Garanția de 75.000 de euro care poate scoate din piață jumătate din agențiile de recrutare a muncitorilor străini

O cunoștință deține de ani buni o agenție care recrutează personal casnic din Asia pentru clienți din segmentul premium din România — în special bone și menajere pentru familii cu venituri mari. Firma plasează în jur de 100 de muncitori pe an, o afacere de nișă, stabilă, dar cu o cifră de afaceri mult sub ce ar fi nevoie ca să acopere noua cerință legală: o garanție financiară de 75.000 de euro, obligatorie de la 7 august 2026 pentru orice agenție de plasare a străinilor. Singura variantă rămasă, spune proprietarul, ar fi să se asocieze cu parteneri mult mai mari, capabili să aducă simultan 100-200 de muncitori pentru același angajator — practic, să renunțe la activitatea independentă.

Ce prevede noua lege

De la 7 august 2026, prin OUG nr. 32/2026, orice agenție de plasare a străinilor pe piața muncii din România trebuie să depună, înainte de a primi autorizația, o garanție financiară de 75.000 de euro — în bani la Trezoreria Statului sau printr-o scrisoare de garanție bancară — pentru un plafon de până la 250 de muncitori străini plasați. Pentru fiecare 250 de muncitori în plus, garanția crește cu încă 50.000 de euro, ceea ce înseamnă că o agenție care aduce 1.000 de muncitori anual trebuie să blocheze aproximativ 225.000 de euro. Legea mai obligă angajatorii înșiși la o garanție de 1.000 de euro per muncitor străin angajat, iar nerespectarea regulilor se sancționează cu amenzi între 5.000 și 40.000 de lei.

De la un regim aproape liber, la bariere de zeci de mii de euro

Până acum, regimul era descris chiar de reprezentanții industriei drept unul extrem de permisiv: practic orice firmă cu cel puțin un an de activitate, indiferent de domeniu, putea aduce muncitori din afara UE fără nicio garanție financiară comparabilă. Trecerea directă la un prag de 75.000-225.000 de euro este, pentru multe firme mici — inclusiv pentru agenții de nișă precum cea de mai sus, specializate pe personal casnic și nu pe volume mari de muncitori pentru șantiere sau fabrici — un salt aproape imposibil de acoperit din activitatea curentă.

O piață în plină expansiune

Numărul muncitorilor din afara UE aflați legal la muncă în România a ajuns la aproape 148.000 la finalul lui 2025 — cu 48% mai mult decât în 2024. Nepal și Sri Lanka furnizează, împreună, aproape jumătate din acest total, urmate de India, Pakistan, Vietnam și Bangladesh. Cei mai mulți lucrează ca manipulanți de mărfuri, curieri, muncitori în construcții și ajutori de bucătar. Pentru 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de noi muncitori străini, iar industria estimează că reforma afectează peste 20.000 de angajatori care foloseau muncă din afara UE.

„Monopol pus de guvern”, acuză agențiile mai mici

Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională (AARI) a criticat dur măsura încă din decembrie 2025, avertizând că „câteva firme private vor controla anual destinele a 100.000 de muncitori străini”. Asociația a cerut consultarea Consiliului Concurenței și a Comisiei Europene și înlocuirea garanției fixe cu instrumente proporționale cu riscul real, de tip asigurare. IMM România a mers mai departe, numind garanția o sancțiune pecuniară excesivă, aplicată fără garanțiile unui proces echitabil, care poate fi executată doar pe bază de notificare, înainte de orice hotărâre judecătorească — și a atras atenția că firmele nou-înființate, fără istoric, nu pot angaja niciun muncitor străin în primul an de activitate. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a mai semnalat, în iunie 2026, că activitatea agențiilor a fost practic blocată din cauza platformei oficiale de avizare, nefuncțională, și a riscului de suspendare dacă rata de refuz a vizelor depășește 30% — un factor pe care agențiile nu îl pot controla.

Motivul oficial: fraude și exploatare

Guvernul justifică măsura prin abuzuri documentate în sector: comisioane ilegale, condiții de muncă prezentate fals și, în cazuri grave, exploatare prin agenții aparent legale. O investigație RISE Project a documentat, de exemplu, cum firma Mecler Group a luat de la muncitori din Bangladesh, Pakistan, Nepal, Sri Lanka și alte țări taxe de 500-8.000 de euro, în timp ce salariile promise de 3.300 de lei au ajuns, după deduceri, la doar 2.100 de lei — afacerea companiei crescând de la 150.000 de lei în 2021 la 38 de milioane de lei în 2023. Un consilier din Cancelaria premierului Bolojan a vorbit despre o rețea care ar lua între 5.000 și 25.000 de euro de la fiecare muncitor pentru a-i găsi un loc de muncă.

Monopol real sau consecință neintenționată?

Acuzația de monopol vine, deocamdată, exclusiv din partea agențiilor mai mici afectate — nu există, în presa consultată, dovezi independente sau documente care să arate că firmele mari ar fi lobbiat direct pentru acest prag. Rămâne însă o întrebare legitimă: dacă scopul declarat e combaterea fraudei și a traficului de persoane — fenomene reale, documentate în cazuri precum cel al Mecler Group — de ce soluția aleasă e o barieră financiară fixă, egală pentru o agenție care aduce 100 de bone și menajere și pentru una care aduce mii de muncitori pentru șantiere, în loc de un mecanism proporțional cu istoricul și riscul fiecărei agenții, așa cum a cerut chiar industria?

Pentru firme de nișă ca cea de mai sus, întrebarea nu mai este teoretică: fie găsesc un partener suficient de mare cât să justifice garanția, fie ies de pe o piață pe care au construit-o, an de an, cu doar o sută de contracte pe rând.

Surse: Profit.ro, Economica.net, StartupCafe.ro, IMM România, RISE Project și StiriPeSurse.ro.

Articolul Garanția de 75.000 de euro care poate scoate din piață jumătate din agențiile de recrutare a muncitorilor străini apare prima dată în Tele7ABC HD.