dea un nume întregii mișcări new romantic de la începutul anilor ’80 la fel de bine cum au făcut-o londonezii Spandau Ballet, prin hitul „True” (1983). Cu sintetizatoare calde, saxofon și o eleganță vestimentară rară pentru rock-ul vremii, piesa a ajuns, pe căi ocolite, și la tinerii din România anilor ’80, pentru care rafinamentul sonor al lui Spandau Ballet însemna un strop de lux occidental interzis de regimul comunist.

    Spandau Ballet: de la cluburile new romantic din Londra la topul britanic

    Formația s-a născut la Islington, Londra, la finalul anilor ’70, din prietenia dintre frații Gary și Martin Kemp, Tony Hadley (voce), Steve Norman (saxofon) și John Keeble (baterie). Trupa a devenit rapid formația „de casă” a clubului Blitz din Covent Garden, locul de întâlnire al așa-numiților „Blitz Kids” — tinerii care respingeau austeritatea punk-ului în favoarea unei estetici extravagante, machiaj accentuat și haine inspirate din epoci trecute. Prima apariție sub numele Spandau Ballet a avut loc chiar la petrecerea de Crăciun a clubului Blitz, pe 5 decembrie 1979.

    Single-ul de debut, „To Cut a Long Story Short” (1980), a urcat pe locul 5 în Marea Britanie, urmat de „Chant No. 1 (I Don’t Need This Pressure On)” (1981), care i-a consacrat drept una dintre vocile de bază ale noului val britanic.

    „True” — hitul care a definit anii ’80

    Lansat în primăvara lui 1983, single-ul „True” a urcat pe locul 1 în Marea Britanie, unde s-a menținut patru săptămâni, și pe locul 4 în Billboard Hot 100 din Statele Unite, în luna octombrie a aceluiași an — singurul mare succes american al trupei. Piesa a fost certificată Gold, iar mai târziu Platinum, în Marea Britanie. I-a urmat „Gold”, ajuns pe locul 2 în topul britanic, confirmând Spandau Ballet ca una dintre cele mai de succes trupe ale erei new romantic, alături de Duran Duran și Culture Club. În 1985, formația a cântat pe scena Live Aid, la Wembley, alături de elita muzicii pop a momentului.

    Cum ajungea new romantic-ul britanic dincolo de Cortina de Fier

    În România comunistă a anilor ’80, posturile oficiale de radio și televiziune difuzau un repertoriu strict controlat ideologic, în care eleganța synth-pop a unor trupe precum Spandau Ballet nu avea loc. Totuși, ca și în cazul altor formații occidentale ale epocii, muzica găsea mereu drumuri informale spre publicul tânăr, dornic de altceva decât cântecele patriotice de la Radio România.

    Contrabanda muzicală: piloți, marinari și casete copiate

    Discurile și casetele cu muzică occidentală ajungeau în România mai ales prin intermediul unor contacte ocazionale — piloți de cursă lungă, marinari, șoferi de taxi sau chelneri care călătoreau sau aveau acces la străini, potrivit unor amintiri publicate de Evenimentul Zilei. „Se făcea rost greu de muzică”, povestea un martor al epocii, iar fiecare disc sau casetă aduse clandestin circulau apoi, recopiate din mână în mână, prin cercuri tot mai largi de liceeni și studenți. Radio Europa Liberă, moștenind spiritul emisiunii „Metronom” a lui Cornel Chiriac din anii ’70, rămânea principala sursă prin care tinerii aflau noutățile muzicale britanice, cu riscul de a fi urmăriți de Securitate pentru simplul gest de a asculta postul.

    Petrecerile de apartament și discotecile de cartier

    Fără cluburi oficiale care să difuzeze așa ceva, scena muzicală alternativă românească s-a mutat în apartamente și case de cultură: tineri pasionați de muzică — unii dintre ei viitori DJ cunoscuți — plimbau casetele audio și, mai rar, casetele video, de la o petrecere la alta, construind practic primele „discoteci” informale ale țării. Acolo, pentru câteva ore, sunetul rafinat al lui Spandau Ballet sau al altor trupe new romantic devenea coloana sonoră a unei libertăți greu accesibile altfel.

    Un stil care a rezistat timpului

    Patru decenii mai târziu, „True” continuă să fie una dintre cele mai recognoscibile piese ale anilor ’80, reluată în filme, reclame și liste retro, iar linia ei de bas a fost celebru samplată de PM Dawn în hitul american „Set Adrift on Memory Bliss” (1991). Trupa s-a reunit în 2009 pentru un turneu și albumul „Once More”, iar povestea mișcării new romantic a fost documentată în filmul „Soul Boys of the Western World” (2014). Pentru generația românească care a crescut ascultând-o pe casete uzate sau pe frecvențe greu de prins, Spandau Ballet rămâne sinonimă cu eleganța muzicală a unui deceniu pe care cenzura n-a putut să-l oprească complet.

    Surse

    uDiscover Music — Spandau Ballet: Artist Page
    Wikipedia — True (Spandau Ballet song)
    Evenimentul Zilei — Muzica ascultată în perioada ceaușistă, o ilegalitate care îi punea pe jar pe români

    The post Spandau Ballet și „True”: cum a ajuns new romantic-ul britanic în România anilor ’80 appeared first on Tele7music.

    Articol preluat de pe tele7music.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7music.ro/spandau-ballet-si-true-cum-a-ajuns-new-romantic-ul-britanic-in-romania-anilor-80/

  • Cod galben de vreme rea în România: ploi, vânt puternic și ninsori la munte până vineri seara

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis cod galben de vreme rea pentru o mare parte din România, valabil până vineri, 23 octombrie 2026, ora 23:00. Avertizarea cumulează două fenomene distincte – ploi însemnate cantitativ și o răcire accentuată a vremii – și afectează pe rând jumătatea de vest, apoi cea de est a țării, pe măsură ce sistemul atmosferic se deplasează peste continent.

    Ce zone sunt afectate de codul galben de ploi

    Potrivit informării emise de meteorologi, intervalul de miercuri seară până joi seară aduce ploi însemnate cantitativ în județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Argeș și Sibiu, unde se pot acumula peste 20–25 l/mp, izolat 40–60 l/mp. Joi, ploile se extind în cea mai mare parte a țării, cu cantități mai mari în Carpații Occidentali, vestul Carpaților Meridionali și nordul Carpaților Orientali.

    Vineri, 23 octombrie, ploile se concentrează în special în jumătatea de est a României – Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei și zona de curbură a Carpaților – unde pot deveni temporar mai consistente, cu acumulări de 10–20 l/mp și izolat peste 30 l/mp.

    Vântul se intensifică în zonele de munte și câmpie

    Pe fondul acestui sistem instabil, vântul se intensifică temporar în vestul, centrul și estul țării, cu viteze de 40–50 km/h și rafale care pot trece de 70 km/h pe crestele montane. Un cod galben distinct de vânt puternic a fost emis pentru Caraș-Severin și Timiș, cu rafale de 50–70 km/h și, izolat, peste 80 km/h. Cele mai frecvente intensificări din a doua parte a avertizării sunt așteptate în Bărăgan, sudul Moldovei și sudul Olteniei.

    Ninsoare la munte și răcire accentuată de weekend

    Al doilea palier al avertizării, valabil de joi, ora 23:00, până vineri, ora 23:00, anunță o răcire accentuată a vremii la nivel național. Codul galben de temperaturi în scădere se extinde pe 24 de județe, printre care Botoșani, Iași, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea, dar și zone din centrul și nordul țării. În Carpații Orientali și nordul Moldovei, ploaia se poate transforma în lapoviță și ninsoare, cu precipitații trecătoare de zăpadă posibile și pe alte creste montane, în special peste 1.800 m altitudine.

    Meteorologii atrag atenția că vremea rece va persista până spre finalul lunii octombrie, iar avertizarea poate fi actualizată dacă evoluția atmosferică o impune. Este o continuare, pe un alt palier, a instabilității atmosferice semnalate și în cazul avertizărilor din weekendul precedent, când ceața densă din Oltenia și codul galben de vânt din Moldova au deschis un episod de vreme capricioasă pentru mijlocul lunii octombrie.

    Recomandările ANM și ce urmează

    Autoritățile recomandă prudență în trafic, mai ales în zonele de deal și munte unde vizibilitatea poate fi redusă de ploaie și ceață, și evitarea deplasărilor pe crestele expuse rafalelor de vânt. Fermierii și autoritățile locale sunt sfătuiți să securizeze structurile ușoare (corturi, panouri publicitare, utilaje) în județele aflate sub incidența codului galben de vânt. ANM a precizat că informarea rămâne valabilă până vineri seară, după care este posibilă o nouă evaluare a evoluției vremii pentru începutul lunii noiembrie.

    Articol realizat pe baza informațiilor publicate de iDevice.ro, Financiarul.ro și Kanal D.

    Articolul Cod galben de vreme rea în România: ploi, vânt puternic și ninsori la munte până vineri seara apare prima dată în Tele7ABC HD.

    Articol preluat de pe tele7abc.ro. Citește sursa originală aici: https://tele7abc.ro/cod-galben-de-vreme-rea-in-romania-ploi-vant-puternic-si-ninsori-la-munte-pana-vineri-seara/